311 likes | 1.79k Views
Metabolismul Energetic. Cea mai mare parte din substanţele alimentare ingerate sunt degradate în organismul animalelor şi al omului, în vederea eliberării energiei chimice potenţiale şi transformării ei în forme de energii specifice manifestărilor vitale şi căldură.
E N D
Cea mai mare parte din substanţele alimentare ingeratesuntdegradate în organismul animalelor şi alomului, în vederea eliberăriienergiei chimice potenţialeşi transformării ei în forme de energii specificemanifestărilor vitaleşi căldură.
Omul se hrăneşte cu produse de origine animalăşi vegetală,dar animalele care constituie hrana omului se hrănesc în ultima instanţătotcu vegetale.Deci hrana noastrăeste direct sau indirect de originevegetală.Plantele prin procesul de fotosintezăelaboreazăo serie desubstanţe care au incluse în ele energie solară.Deci sursa de energie aorganismului nostru este reprezentatăindirect de energia solară, dreptpentru care alimentele au fost numiteşi pachete de energie solară. Eliberareaenergieiîn organism
În timpul catabolismului principiilor nutritiveare loc eliberareaenergiei chimice potenţiale incluse în ele în timpul sintezei lor.Omul estedeci un transformator de energie biochimică.Energia eliberatăeste utilizatăparţial sub forma legăturilor fosfatmacroergice ale ATP-ului, care reprezintăcombustibilul specific alorganismului viu, iar restul se pierde sub formăde căldură.
Consumul de energie se poate determina prin măsurareacantităţii de căldurădegajată, în calorii. Caloria este o unitate de măsură a energiei. În nutriţie, ea măsoară atât energia adusă prin alimente cât şi cheltuielile energetice ale organismului. Corpul uman respectă, firesc, toate legile fizicii, inclusiv legea conservării energiei. În primul rând, dacă energia adusă organismului este egală cu energia cheltuită de organism, atunci ‚nimic nu se pierde, şi greutatea rămâne constantă. Daca energia (caloriile) furnizată prin alimente şi băuturi depăşeşte cheltuielie organismului, atunci excesul se depune, organismul uman fiind dotat genetic cu mijloace de a depozita energie – atât la nivel de celule (unde „unitatea de măsură” este molecula de ATP – adenozin trifosfat) cât şi la nivel de organe şi ţesuturi. Cheltuielileenergetice
Caloriile de care avem nevoie sunt utilizate în primul rând pentru funcţionarea normală a organismului.În repaus perfect, la distanţă de ultima masă şi la o temperatură care nu solicită energie pentru termoreglare, energia consumată este utilizată pentru acele procese biologice ce asigură funcţiile de bază: bătăile inimii, circulaţia sângelui, mişcarea şi schimburile gazoase din plămâni etc. Acestea compun metabolismul bazal, care în general utilizează în jur de 70% din resursele de energie disponibile organismului. Aceste cheltuieli pot fi estimate pe baza unor ecuaţii, care suprind modificările metabolismului bazal în raport cu 3 parametri: MB creşte cu greutatea şi înălţimea, şi scade cu vârsta. Metabolismul bazal este influenţat de numeroşi factori, inclusiv sexul şi compoziţia corporală. Metabolismulbazal
Prin efectuarea oricărei mişcări se cheltuieşte o cantitate deenergie proporţionalăcu durataşi intensitatea efortului.În efortulmuscular, metabolismul din muşchi creşte foarte mult.Deexemplu, înpoziţiaşezând creşte cu 25 %, în poziţia stând cu 40 %, în mersul încet cu80-100%, iar în alergări de semifond creşte de aproximativ10 ori. Metabolismul energetic înefortulfizic
Alimentele pe care le consumam necesita pentru digestie, absorbtie, transport si metabolizare un consum energetic (termogeneza indusa de alimente), ajungand pana la 10% din consumul energetic zilnic. Aceasta valoare depinde de anumite caracteristici ale alimentelor, de perioada zilei cand sunt consumate etc. Principiile nutritive din alimente necesita cheltuiala energetica diferita, cea mai mare find pentru proteine, iar cea mai scazuta pentru lipide. De asemenea, consumul este mai mare daca principiile sunt administrate separat, fata de combinarea acestora. Alimentelesiefectullorasuprametabolismului
Organismul are nevoie de energie si pentru a se adapta la modificarile temperaturii din mediul ambient, cu ajutorul mecanismelor de termoreglare. In cazul omului modern, aceste cheltuieli energetice sunt minime, deoarece ne desfasuram majoritatea activitatilor in spatii inchise, cu temperatura de confort, ceea ce nu supune organismul la procese intense de mentinere a temperaturii organismului. Adaptarea la temperaturamediului
Iatacatevabolisiprobleme de sanatatecare pot alterasauincetinimetabolismul, ingreunandprocesul de slabiresaumentinereauneigreutatinormale. • Sindromul CushingAceastaboalaaparecandorganismul produce preamultcortizol, un hormoneliberat de sistemul adrenal, determinand un metabolism lent. Excesul de cortizolpoate duce si la o crestere in greutate. Printresimptome se numarachiaraceastacrestere (mai ales in jurultaliei), vergeturisi un exces de par facial, la femei. • Hipotiroidism In cazulacesteiafectiuni, glandatiroida nu produce suficientihormoni, ceeacepoatecauzaincetinireafunctiilororganismului, crestere in greutate, oboseala, dureri ale articulatiilorsialtesimptome. Celmaifrecventtratamentesteadministrareatiroxinei in forma sintetica. • BoalaGravesAceastaboalaaparecandsistemulimunitar produce anticorpi care atacaceluleletiroidei, stimulandcorpulsa secrete prea multi hormonitiroidieni, ceeacepoate duce la hipertiroidism. In aceastasituatie, pacientiipierd in greutatesi se plang de obosealasi o senzatie de foamepronuntata. • DiabetDesidiabetul nu este o cauza in sine pentrucrestere in greutate, dacaestiobezsausupraponderalaisi un riscmai mare de a face diabetde tip 2. In acestcaz, organismul nu poate produce suficientainsulina, astfelcanivelulglicemieiesteadesearidicat. Boli ale metabolismului