UNIVERSITATEA OVIDIUS FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

1. UNIVERSITATEA OVIDIUSFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE BUGET SI TREZORERIE PUBLICA Curs nr. XI1I Lect. Univ. Dr. NANCU Dumitru

2. Buget şi Trezorerie Publică Sistemul de organizare al Trezoreriei Statului

3. Necesitatea înfiinţării Trezoreriei • După 1989 au fost introduse noi impozite (pe profit, pe venit, impozitul pe circulaţia mărfurilor a fost înlocuit cu TVA) • Numărul contribuabililor a crescut • S-a aprobat o nouă lege a finanţelor publice (Legea 10/1991)

4. Execuţia bugetară în anii ‘80-‘90 • Până în 1989 execuţia de casă a buegtului de stat era efectuată de BNR, Ministerul Finanţelor având rolul de conducere a execuţiei bugetare şi de încheiere a contului anual de execuţie • După 1989 din BNR s-a rupt BCR care asigurat execuţia de casă

5. Premisele înfiinţării Trezoreriei • Reorganizarea băncilor; • Scimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice; • Nevoia de asigurare a echilibrului bugetar; • Autonomia bugetului asigurărilor sociale de stat; • Întărirea autonomiei finanţelor publice locale; • Înfiinţarea de numeroase fonduri speciale; • Creşterea şi diversificarea veniturilor

6. Reorganizarea sistemului bancar în anii ‘90 • BNR devine bancă centrală şi doar supeveghează activitatea băncilor comerciale; • Se înfiinţează BCR care a preluat de la BNR conturile agenţilor economici şi conturile bugetare • Înfiinţarea Trezoreriei Statului în 1992

7. Avantajele organizării Trezoreriei • Organizarea Trezoreriei în cadrul Ministerului de Finanţe reduce riscurile operaţionale; • Permite soluţionarea rapidă a unor probleme financiare • Permite cunoaşterea permanetă a nivelului resurselor publice disponibile

8. Organizarea Trezoreriei • Organizare piramidală în cadrul structurilor Ministerului de Finanţe: • La nivel naţional: Direcţia Generală de Trezorerie şi Contabilitate Publică; • La nivel de judeţ: Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică • La nivel local: unităţi operative de trezorerie

9. Funcţiile Trezoreriei Statului (I) • Casier public – efectuează toate operaţiunile de încasări şi plăţi privind fondurile publice; controlează eliberarea fondurilor publice; asigură lichidităţile necesare efectuării plăţilor • Bancă a statului – gestionează conturile instituţiilor publice şi agenţilor economici

10. Funcţiile Trezoreriei Statului (II) • Administrator al banului public – gardian al echilibrului bugetar; • Intermediar financiar – intermediază împrumuturile contractate sau acordate de stat; • Mandatar al puterii publice – exercită misiuni de autoritate specifice statului; • Agent al intervenţiei financiare publice în economie; • Gardian al marilor echilibre.

11. Buget şi Trezorerie Publică Mecanismul de funcţionare al Trezoreriei Statului

12. Principii de funcţionare a Trezoreriei (I) • Realitatea informaţiei – încadrarea corectă a veniturilor şi cheltuielilor pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare; • Realizarea actului de control – Trezoreria exercită control fiscal şi bugetar; • Universalitatea – activităţile de trezorerie se întind pe tot cuprinsul ţării; • Unicitatea – fondurile publice se derulează exclusiv prin trezorerie (excepţie fac fondurile valutare);

13. Principii de funcţionare a Trezoreriei (II) • Operativitatea informaţiei – sintetizarea operativă a indicatorior specifici în profil teritorial şi pe componentele sistemului unitar de bugete; • Corelaţia veniturilor şi cheltuielilor – presupune necompensarea lor, orice venit fiind colectat la un singur buget, iar orice cheltuială fiind efectuată dintr-un singur buget; • Echilibrarea fluxurilor financiare – încasările trebuie să fie mai mari sau egale decât plăţile asigurând un sold pozitiv al contului curent al Trezoreriei

