MASURI DE DIMINUARE A POLUARII APELOR

1. “FII ACTIV PENTRU RAURI” MASURI DE DIMINUARE A POLUARII APELOR 29.06.2011

2. Activitatile organizate cu prilejul sarbatoririi Zilei Dunarii acorda o importanta deosebita constientizarii si participarii populatiei la eforturile de conservare a Fluviului Dunarea. • Manifestarile dedicate Zilei Dunarii se desfasoara anual in toate tarile dunarene , incepand cu anul 2004, pentru a marca dorinta comuna a acestora de a-si uni fortele in sprijinul protejarii acestui unic fluviu in Europa. • Obiectivul principal al acestor manifestari, care se desfasoara sub auspiciile Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea(ICPDR) este acela de a implica cetatenii tarilor dunarene in multiple activitati independente sau comune, desafasurate pe plan local, national sau regional • Este nevoie de o politica de gospodarire a apelor durabila, bazata pe intarirea cadrului legislativ si institutional, dar mai ales pe aplicarea corecta a legilor care sa ne asigure suportul pentru a diminua semnificativ poluarea cauzata de controlul ineficient al descarcarilor de ape uzate si/ sau partial epurate de la municipalitati, industrie, agricultura, care afecteaza sanatatea oamenilor cat si starea ecosistemelor acvatice.

3. Fluviul Dunarea al doilea din Europa ca marime, dupa Volga,prezinta o mare importanta economica pentru majoritatea tarilor din bazinul sau hidrografic si fiecare utilizeaza fluviul in diferite moduri: • Sursă de alimentare cu apă potabilă, apă industrială, apă a sistemelor de irigații • Resursă internațională care susține un întreg complex de floră și faună • Potențial hidroenergetic • Resursă de nisip, lemn de esențe moi, stuf • Fauna piscicolă bogată ce favorizează pescuitul activ • Cale navală de transport • Are potențial turistic • Niciun alt fluviu al Europei nu strabate regiuni geografice atat de diferite si nici nu este supus unor influente climatice cu regimuri atat de variate • Dunarea si afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante sisteme acvatice si este de o importanta covarsitoare pentru biodiversitatea Europei

4. Judetul Teleorman (pe teritoriul SGA Teleorman) Dunarea are o lungime de 88 km( Km 614-km 526) • UAT-urile riverane sunt: municipiul Turnu Magurele,comuna Ciuperceni, comuna Traian, comuna Seaca, comuna Viisoara, comuna Suhaia, Comuna Fantanele,municipiul Zimnicea, comuna Nasturelu, comuna Bujoru, comuna Pietrosani. • Afluentii cadastrali ai fluviului Dunarea sunt: Vedea,Siu, Pasarea si Calmatui care formeaza balta Suhaia înainte de a se vărsa în Dunăre. • Lungimea retelei hidrografice din BH Dunare este de 268 km.

5. POLUARE: CAUZE SI EFECTE • Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care cauzează instabilitate, dezordine şi duc la disconfortul sau chiar afectarea sănătăţii organismelor vii din acel mediu. Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane. • Prin poluarea apei, se înţelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apei, produsă direct sau indirect de activităţile umane şi care face ca apele să devină improprii utilizării normale în scopurile în care această utilizare era posibilă înainte de a interveni alterarea. • Principala cauza a poluării, cum este şi de imaginat este omul. Printre felurile în care omul poluează planeta de menţionat sunt extinderea construcţiilor, consumul de materiale (schimbarea uleiului la maşină, vopsirea unei case şi chiar masa de prânz sunt exemple de consumuri care cauzează poluarea mediului) şi reziduurile menajere.

6. Poluarea apelor poate fi : • naturală - se datorează surselor de poluare naturale şi se produce în urma interacţiunii apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu organismele vii din apă. • artificială - se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc • Surse de poluare artificială I. Ape uzate • Principala sursă de poluare permanentă o constituie apele uzate reintroduse în receptori după utilizarea apei în diverse domenii. După provenienţa lor, există următoarele categorii de ape uzate: • - ape uzate orăşeneşti -ape menajere şi industriale • - ape uzate industriale, rezultate din apele folosite în procesul tehnologic industrial

7. - ape uzate de la ferme de animale şi păsări - poluanţii principali fiind substanţele organice în cantitate mare şi materialele în suspensie. ape uzate meteorice, care înainte de a ajunge pe sol, spală din atmosferă poluanţii existenţi în aceasta. - ape uzate radioactive, care conţin ca poluant principal substanţele radioactive rezultate de la prelucrarea, transportul şi utilizarea acestora. - ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt asemănătoare cu apele uzate orăşeneşti. - apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, conţin impurităţi deosebit de nocive cum ar fi: reziduuri lichide şi solide, pierderi de combustibil, lubrifianţi etc.

