Unirea - visul cel mare al românilor

1. Unirea - visul cel mare al românilor De la Mihai Viteazul la Marea Unire

2. Mihai Viteazul • Domn al Ţării Româneşti (1593-1601) • A fost fiul domnitorului Pătraşcu cel Bun şi fratele lui Petru Cercel, domn şi erudit. • Între 1588-1593 a fost Ban de Mehedinţi, mare stolnic, mare postelnic, mare agă, mare ban al Craiovei. • A fost una dintre marile personalităţi ale istoriei noastre, militar înzestrat cu calităţi excepţionale şi diplomat. • Luptător pentru independenţă, conducător antiotoman de valoare europeană, a realizat prima unire a Ţărilor Române. • ”Niciun român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui, de o curată si desăvârşită poezie tragică“. (N.Iorga)

3. Unirea din 1600 • Necesitatea Unirii ● Renunţarea lui Sigismund la tronul Transilvaniei ● Politica antiotomană a noului principe, Andrei Bathory ● Prezenţa pe tronul Moldovei a domnito- rului polonofil, Ieremia Movilă • Etapele Unirii • Transilvania ● 28 oct 1599, bătălia de la Şelimbăr ● 1 nov 1599, Mihai intră în Alba-Iulia, se proclamă principe şi ia măsuri de organizare a principatului • Moldova ● Mai 1600, Mihai a intrat în Cetatea de Scaun a Sucevei după ce Ieremia Movilă a fost alungat ● 6 iulie 1600, noua titulatură a lui Mihai era: ” domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”. ● Unirea Ţărilor Române a devenit idealul românilor în epoca modernă.

4. Perioada premergătoare 19 apr 1849, Convenţia de la Balta Liman accentua controlul Rusiei şi Turciei asupra Principatelor. 1849-1859, Mişcarea unionistă, din ţară şi din exil atrage atenţia opiniei publice asupra idealului unităţii naţionale. 1853-1856, Războiul Crimeii – Principatele s-au aflat sub ocupaţie rusă, apoi austro-turcă. 1856, Congresul de pace de la Paris, s-a discutat problema unirii Principatelor, Marile Puteri având poziţii diferite. Tratatul de pace (1856), a desfiinţat protectoratul Rusiei. Aceasta a cedat Moldovei trei judeţe din sudul Basarabiei. Imperiul Otoman trebuia să organizeze alegeri pentru Adunările ad-hoc. 1857, Adunările ad-hoc au exprimat dorinţa de unire a românilor. S-au finalizat cu rezoluţii care conţineau propuneri pentru Marile Puteri. 1858, Conferinţa de la Paris a adoptat Convenţia, lege fundamentală între 1858-1864. ● noul stat urma să se numească Pincipatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, având 2 domni, 2 guverne, 2 adunări, 2 capitale şi 2 instituţii comune: Comisia Centrală de la Focşani şi Curtea de Casaţie. ● prevedea separarea puterilor şi desfiinţarea privilegiilor. 1859, Dubla alegere a lui Al. I. Cuza ● 5 ianuarie, în Moldova, la Iaşi ● 24 ianuarie, în Ţ. Românească, la Bucureşti ● Statul român era întemeiat Unirea cea Mică

5. Alexandru Ioan Cuza • S-a născut pe 20 martie 1820 la Bârlad. • A participat la Adunarea de la Iaşi (27 martie 1848), unde a fost redactată Petiţia-Proclamaţie. • A fost prezent la Adunarea de la Blaj (mai 1848), apoi a plecat în Bucovina unde continuă lupta. • În 1857 şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab de Galaţi, nemulţumit de falsificarea alegerilor pentru Adunările ad-hoc. • 1859-1866, a fost domnitorul Principatelor Unite. • În cei 7 ani de domnie, a înzestrat ţara cu o legislaţie modernă, europeană. • A murit în Germania, 1873. A fost înhumat la Ruginoasa. În timpul Primului Război Mondial, rămăşiţele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi. • Om politic, diplomat, inteligent, simplu, patriot. • ”Cât va avea ţara aceasta istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan Cuza“. (M. Kogălniceanu)

6. Domnia lui Al.I.Cuza • 1859-1861, desăvârşirea unirii ● recunoaşterea de către Marile Puteri a dublei alegeri ● a unificat armata, administraţia telegrafului, vămile, circulaţia monetară, guvernele şi Adunările Obşteşti. ● stabilirea capitalei unice la Bucureşti ● din 1862 ţara s-a numit România. • Perioada 1862-1866 ● Secularizarea averilor mănăstireşti ● Statutul dezvoltător (noua Constituţie) ● Legea electorală ● Legea agrară ● Legea învăţământului ● Legea organizării armatei ● Codul civil şi Codul penal • 11 februarie 1866, înlăturat de la domnie de ”monstruoasa coaliţie”.

