S uport curs partea I

1. Rezidentiat ORTO an I 2013Modul Metodologia cercetării ştiinţifice medicale (MCSM)Norma didactica: 7 ore curs, 3 ore LP Suport curs partea I

2. Metodologia Cercetarii Stiintifice Medicale- suport curs partea I Rez. ORTO I-2013-

3. Istoric • cca. 2000 BC – Primele texte antice“indexate”, aparţinând diverselor culturi • cca. 320 BC – Aristotel (384 BC – 322 BC) scrie despreîmpărţirea şi subdivizarea cunoaşterii pe diferite domenii (fizică, poezie, logică, retorică, politică, biologie etc.)

4. Istoric • cca. 200 BC – Prima bibliotecă catalogată, în Alexandria • cca. 800 AD – O primă metodă experimentală este descrisă în sânul comunităţii de “chimişti” musulmani, începând cu Abu Musa Jābir ibn Hayyān, cunoscut si sub numele său latin- Geber, introduce experimentul “controlat”; alte domenii ale aceleiaşi culturi musulmană (în perioada de început a filosofiei, teologiei şi legislaţiei islamice) introduc metodologii de evaluare şi chiar lansarea de “provocări ştiinţifice”, menite să ducă la consens.

5. Istoric • 1025 – În tratatul, Canon Medicinae (Al-Qanun fi al-Tibb–în arabă), marele medic şi filosof Avicenna (Abū Alī al-Ḥusayn ibn Abd Allāh ibn Sīnā Balkhi) descrie metodele de înţelegere, diferenţiere şi variabilitate a fenomenelor, considerate şi astăzi repere pentru logica inductivă şi metodologia ştiinţifică.

6. Istoric • 1027 - În cartea sa, Sanatio (Al-Shefa – în arabă), Avicenna critică metodele de deducţie aristoteliene, motivând că acestea “nu conduc către premizele absolute, universale şi pertinente către care ar trebui să conducă” şi, ca atare, în locul acestora, a dezvoltat o serie de metode de examinare şi experimentare pentru a răspunde provocărilor ştiinţifice.

7. Istoric • 1327 — William of Ockham, un călugăr franciscan englez, formulează principiul “lemei” lui Ockham, care statuează faptul că pentru explicarea oricărui fenomen trebuie emise presupuneri (teorii) cât mai puţine, în contextul fenomenului studiat, urmate de eliminarea acelora între care nu există nici o diferenţă din punctul de vedere al predicţiilor observate în urma analizării ştiinţifice a ipotezei.

8. Istoric • 1590 - Francis Bacon, filosof şi om de stat englez, realizează primele “experimente controlate” • 1665 - Robert Boyle, un om de ştiinţă şi inventator irlandez cu cercetări în domeniul ştiinţelor naturale, fizicii şi chimiei pune bazele principiului repetabilităţii unui experiment.

9. Istoric • 1753 – Prima descriere a unui experiment controlat ce foloseşte două populaţii identice şi o singură variabilă analizată (James Lind1716- 1794) • 1937 - Primul studiu clinic controlat prin placebo (Controlled placebo trial)

10. 1.Filozofia științei

11. 1.1 Filozofia ştiinţei-consideratii generale • abordări variate pentru studiul omului • molecule, • ţesuturi, • organe sau fiinţă vie • din punct de vedere social şi psihic

12. Filozofia ştiinţei- Testarea teoriilor • Hippocrate identifică trei provocări în cercetarea şi tratamentul în medicină: • Efectul obţinut poate fi datorat norocului sau unui accident • Efectele scontate pot să apară chiar dacă nu există nici o intervenţie • Efectele pot să nu apară chiar dacă intervenţia are loc

13. Filozofia ştiinţei • Scop • analiza logică a premizelor ştiinţei prin evaluarea motivelor metodei, evidenţei şi a scopului • Întrebări filozofice: • ce? – înseamnă? • De ce? – spunem că.... • Cum? – demonstrăm ... • Până unde? – valabilitate – limitele ştiinţei?!