14. Administrarea resurselor contului curent general al Trezoreriei (I) • Contul curent general al Trezoreriei Statului funcţionează la Banca Naţională a României şi este deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice. Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene pot încheia convenţii cu instituţiile de credit selectate de acestea pentru prestarea de servicii de casierie pentru unităţile Trezoreriei Statului care nu au organizată casierie-tezaur. La selectarea instituţiilor de credit se vor avea în vedere cele mai avantajoase oferte din punctul de vedere al bonităţii instituţiilor de credit, precum şi al comisionului practicat de acestea, pe baza unui punctaj la care preponderent va fi al doilea criteriu. • În contul curent general al trezoreriei statului Banca Naţională a României înregistrează încasările şi efectuează plăţile în limita disponibilităţilor existente în cont. Funcţionarea contului curent general al trezoreriei statului şi înregistrarea operaţiunilor în acest cont se stabilesc prin convenţie încheiată între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Banca Naţională a României.

15. Administrarea resurselor contului curent general al Trezoreriei (II) • Este interzisă preluarea de sume din contul curent general al trezoreriei statului fără acordul persoanelor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al unităţilor trezoreriei statului din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, a municipiului Bucureşti şi administraţiilor finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti, autorizate să administreze acest cont. • Pentru toate operaţiunile derulate prin contul curent general al Trezoreriei Statului, precum şi prin conturile de valută deschise în evidenţele Băncii Naţionale a României, pe numele Ministerului Finanţelor Publice, se plătesc comisioane din bugetul Trezoreriei Statului Băncii Naţionale a României. Comisioanele se stabilesc prin reglementări ale Băncii Naţionale a României şi prin regulile de sistem aplicabile participanţilor la sistemul electronic de plăţi.

16. Relaţia cu instituţiile publice (I) • Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal, cu excepţia instituţiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali şi secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale şi instituţiilor publice autonome cu sediul în municipiul Bucureşti, cât şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin Trezoreria Municipiului Bucureşti. • Operaţiunile de încasări şi plăţi dispuse de Ministerul Finanţelor Publice în contul şi în numele statului se efectuează prin trezoreria operativă centrală. • În vederea efectuării cheltuielilor instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a prezenta unităţilor trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi repartizat pe trimestre în condiţiile legii.

17. Relaţia cu instituţiile publice (II) • La decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, unităţile trezoreriei statului verifică existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor respective şi a listelor de investiţii, aprobate în condiţiile legii, urmărind respectarea limitei creditelor bugetare deschise şi repartizate sau a disponibilităţilor de fonduri; • Din conturile de cheltuieli sau de disponibilităţi, după caz, ale instituţiilor publice, deschise la trezoreria statului, se pot elibera sume pentru efectuarea de plăţi în numerar, reprezentând drepturi salariale, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament; • Instituţiile publice au obligaţia să organizeze activitatea de casierie, astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi în limita plafonului de casă stabilit de către unităţile trezoreriei statului pentru fiecare instituţie publică; • Sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând venituri ale bugetului de stat sau venituri cuvenite altor bugete administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, se încasează de unităţile Trezoreriei Statului. Sumele achitate în numerar, cuvenite bugetului de stat, reprezentând taxe, tarife sau alte obligaţii stabilite de instituţii publice, pot fi încasate şi prin casieriile proprii ale instituţiilor publice respective, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.

18. Relaţia cu instituţiile publice (III) • Sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând venituri ale bugetelor locale, venituri proprii ale instituţiilor publice, precum şi venituri cuvenite altor bugete, se încasează prin casieriile proprii ale instituţiilor care gestionează bugetele respective; • Transferurile şi subvenţiile alocate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale şi de la alte bugete regiilor autonome, societăţilor sau companiilor naţionale şi societăţilor comerciale, după caz, se virează în conturi deschise în numele acestora la unităţile trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal şi se utilizează numai potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, neputând fi executate silit; • Este interzis instituţiilor publice să efectueze operaţiunile de încasări şi plăţi prin institutii de credit, cu excepţia încasărilor şi plăţilor efectuate în valută;

