1 / 9

RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)

bacalaureatistorie.info. RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878). CONTEXT, CAUZE, DESFĂŞURARE, CONSECINŢE. CONTEXT INTERNAŢIONAL. Redeschiderea “ Problemei orientale” mişcarea de eliberare a popoarelor din Balcani – răscoale antiotomane;

raanan
Download Presentation

RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. bacalaureatistorie.info RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878) CONTEXT, CAUZE, DESFĂŞURARE, CONSECINŢE

  2. CONTEXT INTERNAŢIONAL Redeschiderea “ Problemei orientale” • mişcarea de eliberare a popoarelor din Balcani – răscoale antiotomane; • Rusia s-a autoproclamat protectoarea slavilor din Balcani; • Imperiul Otoman a promulgat o nouă Constituţie în care România avea statut de provincie privilegiată; • Au loc tratative pentru trecerea trupelor ruseşti prin România.

  3. Convenţia ruso-română4 aprilie 1877, Bucureşti Obligaţia Rusiei de a respecta integritatea teritorială a României şi drepturile statului român; Dreptul armatelor ţariste de a tranzita teritoriul României, cu obligaţia de a suporta cheltuielile; Traseul trupelor ruse era stabilit în detaliu, pentru a ocoli capitala.

  4. Proclamarea independenţei • Stare de război între Imperiul Otoman şi România, datorităbombardării oraşelor de pe malul românesc al Dunării şi, în replică, a Vidinului; • 9 mai 1877-proclamarea independenţei prin discursul ministrului de externe al României, Mihail Kogălniceanu, în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare.” • 10 mai 1877-proclamarea independenţei în Senat.

  5. PERSONALITĂŢI Mihail Kogălniceanu Regele Carol I

  6. Cucerirea independenţei pe câmpul de luptă Rusia a respins propunerea României de a participa militar în războiul contra Imperiului Otoman, dar datorită respingerii atacurilor ruse la Plevna, Marele Duce Nicolae, comandantul armatei ruse, a solicitat prin telegrama din 19/31 iulie 1877sprijin militar; Principalele confruntări au avut loc la: Rahova (noiembrie 1877); Plevna (noiembrie 1877) – Carol I a fost comandantul armatelor româno-ruse; armata română s-a remarcat în mod deosebit, obţinând victorii în faţa turcilor; Smârdan(ianuarie 1878); Vidin(februrie 1878).

  7. Recunoaşterea independenţeiTratatul de la San Stefano (19 februarie 1878) • A fost semnat de Imperiul Otoman şi Rusia, România nefiind acceptată la tratative; • Se recunoştea independenţa României; • Dobrogea revenea Rusiei, care îşi rezerva dreptul să o schimbe cu cele 3 judeţe din sudul Basarabiei, teritoriu care revenise Moldovei în urma Congresului de la Paris din 1856. • Nemulţumirea României şi a marilor puteri europene.

  8. Congresul de la Berlin (iunie-iulie 1878) Delegaţia română a fost condusă de primul-ministru, Ion C. Brătianu şi de ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu. Prevederi: Recunoştea independenţa României, condiţionată de modificarea art. 7 din Constituţie; România ceda Rusiei sudul Basarabiei (judetele Cahul, Ismail şi Bolgrad)şi primea Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor.

  9. Consecinţe pentru România: • Unirea Dobrogei (inclusiv Delta Dunării şi Insula Şerpilor); • Proclamarea regatului în 1881; • Înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia, care ameninţase cu ocuparea armată dacă România refuza schimbul teritorial, încălcând, astfel, convenţia; • Afirmarea statului român pe plan internaţional ca un stat de sine stătător.

More Related