14. Filozofia ştiinţei- cauzalitatea • Determinismul (R. Koch) • Organismul trebuie să se afle în toate animale care suferă de boală, dar nu şi în animalele sănătoase • Organismul trebuie să poată fi izolat de la animal bolnav şi trebuie sa crească în cultură pură • Organismul de cultură trebuie să producă boală dacă este inoculat la un animal sănătos • Organismul trebuie să poată fi reizolat din animalul infectat experimental

15. Filozofia ştiinţei - cauzalitatea • “determinismul” • “Condiţie necesară şi suficientă” • Agent la bolnavi nu la sănătoşi • Agent – cultură pură • Agent cultură pură duce la boală • Agent reizolat

16. Filozofia ştiinţei - cauzalitatea • Ghid de cauzalitate (Austin Bradford Hill) • Puterea asocierii (șansă, confuzii) • Consistență (mai multe observații) • Specificitate (asociere între factor și boală) • Temporalitate (cauză - efect) • Gradient biologic (relație doză - răspuns) • Plauzabilitate • Coerență • Experiment • Analogie

17. Filozofia ştiinţei - Determinism • Evoluție • Determinism- ”condiție necesară și suficientă” DAR R. KOCH (holera)

18. Filozofia ştiinţei- Determinism • Evoluție ”condiție necesară, dar nu suficientă” My. Tuberculosis vs. TBC Infecție virală vs. Răceală

19. Filozofia ştiinţei- Determinism • Evoluție ”condiție suficientă, dar nu necesară” DAR Iradiere vs. cancer

20. Evoluție “Condiții necesare și suficiente (insecta + hipersensibilitate)” Două condiții necesare, dar insuficiente Filozofia ştiinţei- Determinism

21. Evoluție condiții necesare DECES Lipsa interventiei determinant Inexistenta/Neadministrare tratament Filozofia ştiinţei- Determinism

22. Filozofia ştiinţei- Determinism • Evoluție • Ingestia de toxic devine: • Insuficientă, dar Non-redundantă • nu necesară dar Suficientă • MACKIE – INUS • Fumatul vs. Cancer pulmonar (cauzalitatea pozitivă)

23. Filozofia ştiinţei-Determinism privit probabilistic • Evoluție • Cauzalitatea privită probabilistic: • Cauzele cresc probabilitatea efectului • ARISTOTEL – abordări filozofice oponente științei • ”se asociază” vs. ”de ce se asociază” • ”observație” vs. ”explicație”

24. Filozofia ştiinţei-Determinism abordat probabilistic • HEMPEL– model deductiv nomologic (MDN) • Condiții inițiale + legi universale • Altitudine + eritrocitoză

25. Filozofia ştiinţei- abordare probabilistică • Similar (nomologic statistic) • Condiții inițiale + legi statistice - Sinuzită + Ab cresc probabilitatea de revenire • Modelul deductiv statistic (MDS)

26. Filozofia ştiinţei- abordare probabilistică • Modelul inductiv statistic (inferențial) (MIS) ”X are abces dentar și ia Atb” Probabilitatea de însănătoșire  1 X se însănătoșește

27. Filozofia ştiinţei- abordarea probabilistică • Concluzia:

28. Filozofia ştiinţei- abordarea probabilistică Discuții: • Bertrand Russell – „cauzalitatea provine din ere de mult apuse, ca regalitatea, considerată că nu produce nici un rău„ • Psillos - „definind explicația în termeni de cauzalitate, vom crește abilitatea de a prezice, dar vom scădea abilitatea de a înțelege fenomenul„

29. Modelul inferențial • CHARLES SANDERS PIERCE (1839-1914) • Deducția – implică relaționarea dinspre reguli generale (axiome, legi) spre cazuri particulare • (DZ tipI – deficit de producție de insulină) • Inferența (inducția) – implică relaționarea dinspre cazuri multiple spre o regulă generală • (toți subiectii studiați dintr-o populație cu deficit de producție de insulină au simptome de DZ TipI – toți cu deficit de producție de insulină au simptome de DZ TipI) (1904)

30. Modelul inferențial • Abducția – implică o observație care duce la o ipoteză posibilă de dovedit. • (x are deficit de producție de insulină și toți subiectii cu deficit au DZ TipI – are DZ TipI)