8. II.Depozite de deşeuri sau reziduuri solide, aşezate pe sol, sub cerul liber, în halde neraţional amplasate şi organizate. • Cele mai răspândite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie orăşeneşti şi de deşeuri solide industriale, în special cenuşa de la termocentralele care ard cărbuni, diverse zguri metalurgice, steril de la preparaţiile miniere, rumeguş şi deşeuri lemnoase de la fabricile de cherestea etc. • De asemenea, pot fi încadrate în aceeaşi categorie de surse de impurificare depozitele de nămoluri provenite de la fabricile de zahăr, de produse clorosodice sau de la alte industrii chimice, precum şi cele de la staţiile de epurare a apelor uzate. La nivelul judetului Teleorman, utilizatorii de apa care pot prezenta surse potentiale de poluari accidentale sunt SC APA SERV SA Sucursala Turnu Magurele( statie de epurare mecanica), SC APA SERV SA Sucursala Zimnicea(st.de epurare mecano biologica), SC DONAU CHEM SRL-Turnu Magurele- combinat de ingrasaminte chimice( nu are statie de epurare). • Poluanţi periculoşi posibili a fi scăpaţi de sub control :amoniu, azotati,uree,azotiti, ulei, subst org. suspensii,amoniu, fenoli, detergenti, metale; • Acest lucru se datoreaza in principal uzurii in timp a statiilor de epurare, a lipsei acestora si nu in ultimul rand a insuficientei investitiilor in construirea unor statii de epurare tertiare;

9. EFECTELE POLUĂRII APELOR • Un efect al poluării apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea , ca urmare a creşterii fertilităţii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfaţi şi nitraţi, care favorizează proliferarea fitoplanctonului şi a plantelor acvatice. • Poluarea chimică a apelor afectează fitoplanctonul şi microfitele în mod diferit, după natura agentului contaminat.(Fitoplanctonu- pesticide,alge-saruri de cupru si cromati,flora microbian-detergenti sintetici) • Peştii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat în apă şi datorită pesticidelor ăi a reziduurilor toxice Efectele poluării apelor au , de obicei, ca finalitate distrugerea ecosistemelor zonale, moartea păsărilor și peștilor.

10. Probleme grave ridică, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lanţul trofic • In porturi, se constată o sărăcire generala a florei, care în anumite cazuri poate merge până la dispariţia oricărei forme de viaţă vegetală. • Flora marină este ameninţată deoarece pelicula uleioasă formează un ecran şi împiedică oxidarea apei • Cele dintâi victime ale pânzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin împrăştierea hidrocarburilor sunt pasările care au obiceiul să se aşeze pe apa sau sa plonjeze pentru a apuca peşti. • De aceasta poluare pot fi afectate si OSTROVUL GÂSCA, situat in lungul Dunarii, pe raza comunei Năsturelu- 58 ha, declarat rezervatie naturala prin HG 2151/2004, atribuit în custodie Direcţiei Silvice Alexandria si OSTROVUL MARE, situat in lungul Dunarii, pe raza comunei comuna Islaz - 140 ha, care are ca obiectiv protejarea şi conservarea coloniei speciei de cormoran mic

11. Poluarea poate dauna organismului uman, ducand la Boli infecțioase: • Boli microbiene – febră tifoidă, dizenterie; • Boli virotice – poliomielita, hepatita epidemică; • Boli parazitare – dizenteria, giardiaza Boli neinfecțioase, determinate de contaminarea apei cu substanțe chimice cu potențial toxic: • Intoxicație cu plumb • Intoxixcație cu mercur • Intoxicația cu zinc • Intoxicația cu azotați și fosfați • Intoxicația cu pesticide • Fluviul DUNAREA constituie o sursa de alimentare cu apa in scop potabil, tehnologic si pentru irigatii pentru : pentru municipiul TURNU MAGURELE (volum mediu autorizat 2 821 377 mc), SC DONAU CHEM SRL (volum mediu autorizat 14 255 075 mc), SC BIO FUEL ENERGY SRL(volum mediu autorizat 2 441 880 mc) si ANIF RA Sucursala Olt-Arges UA Teleorman si de aceea trebuie intreprinse toate masurile, astfel incat elementele de calitate biologice,hidromorfologice, chimice si fizico- chimice sa se incadreze in standardele de calitate pentru apa,sediment sau biota.

12. MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII • Chiar daca Dunarea se mentine la o calitate buna, pe mai mult de 90% din sectoarele sale romanesti, atat din punct de vedere chimic cat si biologic, anul zeci de mii de tone de deseuri industriale sunt evacuate in fluviul Dunarea si de aici ajung in Marea Neagra, existand necesitatea aplicarii de masuri de diminuare a poluarii • Prevenirea şi înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă consta in totalitatea măsurilor şi acţiunilor care implică: măsuri de prevenire, mijloace şi construcţii cu rol de apărare şi pregătire pentru intervenţii; acţiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi distrugerea poluanţilor; măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic. • Respectarea Planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale in bazinul hidrografic Dunarea,care reprezinta un instrument in gospodarirea apelor, ce aplica principiul precautiei, dar totodata creaza conditiile interventiei operative in teren, atat din partea poluatorului cat si de catre organele de gospodarire a apelor.

