INTEGRARE PRIN MULTILINGVISM

1. INTEGRARE PRIN MULTILINGVISM Mesesan Schmitz Luiza Universitatea Transilvania din Brasov Facultatea de Sociologie si Comunicare

2. Obiectivelestudiului • Identificarea gradului de constientizare a beneficiilor competentelor multilingvistice in cadrul copiilor si adultilor

3. 1. Tipul cercetării: cercetare sociologică descriptivă, de tip explorativ. • 2. Metoda de cercetare: ancheta sociologică pe baza de chestionar

4. ANALIZA DATELOR COPII

5. Caracteristicigenerale ale esantionului

6. Caracteristicigenerale ale esantionului

7. Date socio-lingvistice • Limbi minoritare: maghiara, germana, romani; • Limbi europene: engleza, italiana, spaniola, franceza, rusa, turca, greaca Indice capital lingvistic utilizat acasa (q36)

8. Date socio-lingvistice • Limbi minoritare: maghiara, germana, romani; • Limbi europene: engleza, italiana, franceza, spaniola,macedoniana, rusa, turca, greca, alte limbi Indice capital lingvistic utilizat in afara casei (q37)

9. Experienţa contactelor cu diversitatea etno-lingvistică Indice experienta contacte cu diversitate etno-lingvistica (q23, q24, q25)

10. Percepţia diversităţii lingvistice în contextul global şi local • 48,3% din copii afirma ca au auzit copii in jurul lor vorbind alte limbi decat limba romana

11. Percepţia diversităţii lingvistice în contextul global şi local

12. Opinii şi atitudini despre diversitatea lingvistică

13. Opinii şi atitudini despre diversitatea lingvistică

14. CONCLUZII

15. Diferente Romania-celelaltetari • Copii din Romania: • au o experientapersonalamairedusaprivindcontactele cu persoanevorbitoare de altelimbi; dar au rude sauprieteniaiparintilor care vorbescaltelimbi in masuramai mare; • Se simt in masuramai mica ca suntcetatenieuropeni (ca sicei din Malta); • Au enumerat un numarmaimic de limbi care se vorbesc in lumedecatcei din Italia sauSpania; • Nu au recunoscutscriereachirilica, arabicasaudevanagari

16. Diferenteregiuni/zone de rezidenta • DiferenteTransilvania- Moldova • Copii din regiuneaTransilvania au o percepţie mai bună despre ei înşişi, se identifică mai mult cu elemente ce ţin de personalitate cu conotaţii pozitive şi se identifică în măsură mai mare cu faptul de a fi cetăţeni ai altor ţări sau ai Europei decât copiii din regiunea Moldova; • Copiii din regiunea Transilvania au un capital de cunoaştere lingvistică mai ridicat faţă de copiii din regiunea Moldova; • Copiii din regiunea Transilvania sunt mai indiferenţi la faptul că rudele lor folosesc alte limbi decât limba română, datorită experienţei multilingvistice pe care o au. Totodată, manifestă o identitate lingvistică mai ridicată, considerând că limba pe care o învaţă acasă este cea mai frumoasă, dar manifestă şi o deschidere spre învăţarea altor limbi. • Diferente urban-rural • in mediul rural există o experienţă lingvistică mai redusă decât în mediul urban; • capitalulmultilingvistic este mai mare în mediul urban

17. Caracteristici ale copiilor cu experienţă migratorie • 12,2% din copiii intervievaţi au trăit în altă ţară, iar 72% din aceştia cunosc limba ţării în care au trăit; • Majoritatea copiilor cu experienţặmigratorie (64,7%) se simt mândri cặ vorbesc limba ţặrii în care au trặit, iar 27,8% au avut probleme cu limba română la şcoală; • se simt mai puţin integraţi în colectivul din care fac parte, se simt mai puţin ataşaţi de oraşul în care locuiesc, se identifică mai puţin cu faptul de a fi român şi se simt în măsură mai mare cetăţeni ai Uniunii Europene. • Reteauasociala din care fac parte –diversitatelingvisticamai mare; • sunt obişnuiţi cu o diversitate lingvistică nu mai acordă o importanţă deosebită acestui lucru. • acordă o mai mare importanţă limbii materne, considerând-o cea mai frumoasă • manifestă un interes mai mare de a învăţa când vor fi mari şi alte limbi decât limbile majoritare europene.

18. Caracteristici ale copiilor cu experienţă migratorie

19. ANALIZA DATELOR ADULTI

20. Caracteristici ale adultilor cu experienţă migratorie

21. Caracteristici ale adultilorcu experienţă migratorie • 25% din cei care au lucrat in afaratariicunosclimbatarii in care au locuit; • Persoanele cu experientamigratorie din Transilvaniacunosc in masuramai mare decatcele din Moldova limbatariiunde au lucrat; • Se simt in masuramai mare europeni; • Suntmaideschisisprediversitateaetno-lingvistica (estebinesaaiprieteni care vin din altetari, invatalimbistraine, sunt de acord cu faptul ca in scolicopiisainvete in limbamaterna, sialtelimbisuntfrumoase)

22. Diferenteregiuni/zone de rezidenta • DiferenteTransilvania- Moldova • Persoanele din Transilvania au un capital lingvisticsi o eperienta a contactelormai mare • Diferente urban-rural • Diferente Romania –altetari • Au o experientaetno-lingvisticamairedusa; • Institutiile nu se implica la fel de mult ca in altetaripentru a invataaltelimbi; • Se simtmandridaca au rude/prieteni care vorbescaltelimbi; • Sunt de acord in masuramai mare ca in scolisali se oferedreptulcopiilor de a invata in limbamaterna; • Au o identitatelingivistica, mentionand ca limbalormaternaesteceamaifrumoasa; • Desi au o atitudinepozitivafata de diversitatealingvistica. Se simtmaiconfortabildacaaudaltioamenivorbindaceeasilimba ca a lor