31. 1.2 Testarea ipotezelor (teoriilor) • Hippocrate „The art„ în privința tratamentului: • Efectul obținut este datorat șansei ? • Efectul poate apărea fără intrevenție ? • Efectul poate să nu apară chiar fără intervenție ?  Model deductiv

32. Testarea ipotezelor (teoriilor) • Etapele modelului deductiv: • Elaborarea ipotezei de testat • Deducerea empirică a consecințelor ipotezei • Elaborarea unui experiment • Compararea concluziilor experimentului cu consecințele deduse empiric

33. 2. Etica în cercetarea medicală 2.1. Consencvențialism 2.2. Etică si deontologie 2.3. Norme de cercetare 2.4. Plagiatul 2.5. Aspectele legislative

34. Etica în cercetarea medicală- generalitati • Abordarea etică a unei cercetări • Provocări etice în cercetare • Erori în cercetarea ştiinţifică (misconduct)

35. Etica în cercetarea medicală • Morala (conduita socială) => religie vs. • Etica (cercetării) => ştiinţa

36. Etica în cercetarea medicală • Morală (evaluare generală) • Nihilism • Relativism • Individ • Etnie • Judecată improprie (exterior)

37. 2.1 Etica în cercetarea medicală- cadru etic • Cadru etic: • Consencvențialism (totul pentru binele omului) (consecinţialism) • Etică deontologică (acțiune corectă) • Teoria virtuții (axată pe persoana cercetătorului)

38. Etica în cercetarea medicală- consecvenţialism • Prima teorie dpdv. istoric • Simplă “Alegerea metodei care produce cele mai bune rezultate”

39. Etica în cercetarea medicală - consecvenţialism • Consencvenţialismul • Concluzii utile • Participanţi la studiu (animale, oameni) • Eventual sacrificiu pentru un scop nobil • Experiment Consecinţa (concluzia) este esenţa

40. 2.2 Etica în cercetarea medicală - deontologia • Deontologia în cercetarea medicala • Teorie opusă consecvenţialismului “Alegerea metodei care produce cele mai bune rezultate”

41. Etica în cercetarea medicală - deontologia • O metodă cu implicaţii nocive predictibile nu poate fi utilizată • Dezavantaj – definirea bine/rău (metode nocive per se .....)

42. Etica în cercetarea medicală – virtutea etică • Axată pe persoană • Tot ce face/spune/decide cercetătorul este corect “CLAUDIUS GALENUS” - (n. 129 - d. 200 sau 216 )

43. 2.3 Etica în cercetare – norme • Scop al cercetării- producerea de rezultate utile (celorlalţi) “we see further because we stand on the shoulders of giants”

44. Etica în cercetare– norme • Norme interne • Interioare (personale) • Căutarea adevărului • Testabilitate • Consistenţă • Coerenţă • Simplicitate

45. Etica în cercetare– norme • Norme interne • Sociale (colaborative) • Deschidere socială • Deschidere intelectuala (open mind) • Sinceritate • Norme relaţionale • Norme externe

46. 2.4 Etica în cercetare– erori • Definiţie • “fabricarea, falsificarea, plagierea şi alte practici care sunt important deviate de la standardele acceptate în momentul propunerii, derulării şi raportării rezultatelor cercetării”

47. Etica în derularea cercetării– exemple • Ex.1. ERIC T. POEHLMAN (2006)– deturnarea de fonduri destinate cercetării • a falsificat date în cel puţin 12 publicaţii şi 19 aplicaţii tip grant • 366 zile în închisoare

48. Etica în derularea cercetării – exemple • Ex. 2. John Sudbø – a fabricat date privind tratamentul leziunilor precanceroase orale (2005 Lancet)“the worst the research world have seen” Aplicarea tratamentului suboptimal

49. Etica în derularea cercetării– plagiatul • Atribuirea muncii altor persoane • Totala: • Copiere sau traducere ale unor articole • Limitata: • Copierea unor parti din articole • Parafrazare (copie puţin modificată) • Furt de idei • Internet A! exista software dedicat detectării plagiatului

50. Etica în derularea cercetării– plagiatul • Exemple: Disputa Luc Montagnier vs. Robert Gallo • Descoperirea HIV