Autor: Prof.Dr. Octavian Cretu

1. CURS NR. 2MONITORIZAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL.PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU OPERATIE.COMPLICATIILE POSTOPERATORII. Autor: Prof.Dr. Octavian Cretu

2. MONITORIZAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL • MONITORIZAREA HEMODINAMICA • Se poate realiza prin metode neinvazive: masurarea TA, FC, EKG • In conditiile in care acestea se dovedesc insuficiente, se pot utiliza metode invazive: • Cateterismul arterial cu masurarea TA continue (in cazul pacientilor socati, cei cu risc crescut supusi la interventii mari, anestezii cu hipotensiune controlata, cei ce necesita recoltarea frecventa de sange arterial, pacienti cu hiperventilatie controlata) • Cateterismul venos central cu masurarea PVC (determinarea statusului de hidratare, determinarea unei disfunctii a VD, tamponada cardiaca) • Cateterismul artereri pulmonare cu masurarea presiunilor din circulatia pulmonara (in caz de soc, oligurie, la pacientii cu risc operator crescut, interventii pe cord sau vasele mari, politraumatisme, arsuri grave, complicatii c-v postoperatorii, ARDS, IM complicat cu edem pulmonar, HT pulmonara)

3. MONITORIZAREA RESPIRATORIE • Monitorizarea clinica evalueaza frecventa si amplitudinea respiratiilor, tipul de respiratie spontana • O deosebita importanta in aprecierea functiei respiratorii o are radiografia pulmonara • La pacientul cu insuficienta respiratorie, care respira spontan se va urmari si capacitatea vitala si gazele sanguine • La pacientul ventilat artificial se va urmari atat functia ventilatorului, cat si functia respiratorie a pacientului: • Controlul aparatului • Monitorizarea de baza a functiei respiratorii • Gazele respiratorii • Monitorizarea mecanicii pulmonare si a schimbului de gaze • Monitorizarea respiratorie va urmari: • Masurarea volumelor si capacitatilor pulmonare • Masurarea CO2 endexpirator • Monitorizarea mecanicii pulmonare si a schimbului de gaze • Monitorizarea gazelor sanguine • Masurarea continutului de oxigen al sangelui • pulsoximetria

4. MONITORIZAREA SNC • consta in observarea: • pierderilor neurologice focale • evaluarea starii de constienta: • pacient treaz • pacient somnolent • sopor • comatos, cu aprecierea gradului comei pe baza scorului Glasgow (motricitate oculara, raspuns motor, raspuns verbal) • Pentru aprecierea statusului neurologic se poate recurge la: • EEG • CT cerebral • Masurarea presiunii intracraniene • Punctia lombara si examinarea LCR

5. MONITORIZAREA FUNCTIEI RENALE • diureza • testele functiei glomerulare (uree, creatinina, clearance creatinina) • testele functiei tubulare (functia de excretie a Na, indexul de insuficienta renala) • MONITORIZAREA METABOLICA • estimarea catabolismului • evaluarea metabolismului bazal • monitorizarea temperaturii • MONITORIZAREA ECHILIBRULUI FLUIDO-COAGULANT • testul Quick • timp tromboplastinic partial • timp trombinic • determoinarea fibrinogenului • timp de sangerare

6. Pentru aprecierea statusului pacientului, sunt utilizate mai multe scoruri: • TISS (therapeutic intervention scoring system) • SAPS (simplified acute physiology score) • APACHE (acute physiology and chronic health evaluation) • MOF (multiple organ failure) • TS (trauma score) • Pe langa masurile specifice fiecarui sistem in parte, monitorizarea bolnavului chirurgical urmareste: • combaterea durerii postoperatorii • terapia sedativa • combaterea varsaturilor si a parezei intestinale • profilaxia bolii tromboembolice • supravegherea functiilor vitale • terapia antimicrobiana • ingrijirea regiunii operate • Ingrijiri specifice fiecarui tip de interventie chirurgicala

7. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU OPERATIE • Pregatirea psihica • mentinerea moralului pacientului • explicarea bolii si a interventiei ce urmeaza a fi efectuata, pe intelesul bolnavului • explicarea modului cum va decurge operatia si alternativele acesteia • administrarea de sedative si tranchilizante • explicarea tipului anesteziei

8. Pregatirea biologica • se face in functie de rezultatele clinice si paraclinice si de urgenta actului operator • descoperirea factorilor de risc crescut (pulmonari, cardiaci, renali, diabetici, gravide) face utila obtinerea avizului de la specialistii in domeniu • analize biochimice obligatorii: HLC, grup si Rh, electrolitii serici, uree, creatinina, glicemie, probele hepatice, sumar de urina, alaturi de Rx toracic si EKG. Acestea pot fi completate de alte investigatii specifice, in functie de complexitatea cazului. • corectia tarelor biologice: anemie, coagulopatii, hipoproteinemie, dezechilibre hidroelectrolitice • pacientii diabetici cu antidiabetice orale vor fi trecuti pe terapie cu insulina in preopereator

9. Pregatirea chirurgicala • masuri de igiena uzuale: spalare generala, raderea larga a parului de pe zona ce urmeaza a fi operata, clisma preoperatorie sau administrarea de laxative • pregatirea aparatului sau organului pe care se va face interventia: • aspirarea secretiilor, intubatie selectiva pentru interventiile pe aparatul respirator • aspirarea continutului eso-gastric, pregatirea colonului si rectului pentru interventiile digestive • toaleta vaginala, mesa vaginala cu betadina pentru interventiile in sfera genitala • tratamente profilactice preoperatorii • pregatirea echipei operatorii si de anestezisti-reanimatori • In urgentele majore, intreaga pragatire preoperatorie se desfasoara in sala de operatii, fiind de tip terapie intensiva si urmareste asigurarea functiilor vitale ale pacientului.

10. COMPLICATIILE POSTOPERATORII • Reprezinta un eveniment nedorit si negativ in evolutia bolnavului • pot tine de actul operator propriu-zis, de actul anestezic, pot apare ca urmare a unor dezechilibre generale prilejuite de operatie sau anestezie sau sunt urmarea inlantuirii a numeroase leziuni si alterari functionale • pot fi clasificate: • Dupa timp: • imediate • precoce • tardive • dupa interpretarea fiziopatologica: • mecanice • functionale • septice

11. dupa modul de manifestare: • locale • generale • dupa gravitate: • minore • majore • letale • din punct de vedere etiopatogenic: • complicatii ce tin de actul operator • complicatii ce tin de actul anestezic • complicatii ce tin de boala de baza • complicatii ce tin de bolile coexistente • complicatii ce tin de calitatea materialelor folosite • complicatii ce tin de tratamentul si ingrijirea postoperatorie

12. COMPLICATIILE POSTOPERATORII IMEDIATE • hemoragia postoperatorie • hemoragia din plaga operatorie • evisceratia postoperatorie • durerea postoperatorie • socul postoperator • hipotermia postoperatorie • trezirea si detubarea dificila • aspiratia de continut gastric in caile respiratorii

13. COMPLICATIILE POSTOPERATORII PRECOCE SI TARDIVE • hemoragia postoperatorie prin tulburari generale ale hemostazei • boala tromboembolica postoperatorie • tromboza venoasa profunda • embolia pulmonara • complicatii pulmonare postoperatorii • bronhopneumonia • pneumotoraxul postoperator • complicatii neurologice postoperatorii • complicatii septice ale plagilor postoperatorii

14. COMPLICATIILE POSTOPERATORII IN CHIRURGIA ABDOMENULUI: • hemoperitoneul postoperator • coleperitoneul postoperator • peritonitele postoperatorii • fistulele digestive postoperatorii • ileusul postoperator • dilatatia acuta gastrica • icterul postoperator