240 likes | 945 Views
bacalaureatistorie.info. RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878). CONTEXT, CAUZE, DESFĂŞURARE, CONSECINŢE. CONTEXT INTERNAŢIONAL. Redeschiderea “ Problemei orientale” mişcarea de eliberare a popoarelor din Balcani – răscoale antiotomane;
E N D
bacalaureatistorie.info RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL ROMÂNIEI (1877-1878) CONTEXT, CAUZE, DESFĂŞURARE, CONSECINŢE
CONTEXT INTERNAŢIONAL Redeschiderea “ Problemei orientale” • mişcarea de eliberare a popoarelor din Balcani – răscoale antiotomane; • Rusia s-a autoproclamat protectoarea slavilor din Balcani; • Imperiul Otoman a promulgat o nouă Constituţie în care România avea statut de provincie privilegiată; • Au loc tratative pentru trecerea trupelor ruseşti prin România.
Convenţia ruso-română4 aprilie 1877, Bucureşti Obligaţia Rusiei de a respecta integritatea teritorială a României şi drepturile statului român; Dreptul armatelor ţariste de a tranzita teritoriul României, cu obligaţia de a suporta cheltuielile; Traseul trupelor ruse era stabilit în detaliu, pentru a ocoli capitala.
Proclamarea independenţei • Stare de război între Imperiul Otoman şi România, datorităbombardării oraşelor de pe malul românesc al Dunării şi, în replică, a Vidinului; • 9 mai 1877-proclamarea independenţei prin discursul ministrului de externe al României, Mihail Kogălniceanu, în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare.” • 10 mai 1877-proclamarea independenţei în Senat.
PERSONALITĂŢI Mihail Kogălniceanu Regele Carol I
Cucerirea independenţei pe câmpul de luptă Rusia a respins propunerea României de a participa militar în războiul contra Imperiului Otoman, dar datorită respingerii atacurilor ruse la Plevna, Marele Duce Nicolae, comandantul armatei ruse, a solicitat prin telegrama din 19/31 iulie 1877sprijin militar; Principalele confruntări au avut loc la: Rahova (noiembrie 1877); Plevna (noiembrie 1877) – Carol I a fost comandantul armatelor româno-ruse; armata română s-a remarcat în mod deosebit, obţinând victorii în faţa turcilor; Smârdan(ianuarie 1878); Vidin(februrie 1878).
Recunoaşterea independenţeiTratatul de la San Stefano (19 februarie 1878) • A fost semnat de Imperiul Otoman şi Rusia, România nefiind acceptată la tratative; • Se recunoştea independenţa României; • Dobrogea revenea Rusiei, care îşi rezerva dreptul să o schimbe cu cele 3 judeţe din sudul Basarabiei, teritoriu care revenise Moldovei în urma Congresului de la Paris din 1856. • Nemulţumirea României şi a marilor puteri europene.
Congresul de la Berlin (iunie-iulie 1878) Delegaţia română a fost condusă de primul-ministru, Ion C. Brătianu şi de ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu. Prevederi: Recunoştea independenţa României, condiţionată de modificarea art. 7 din Constituţie; România ceda Rusiei sudul Basarabiei (judetele Cahul, Ismail şi Bolgrad)şi primea Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor.
Consecinţe pentru România: • Unirea Dobrogei (inclusiv Delta Dunării şi Insula Şerpilor); • Proclamarea regatului în 1881; • Înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia, care ameninţase cu ocuparea armată dacă România refuza schimbul teritorial, încălcând, astfel, convenţia; • Afirmarea statului român pe plan internaţional ca un stat de sine stătător.