19. Relaţia cu instituţiile publice (IV) • La trezoreria statului se deschide contul în lei în numele Comisiei Europene, denumit "Contul de resurse proprii în numele Comisiei Europene", prevăzut la art. 9 din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1.150/2000 pentru implementarea Deciziei 94/728/CE, Euratom asupra sistemului de resurse proprii ale Comunităţilor, modificat prin Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 2.028/2004; • Pe numele beneficiarilor de fonduri externe nerambursabile postaderare, cu excepţia persoanelor fizice, pot fi deschise la unităţile Trezoreriei Statului conturi de disponibilităţi pentru gestionarea sumelor provenite din fonduri externe nerambursabile, inclusiv a fondurilor aferente finanţării naţionale.

20. Relaţia cu instituţiile publice (V) • Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare, au obligaţia să vireze sumele reprezentând contravaloarea bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate în conturile operatorilor economici beneficiari, deschise la unităţile trezoreriei statului în a căror rază aceştia sunt înregistraţi fiscal; • Operatorii economici sau alte persoane juridice împuternicite de aceştia vor utiliza sumele încasate în conturile deschise la unităţile Trezoreriei Statului în următoarea ordine: • pentru achitarea drepturilor de natură salarială, prin transferul sumelor aferente în conturile deschise la instituţii de credit, cu excepţia impozitelor şi contribuţiilor aferente acestora, • pentru achitarea obligaţiilor către bugetul de stat şi celelalte bugete, • proporţional cu gradul de încasare, pentru plata facturilor recunoscute la plată de către contractorul general către subcontractori, • sumele rămase disponibile pot fi virate în conturile deschise la instituţiile de credit ori pot fi utilizate pentru efectuarea de plăţi către furnizori sau creditori cu conturi deschise la Trezoreria Statului ori la instituţii de credit, cu condiţia ca asupra conturilor respective să nu fi fost înfiinţată poprire prin titluri executorii.

21. Relaţia cu instituţiile publice (VI) • Conturile operatorilor economici se supun executării silite prin unităţile trezoreriei statului, pe baza titlurilor executorii emise de organele autorizate să aplice procedura de executare silită, conform prevederilor legale. • Din conturile deschise la Trezoreria Statului nu pot fi dispuse plăţi pe bază de bilete la ordin.

22. Tipuri de conturi deschise de instituţiile publice • Conturi de venituri • Conturi de cheltuieli • Conturi de disponibilităţi

23. Buget şi Trezorerie Publică Operaţiunile bancare ale Trezoreriei

24. Relaţia Trezoreriei cu băncile • Trezoreria este “banca statului”, fiind organizată similar unei bănci comerciale. Principala diferenţă este scopul urmărit: Trezoreria urmăreşte efectuarea încasărilor şi plăţilor privind fondurile publice, în timp ce băncile urmăresc profitul

25. Conturile Trezoreriei deschise la BNR • Trezoreria (ca şi celelalte bănci comerciale) îşi deschide conturile la BNR, conturile fiind înregistrate în pasivul BNR

26. Operaţiunile pasive ale Trezoreriei Statului • Operaţiunile pasive reprezintă operaţiunile de constituire a resurselor • Operaţiunile pasive pot fi: • Resurse depozit (ordinare) – constituite conturi curente şi de depozit ale unor persoane juridice; • Resurse nedepozit (extraordinare) – formate din împrumuturi şi alte resurse ce completează resursele depozit

27. Resursele depozit • Resursele depozit sunt formate din două componente: • Componenta obligatorie – consecinţă a aplicării legislaţiei privind obligativitatea anumitor persoane de a deschide conturi curente şi/sau de depozit • Componenta voluntară – deschise la cererea persoanelor interesate, fără a exista o obligaţie în acest sens

