280 likes | 1.11k Views
SUBSTAN Ţ E CHIMICE ESEN Ţ IALE VIE Ţ II VITAMINELE. PROF. ELENA COSMA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 BISTRIŢA. GENERALITĂŢI. Vitaminele sunt substanţe organice cu structură complexă şi cu rol esenţial în funcţionarea normală a organismului uman .
E N D
SUBSTANŢE CHIMICE ESENŢIALE VIEŢII VITAMINELE PROF. ELENA COSMA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 BISTRIŢA
GENERALITĂŢI • Vitaminele sunt substanţe organice cu structură complexă şi cu rol esenţial în funcţionarea normală a organismului uman. • Cu câteva excepţii, vitaminele nu pot fi sintetizate în cadrul metabolismului animal. • Viaţa nu poate exista decât în prezenţa tuturor vitaminelor esenţiale.
GENERALITĂŢI • Vitaminele sunt foarte răspândite în plante, unde se sintetizează. • Organismul animal primeşte vitaminele odată cu alimentele, fie direct sub formă de vitamine, fie sub formă intermediară de provitamine, care se transformă în organism în vitamine. • Necesarul zilnic se măsoară în unităţi internaţionale (u.i.). O unitate este egală cu 0,025g vitamină D cristalizată.
ROLUL VITAMINELOR • Vitaminele au rol de biocatalizatori. • Ele reglează şi stimulează procesele metabolice. • Lipsa totală a vitaminelor din organism, sau insuficienţa lor provoacă tulburări grave (scorbut, pelagră, rahitism, astenie etc.). • avitaminoză – lipsa totală a unor vitamine • hipovitaminoză – aport insuficient (carenţă) de vitamine • hipervitaminoză – existenţa unor vitamine în exces
CLASIFICARE • După solubilitatea în diverşi solvenţi, vitaminele se clasifică în: • Vitamine liposolubile – solubile în grăsimi sau solvenţi ai grăsimilor şi insolubile în apă (vitaminele A, D, E, F, K). Ele nu trebuie consumate zilnic. • Vitamine hidrosolubile – solubile în apă (vitaminele B, PP şi C). Acestea trebuie consumate zilnic deoarece nu se pot stoca în organism.
Vitamina A – antixeroftalmică • Prezentă în uleiul de peşte, morcov, spanac, lapte. • În organismul uman se formează din β-carotină (aflată în morcovi), din care cauză se numeşte provitamina A. • Necesarul zilnic este de 3000-5000 u.i.
Vitamina D – antirahitică • Cele mai bogate alimente în vitamina D sunt untura de peşte, ficatul mamiferelor şi păsărilor. • Se presupune că vitamina D ar mări secreţia gastrică şi astfel ar favoriza absorbţia Ca şi P. • Necesarul zilnic este de 400-800 u.i.
Vitamina E – tocoferolul • Se găseşte în seminţele cerealelor, în legumele proaspete, în gălbenuşul de ou, în lapte. • La bărbaţii adulţi, necesarul zilnic de tocoferol este de cca. 25 mg, direct proporţional cu vârsta. • Apa potabilă cu un conţinut prea ridicat de clor poate diminua cantitatea de vitamina E din organism.
Vitamina F • Vitamina F constă dintr-o grupare de acizi graşi care se găsesc îndeosebi în uleiul de floarea-soarelui , de porumb şi de soia, în arahide şi nuci, în seminţele de dovleac (crude) şi în alune, în migdalele dulci şi în uleiul de ficat de peşte etc. • Până în prezent, nu a fost stabilit necesarul zilnic în această vitamină.
Vitamina K – antihemoragică • Răspândită în produsele de origine vegetală (foile verzi de varză, lucernă, spanac) şi animală (ficat, muşchi). • Necesarul zilnic de vitamina K este de 1,5-2 mg.
Vitamina B1- tiamina • Se găseşte în tărâţa de grâu şi orez, embrionii gramineelor, în organele interne ale animalelor (ficat, rinichi, inimă). • Necesarul zilnic este 1-3 mg în funcţie de alimentaţie şi metabolismul de bază.
Vitamina B2 - riboflavina • Face parte din pigmenţii galbeni, care se numesc flavine. • Practic, sursa cea mai importantă este laptele şi legumele verzi. • La copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic de vitamina B2 este 0,4-1,2 mg.
Vitamina B3 – Vitamina PP –factorul antipelagros • Cele mai bogate produse alimentare în vitamina PP sunt drojdia de bere, tărâţele, embrionii de grâu şi organele interne ale animalelor (ficat şi rinichi). • 50-500 mg fac să dispară fenomenele şi leziunile provocate de pelagră în câteva zile • Pelagra = “piele bolnavă” (din limba latină)
Vitamina B6 - antidermatozică • Cantităţi importante se găsesc în drojdia de bere, tărâţa de orez, embrionii de grâu şi pâinea integrală. • Nevoia zilnică este de circa 2 mg.
Vitamina B12 – factorul antianemic • Este cunoscută şi sub numele de “vitamina roşie” datorită cobaltului pe care îl conţine. • Vitamina B12se găseşte doar în alimentele de origine animală: carne, ficat, lapte, produse lactate, ouă, precum şi în fructele de mare: crabi, stridii, scoici. • Necesarul zilnic 1-6 micrograme.
Vitamina C – acidul ascorbic • Cele mai bogate în vitamina C sunt fructele proaspete de măceş, coacăze negre, lămâi, portocale, alune, varză, ardei ( de unde a fost izolată de Albert Szent-Győgy în 1927). • În raţia alimentară zilnică sunt necesare cantităţi în jur de 25-30 mg de vitamină C.
BIBLIOGRAFIE • Nastasia Tomescu; Nicoleta Drăgan; Emilia Meiroşu – OM-SĂNĂTATE-PROTECŢIA CONSUMATORULUI – Relaţionare prin studiul elementelor şi substanţelor chimice esnţiale vieţii – Ed. LVS Crepuscul, Ploieşti, 2000 • I. Rişavi; I. Ionescu – CHIMIE –Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974 • Wikipedia.org