1 / 18

SUBSTAN Ţ E CHIMICE ESEN Ţ IALE VIE Ţ II VITAMINELE

SUBSTAN Ţ E CHIMICE ESEN Ţ IALE VIE Ţ II VITAMINELE. PROF. ELENA COSMA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 BISTRIŢA. GENERALITĂŢI. Vitaminele sunt substanţe organice cu structură complexă şi cu rol esenţial în funcţionarea normală a organismului uman .

remington
Download Presentation

SUBSTAN Ţ E CHIMICE ESEN Ţ IALE VIE Ţ II VITAMINELE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SUBSTANŢE CHIMICE ESENŢIALE VIEŢII VITAMINELE PROF. ELENA COSMA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 BISTRIŢA

  2. GENERALITĂŢI • Vitaminele sunt substanţe organice cu structură complexă şi cu rol esenţial în funcţionarea normală a organismului uman. • Cu câteva excepţii, vitaminele nu pot fi sintetizate în cadrul metabolismului animal. • Viaţa nu poate exista decât în prezenţa tuturor vitaminelor esenţiale.

  3. GENERALITĂŢI • Vitaminele sunt foarte răspândite în plante, unde se sintetizează. • Organismul animal primeşte vitaminele odată cu alimentele, fie direct sub formă de vitamine, fie sub formă intermediară de provitamine, care se transformă în organism în vitamine. • Necesarul zilnic se măsoară în unităţi internaţionale (u.i.). O unitate este egală cu 0,025g vitamină D cristalizată.

  4. ROLUL VITAMINELOR • Vitaminele au rol de biocatalizatori. • Ele reglează şi stimulează procesele metabolice. • Lipsa totală a vitaminelor din organism, sau insuficienţa lor provoacă tulburări grave (scorbut, pelagră, rahitism, astenie etc.). • avitaminoză – lipsa totală a unor vitamine • hipovitaminoză – aport insuficient (carenţă) de vitamine • hipervitaminoză – existenţa unor vitamine în exces

  5. CLASIFICARE • După solubilitatea în diverşi solvenţi, vitaminele se clasifică în: • Vitamine liposolubile – solubile în grăsimi sau solvenţi ai grăsimilor şi insolubile în apă (vitaminele A, D, E, F, K). Ele nu trebuie consumate zilnic. • Vitamine hidrosolubile – solubile în apă (vitaminele B, PP şi C). Acestea trebuie consumate zilnic deoarece nu se pot stoca în organism.

  6. Vitamina A – antixeroftalmică • Prezentă în uleiul de peşte, morcov, spanac, lapte. • În organismul uman se formează din β-carotină (aflată în morcovi), din care cauză se numeşte provitamina A. • Necesarul zilnic este de 3000-5000 u.i.

  7. Vitamina D – antirahitică • Cele mai bogate alimente în vitamina D sunt untura de peşte, ficatul mamiferelor şi păsărilor. • Se presupune că vitamina D ar mări secreţia gastrică şi astfel ar favoriza absorbţia Ca şi P. • Necesarul zilnic este de 400-800 u.i.

  8. Vitamina E – tocoferolul • Se găseşte în seminţele cerealelor, în legumele proaspete, în gălbenuşul de ou, în lapte. • La bărbaţii adulţi, necesarul zilnic de tocoferol este de cca. 25 mg, direct proporţional cu vârsta. • Apa potabilă cu un conţinut prea ridicat de clor poate diminua cantitatea de vitamina E din organism.

  9. Vitamina F • Vitamina F constă dintr-o grupare de acizi graşi care se găsesc îndeosebi în uleiul de floarea-soarelui , de porumb şi de soia, în arahide şi nuci, în seminţele de dovleac (crude) şi în alune, în migdalele dulci şi în uleiul de ficat de peşte etc. • Până în prezent, nu a fost stabilit necesarul zilnic în această vitamină.

  10. Vitamina K – antihemoragică • Răspândită în produsele de origine vegetală (foile verzi de varză, lucernă, spanac) şi animală (ficat, muşchi). • Necesarul zilnic de vitamina K este de 1,5-2 mg.

  11. Vitamina B1- tiamina • Se găseşte în tărâţa de grâu şi orez, embrionii gramineelor, în organele interne ale animalelor (ficat, rinichi, inimă). • Necesarul zilnic este 1-3 mg în funcţie de alimentaţie şi metabolismul de bază.

  12. Vitamina B2 - riboflavina • Face parte din pigmenţii galbeni, care se numesc flavine. • Practic, sursa cea mai importantă este laptele şi legumele verzi. • La copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic de vitamina B2 este 0,4-1,2 mg.

  13. Vitamina B3 – Vitamina PP –factorul antipelagros • Cele mai bogate produse alimentare în vitamina PP sunt drojdia de bere, tărâţele, embrionii de grâu şi organele interne ale animalelor (ficat şi rinichi). • 50-500 mg fac să dispară fenomenele şi leziunile provocate de pelagră în câteva zile • Pelagra = “piele bolnavă” (din limba latină)

  14. Vitamina B6 - antidermatozică • Cantităţi importante se găsesc în drojdia de bere, tărâţa de orez, embrionii de grâu şi pâinea integrală. • Nevoia zilnică este de circa 2 mg.

  15. Vitamina B12 – factorul antianemic • Este cunoscută şi sub numele de “vitamina roşie” datorită cobaltului pe care îl conţine. • Vitamina B12se găseşte doar în alimentele de origine animală: carne, ficat, lapte, produse lactate, ouă, precum şi în fructele de mare: crabi, stridii, scoici. • Necesarul zilnic 1-6 micrograme.

  16. Vitamina C – acidul ascorbic • Cele mai bogate în vitamina C sunt fructele proaspete de măceş, coacăze negre, lămâi, portocale, alune, varză, ardei ( de unde a fost izolată de Albert Szent-Győgy în 1927). • În raţia alimentară zilnică sunt necesare cantităţi în jur de 25-30 mg de vitamină C.

  17. BIBLIOGRAFIE • Nastasia Tomescu; Nicoleta Drăgan; Emilia Meiroşu – OM-SĂNĂTATE-PROTECŢIA CONSUMATORULUI – Relaţionare prin studiul elementelor şi substanţelor chimice esnţiale vieţii – Ed. LVS Crepuscul, Ploieşti, 2000 • I. Rişavi; I. Ionescu – CHIMIE –Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974 • Wikipedia.org

More Related