28. Componenta obligatorie a resurselor depozit • Au obligaţia de a deschide conturi la Trezorerie: • Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare sau subordonare; • Agenţii economici care vând produse/servicii instituţiilor publice; • Alţi titulari de conturi (de exemplu: participanţii la licitaţii). • Unele conturi deschise la Trezorerie sunt purtătoare de dobândă

29. Conturile pasive ale Trezoreriei • Conturile bugetare de venituri – deschise pe seama bugetelor publice (20, 21, 22, 26, 28, 70) • Conturile de disponibilităţi (50, 51, 54, 55) • Conturile de titluri (42)

30. Componenta voluntară a resurselor depozit • Este mai puţin dezvoltată la Trezorerie deoarece resursele derulate prin conturi nu asigură o fructificare semnificativă în comparaţie cu băncile comerciale; • Este constituită în special de depozitele la termen ale instituţiilor publice care nu au alte alternative de plasament.

31. Resursele nedepozit (I) • Resurse pe termen foarte scurt (overnight) atrase de trezorerie de pe piaţa interbancară; • Certificate de trezorerie emise pentru asigurarea lichidităţilor trezoreriei;

32. Resursele nedepozit (II) • Operaţiuni repo: vânzarea unor titluri de valoare cu angajamentul ferm al răscumpărării la un termen prestabilit (nu se admit titluri de stat) • Împrumuturi pe termen lung atrase de Trezorerie (obligaţiuni)

33. Operaţiunile active ale Trezoreriei Statului • Operaţiunile active constă în angajarea resurselor • Vizează în principal: • Acordarea de împrumuturi • Operaţiuni de plasament

34. Acordarea de împrumuturi • Finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi • Finanţarea temporară a deficitelor din anul curent • Acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadenţă sau înainte de scadenţă a unor titluri de stat; • Acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor de casă a bugetelor locale

35. Operaţiuni de plasament • Efectuarea de plasamente la bănci garantate cu titluri de stat deţinute de acestea (proporţia colateralizării trebuie să fie de minim 120%); • Efectuarea de cumpărături reversibile repo – prin intermediul BNR în calitate de agent al statului pe bază de licitaţie; • Efectuarea de plasamente în titluri de valoare cu risc zero

36. Conturi de activ • Conturi de cheltuieli bugetare (23, 24, 25, 27, 29, 71) • Conturi de mijloace băneşti (10)

37. Buget şi Trezorerie Publică Sistemul electronic de plăţi

38. TransFonD • TransFonD este o societate comercială privată a corei acţionari sunt BNR (33,33%) şi băncile comerciale (66,66%) • Participanţii la SEP pot fi şi alte bănci sau instituţii (ex: Visa/Mastercard)

39. Componentele SEP • SENT (casa automată de compensare) • ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real) • SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat)

40. SENT • Prin SENT se asigură compensarea instrucţiunilor de plată de mică valoare; • SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor interbancare de mică valoare transmise între participanţi • Prin SENT se decontează aprox. 97% din plăţi

41. ReGIS • ReGIS este sistemul de decontare pe bază brută în timp real • Prin ReGIS se decontează plăţile de mare valoare şi cele urgente • Prin ReGIS se pot deconta doar instrumentele pentru care există lichiditate în contul iniţiatorului la BNR • În caz de lipsă de lichiditate de formează “cozi de aşteptare”

42. SaFIR • SaFIR este sistemul de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat; • Se află în administrarea BNR şi utilizează platforma SWIFT pentru transmiterea mesajelor de decontare şi înregistrare

43. Instrumente de plată utilizate de Trezorerie • Instrumente de plată utilizate: • Ordinul de plată pentru trezorerie (OPT) – utilizat pentru efectuarea de viramente între conturi (de trezorerie şi/sau bancare) • CEC de numerar – utilizat pentru retrageri de numerar de la casieriile trezoreriei

44. Ordinul de plată • Reprezintă o instrucţiune necondiţionată dată de emitent instituţiei receptoare în scopul punerii la dispoziţia unui beneficiar a sumei de plată indicate în OPT • Titularii de conturi la Trezorerie sunt obligaţi să utilizeze OPT pentru orice plată doresc să iniţieze