7. Unirea Dobrogei cu România • 1877-1878,războiul ruso-româno-turc • 9 mai 1877,proclamarea independenţei de stat a României. • Pe frontul din Balcani, armata română cucereşte reduta Griviţa I (30 august 1877), participă la asediul Plevnei până la capitularea trupelor otomane (28 noiembrie 1877), apoi cucereşte Vidin, Smârdan, Belogradcik. • Tratatele de pace de la San Stefano şi Berlin (1878), recunosc independenţa României. Dobrogea şi Delta Dunării se uneau cu Ţara după 450 de ani de ocupaţie turcească. Sudul Basarabiei este anexat de Rusia. • În 1881 România devine regat, primul rege fiind Carol I de Hohenzollern.

8. Basarabia Oct 1917, proclamarea autonomiei Basarabiei şi alegerea unei adunări reprezentative, Sfatul Ţării, în frunte cu Ion Inculeţ. 2 decembrie 1917, Sfatul proclamă Republica Democratică Moldovenească. 24 ianuarie 1918, republica îşi declară independenţa. 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării votează unirea Basarabiei cu România. Rusia a rupt legăturile diplomatice cu România şi a confiscat tezaurul. Bucovina Se desprinde de Imperiul Austro- Ungar în condiţiile destrămării acestuia în toamna anului 1918. Totodată, se confruntă cu pretenţii de anexare din partea Ucrainei. 1 octombrie 1918, la Cernăuţi, se formează Consiliul Naţional Român, în frunte cu Iancu Flondor. 15 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, format din reprezentanţii românilor, polonezilor, germanilor şi ucrainenilor, proclamă unirea necondiţionată a Bucovinei cu Regatul României. Marea Unire din 1918

9. Unirea Transilvaniei cu România • Situaţia românilor • 29 sept 1918, Partidul Naţional Român adoptă Declaraţia de autodeterminare a românilor din Transilvania, redactată de Vasile Goldiş. A fost citită în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida-Voievod. • Împăratul Carol I de Habsburg face o propunere de reformare a I. Austro-Ungar (acordarea autonomiei provinciilor), lansând manifestul ”Către popoarele mele credincioase”. • 30 oct 1918 se formează Consiliul Naţional Român Central care preia controlul asupra provinciei. Negocierile dintre CNRC şi guvernul maghiar eşuează. Românii resping propunerea de recunoaştere a autonomiei Transilvaniei în cadrul statului ungar. • CNRC prezidat de Ştefan Ciceo- Pop, decide convocarea unei Adunări naţionale a românilor din Transilvania şi Ungaria, la Alba-Iulia, pe 1 decembrie 1918.

10. Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia • Au participat 1228 de delegaţi ai CNRC şi peste 100 000 de români din toată Transilvania. • Adunarea a fost deschisă de Gheorghe Pop de Băseşti. • Vasile Goldiş a citit Rezoluţia Unirii, act recunoscut şi de minorităţile provinciei. • A fost ales Marele Sfat Naţional, organ reprezentativ legislativ, format din 250 de membri, subordonat Parlamentului României. • Consiliul Dirigent, organ executiv, format din 15 membri şi condus de Iuliu Maniu, era subordonat guvernului din Bucureşti. • 1919-1920, Unirea a fost recunoscută prin tratatele semnate în cadrul Sistemului de la Versailles.

11. România Mare • 29 decembrie 1919, primul Parlament al României Mari, aprobă documentele prin care Basarabia, Bucovina şi Transilvania s-au unit cu România. • România a devenit un stat de mărime medie, suprafaţa ţării crescând de la 137 000 km² la 295 000 km². • Populaţia a crescut de la 7,2 milioane locuitori la 16,3 milioane. • S-au triplat capacităţile industriale şi de transport. • 15 oct 1922, Ferdinand I Întregitorul s-a încoronat ca suveran al tuturor românilor în Catedrala de la Alba-Iulia. • Constituţia din martie 1923 definea România drept stat independent şi unitar.