310 likes | 819 Views
Mişcarea de emancipare din Transilvania 1. Unirea cu Biserica Romei 2. Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan 3. Şcoala Ardeleană. 1. Unirea cu Biserica Romei. Instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania a fost însoţită de măsuri ce vizau integrarea provinciei în Imperiu.
E N D
Mişcarea de emancipare din Transilvania1. Unirea cu Biserica Romei2. Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan3. Şcoala Ardeleană
1. Unirea cu Biserica Romei • Instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania a fost însoţită de măsuri ce vizau integrarea provinciei în Imperiu. • Măsura adoptată – convertirea la catolicism (românii erau majoritari, iar trecerea lor la catolicism ar fi permis Bisericii Romei să controleze din nou provincia). • Printr-o patentă imperială din 1692 se promitea clerului ortodox scutiri şi privilegii cu condiţia unirii cu Biserica Romei.
Confesiunea greco-catolică (unită) • În 1697, mitropolitul Teofil în fruntea unei părţi a clerului ortodox, acceptă unirea religioasă, iar în 1698 mitropolitul Athanasie Anghel şi 38 de protopopi aderă la noua confesiune greco-catolică, în cadrul Sinodului de la Alba-Iulia. • Concesiile făcute de ortodocşi: • - acceptarea supremaţiei Papei de la Roma; • - trei modificări dogmatice • Ritualul şi calendarul rămâneau cele ale Bisericii Ortodoxe. Mitropolitul Athanasie Anghel
Consecinţele Unirii • Negative: • - ruptură religioasă între românii ortodocşi şi cei greco-catolici; • Pozitive: • - greco-catolicii au devenit exponenţii mişcării de emancipare naţională a românilor transilvăneni; • - conducătorul acestei lupte – Ioan Inochentie Micu-Klein.
Ioan Inochentie Micu-Klein • Episcop unit între anii 1729-1751, a adresat numeroase memorii guvernatorului Transilvaniei, Dietei şi împăratului. În ele episcopul cerea: • - recunoaşterea românilor ca naţiune politică egală în drepturi cu celelalte naţiuni din Transilvania, • - reprezentarea românilor potrivit ponderii lor în organele administrative, legislative şi juridice ale principatului. • Ioan Micu-Klein şi-a bazat cererile pe argumentele romanităţii şi vechimii românilor în acest teritoriu. • Exilat în 1744, moare la Roma.
Aplicaţii practice • Supplex Libellus s-ar putea traduce prin “Petiţie”. • Răspundeţi: • 1. Cine este autorul ei? • 2. În ce calitate a redactat această petiţie? • 3. Ce revendicări conţine petiţia? Pagină din Supplex Libellus (1744)
2. Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan • Situaţia românilor şi în special ţăranilor iobagi s-a agravat, prin sporirea obligaţiilor faţă de nobilime şi împărat. • În 1784, în zona Munţilor Apuseni a izbucnit o răscoală, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. • Horea a fost trimis la Viena, la împăratul Iosif al II-lea, pentru a cere dreptate. • La 28 oct. 1784, el declanşează răscoala. • Momentul culminant l-a constituit atacul asupra cetăţii Devei. • După câteva confruntări victorioase, răsculaţii sunt înfrânţi decisiv la Mihăileni, la 7 decembrie 1784. • Horea, Cloşca şi Crişan au fost întemniţaţi la Alba-Iulia. • Crişan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au fost executaţi prin frângere cu roata. • În 1785, iobăgia a fost desfiinţată printr-o patentă imperială.
Conducătorii răscoalei Horea (Nicolae Ursu) Cloşca (Ion Oargă) Crişan (Marcu Giurgiu)
Cuvinte - cheie • iluminism – ideologie a secolului al XVIII-lea, care milita pentru triumful raţiunii, modernizarea structurilor politice şi sociale; • jalbă – plângere; • mirean – laic; • naţiune – formă istorică de comunitate umană, ai cărei membri au conştiinţa că formează un corp politic comun; • “principe luminat” – monarh, adept al unor idei iluministe care promovează reforme; • sinod – forul suprem al Bisericii Ortodoxe, care se întruneşte periodic sau ocazional, pentru a găsi soluţii problemelor controversate legate de dogmă, morală, administraţie; • robotă – denumirea obligaţiei ţăranilor de a presta muncă pe domeniul feudal (clacă); • Patentă – act emis de împăratul austriac fără concursul parlamentului;
3. Şcoala Ardeleană Gheorghe Şincai • Definiţie • Curent cultural iluminism transilvănean care a contribuit la afirmarea conştiinţei şi luptei de emancipare a românilor din Transilvania. • Reprezentanţi • Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ion Budai-Deleanu etc. Petru Maior
Analizează şi răspunde ! • 1. Cine este autorul textului? Cum se numeşte lucrarea din care s-a extras fragmentul? • 2. Care sunt revendicările românilor potrivit textului şi care sunt argumentele pe care se bazau revendicările românilor?
Teme pentru acasă • 1. Analizează statutul social şi juridic al ţărănimii din Transilvania în urma patentei imperiale din 1785. • 2. Care a fost semnificaţia politică şi socială a unirii religioase din 1698? • 3. Scrie un scurt eseu folosind termenii înscrişi la rubrica cuvinte-cheie.