13. Monitorizarea cantitativa si calitativa a fluviului Dunarea, se realizeaza prin: • Organizarea retelei de observatii si masuratori cantitative- Statia hidrologica Giurgiu din cadrul SGA Giurgiu monitorizeaza din punct de vedere cantitativ apele fluviului Dunarea pe tronsonul Bechet-Chiciu. • Organizarea sistemului de avertizare a poluarilor accidentale conform Regulament de organizare şi funcţionare a sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale ale apelor din România - SAPA-ROM şi a centrului internaţional principal de alarmare în caz de poluări accidentale pe Dunăre din România – CIPA-ROM • Realizarea monitoringului calitativ prin efectuarea de analize fizico - chimice si biologice, precum si prelucrarea, validarea si transmiterea datelor obtinute si urmarirea influentei evacuarilor de ape uzate asupra receptorilor; Calitatea fluviului este monitorizata pe o lungime de 646 km de catre ABA Jiuincluzand si tronsonul de Dunare aferent jud.Teleorman • Laboratorul SGA Teleorman preleveaza si efectueaza analize a apei fluviului Dunarea in doua sectiuni: - pentru potabilizare in zona Turnu Magurele cu o frecventa de 8 ori/an

14. In urma analizelor efectuate s-a constatat ca valorile determinate incadreaza fluviul Dunarea, conform HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare in clasa A2. - sectiune in zona Ostrovului Gasca-zona protejata, cu o frecventa de 6 ori pe an. Conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vedearea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa fluviul Dunarea se incadreaza in clasa de calitate II- potential ecologic bun. • Controale de fond si tematice la utilizatorii de apa cu privire la modul de prelevare, utilizare, epurare si evacuarea apelor din punct de vedere al incadrarii in actele de reglementare si stabilirea masurilor de remediere a situatiilor necorespunzatoare constatate fata de prevederile actelor de reglementare;

15. SC DONAU CHEM SRL are aprobat un Program de etapizare privind realizarea unor lucrari de investitii si masuri pentru protectia calitatii apelor precum modernizarea unor instalatii cu scopul reducerii concentratiilor ionilor de NH4 si NO3 si realizarea unei instalatii de epurare a apelor uzate evacuate in fluviul Dunarea cu o capacitate de 233l/s, avand ca termen final 30.06.2012 • De asemenea SC DONAU CHEM SRL a incheiat un contract cu SGF GROUP MANAGEMENT SRL in vederea valorificarii cenusii de pirita , eliminand astfel posibilitatea antrenarii acesteia in apele Dunarii. • SC APA SERV SA are in derulare un proiect de dezvoltare,, Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Teleorman,, din cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu cu o valoare totala de 431663562 lei. • Conform acestui proiect au inceput deja lucrarile la Extinderea si reabilitarea statiilor de epurare pentru orasul Zimnicea si Videle, urmand ca si in celelalte orase sa inceapa curand

16. Aplicarea penalitatilor pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele uzate conform legislatiei in vigoare; La nivelul anului 2010 s-au aplicat un numar de 62 penalitati ,iar de la inceputul anului 2011 pana in luna iunie un nr. 51 penalitati. • Participarea la actiunile de urmarire si de combatere a efectelor poluarilor accidentale pe fluviul Dunarea. • Utilizatorii de apă, potenţiali poluatori, au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în caz de poluări accidentale şi să acţioneze pentru combaterea acestora indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare. • Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor da apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă şi „poluatorul plăteşte”.

17. DE CE ESTE IMPORTANT FLUVIUL DUNAREA? • Fluviul de-a lungul timpului a suferit modificari masive.Industrializare, urbanizarea, agricultura intensiva si regularizarile albiei pun si acum |Dunarea in pericol. • Conditia Dunarii difera de la tara la tara in functie de dezvoltarea restaurarea si protectia mediului.Totusi fluviul nu are granite.Daca noi permitem ca aceasta valoroasa biodiversitate din bazinul fluviului sa fie distrusa in continuare bogatiile acestui ecosistem vor ramane doar o amintire. • Deoarece Dunarea parcurge multe tari si actiunile uneia au mare impact asupra celorlalte, cooperarea si comunicarea sunt vitale.O abordare, in comun,pentru rezolvarea problemelor de mediu va constitui modalitatea de a opri distrugerea si epuizarea resurselor naturale. Doar astfel vom fi capabili sa contribuim la supravietuirea acestor ecosisteme unice.

18. Va multumesc pentru atentie ! Să folosim resursele naturale într - un mod eficient și durabil astfel încât să lăsăm moștenire și generațiilor viitoare!