1 / 37

CONSFĂTUIRI FIZICĂ, CHIMIE, BIOLOGIE

CONSFĂTUIRI FIZICĂ, CHIMIE, BIOLOGIE. Anul şcolar 2010-2011. Informa ţii actualizate, pe site-ul http://www.fizchimarad.ro. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 20 1 0 -201 1. Anul şcolar 2010 -2011 - are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare.

roman
Download Presentation

CONSFĂTUIRI FIZICĂ, CHIMIE, BIOLOGIE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CONSFĂTUIRI FIZICĂ, CHIMIE, BIOLOGIE Anul şcolar 2010-2011 Informaţii actualizate, pe site-ul http://www.fizchimarad.ro

  2. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2010 -2011 • Anulşcolar 2010 -2011 -are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare. a) Pentru clasa a IX-a de liceu - filiera tehnologică, învăţământ de zi, durata cursurilor este de 39 de săptămâni, din care 36 săptămâni de cursuri şi 3 săptâmâni de stagii de pregătire practică, în conformitate cu prevederile planurilor-cadru. b) Pentru clasa a XI-a - anul de completare şi pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 183 de zile.

  3. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2010-2011 c) Pentru clasa a XI-a de liceu – filiera tehnologică, ruta directă de calificare şi pentru clasa a XII-a de liceu - filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare, durata cursurilor este, în funcţie de prevederile planurilor-cadru, de 37 de săptămâni, însumând 182 de zile lucrătoare, respectiv de 38 de săptămâni, însumând 187 de zile lucrătoare. d) Pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile de învăţământ în vigoare.

  4. Semestrul I • Are 18 săptămâni; miercuri, 1 decembrie 2010-zi liberă • Cursuri -luni, 13 septembrie 2010 – marți, 21 decembrie 2010. • În perioada 1 - 7 noiembrie 2010, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. • Vacanţă – miercuri, 22 decembrie 2010 – marți, 4 ianuarie 2011 • Cursuri – miercuri, 5 ianuarie 2011 – vineri, 28 ianuarie 2011 • Vacanţă intersemestrială – sâmbătă, 29 ianuarie 2011 – duminică, 6 februarie 2011

  5. Semestrul al II-lea • Are18 săptămâni; luni, 7 iunie 2011-zi liberă • Cursuri – luni, 7 februarie 2011 –vineri, 15 aprilie 2011 • Vacanţă – sâmbătă, 16 aprilie 2011 – luni, 25 aprilie 2011 • Cursuri - marți, 26 aprilie 2011 – vineri, 17 iunie 2011 • Vacanţa de vară – sâmbătă, 18 iunie 2011– duminică, 11 septembrie 2011 • În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri. • Tezele de pe semestrul I al anului şcolar 2010-2011 se susţin, de regulă, până la data de 17 decembrie 2010. • Tezele de pe semestrul al II-lea al anului şcolar 2010-2011 se susţin, de regulă, până la data de 20 mai 2011.

  6. Nota 43657/ 03.09.2010 • Finalizarea cursurilor, conform calendarului Evaluării Naționale, respectiv Examenului de Bacalaureat • Clasa a VIII-a: 10 iunie 2011 • Clasa a XII-a/a XIII-a: 27 mai 2011

  7. Planurile –cadru valabile în anul şcolar 2010-2011 Planurile – cadru: • Planurile-cadru pentru clasele I-VIII, aprobate prin OM Nr. 3638/11.04.2001 • Planurile-cadru deînvăţământ pentru clasele IX-XII, filierele teoretică şi vocaţională cursuri de zi, aprobate prin OM Nr. 3410/16.03.2009 • Planurile-cadru deînvăţământ pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, învăţământ de zi şi învăţământ seral, aprobate prin OM Nr. 3411/16.03.2009 • Planurile-cadru deînvăţământ pentru:clasa a X-a, şcoala de arte şi meserii;clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, ruta directă de calificare; clasa a XI-a, anul de completare; clasele a XI-a, XII şi a XII-a/a XII-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică cursuri de zi şi seral, aprobate prin OM Nr. 3412/16.03.2009

  8. Programele şcolare • Invăţămînt primar – • Programa şcolară Cunoaşterea mediului, cls. I şi a II-a, aprobată prin O.M. Nr. 4685/05.08.2003; • Programa şcolară Ştiinţe ale naturii, cls. a III-a, aprobată prin O.M. Nr. 5198/01.11.2004; • Programa şcolară Ştiinţe ale naturii, cls. a IV-a, aprobată prin O.M. Nr. 3919/20.04.2005 • Invăţămînt gimnazial – • Programele şcolare de Chimie, Fizică, Biologie, cls. a VII-a - a VIII-a, aprobate prin O.M. Nr. 5097/09.09.2009.

  9. Programe şcolare • Invăţământ liceal – • Programa de Chimie, cls a IX-a, aprobată prin O.M. Nr. 5099/09.09.2009 • Programa de Chimie, cls a X-a, aprobată prin O.M. Nr. 5099/09.09.2009 • Programa de Chimie, cls a XI-a, ciclul superior al liceului, aprobată prin O.M. Nr. 5099/09.09.2009 şi pentru anul de completare, aprobată cu O.M.Nr. 3872/13.04.2005 • Programa de Chimie, cls a XII-a, aprobată prin O.M. Nr. 5099/09.09.2009 • Programele la disciplinele Fizică şi Biologie care sunt în vigoare nu au schimbări faţă de anii trecuţi. • Programele pentru Ştiinţe, cls a XI-a, filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie, filiera vocaţională, profil pedagogic, specializarea învăţător – educatoare, filiera vocaţională, profil teologic şi profil pedagogic specializările: bibliotecar- documentarist, instructor-animator, pedagog şcolar, aprobate prin O.M.Nr. 3252/13.02.2006 • Programele pentru Ştiinţe, cls a XII-a, filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie, filiera vocaţională, profil pedagogic, specializarea învăţător – educatoare, filiera vocaţională, profil teologic şi profil pedagogic specializările: bibliotecar- documentarist, instructor-animator, pedagog şcolar, aprobate prin O.M.Nr. 5959/22.12.2006 • Programa Metodica predării Ştiinţelor Naturii, cls a XII-a, filiera vocaţională, profil pedagogic, specializarea învăţător-educatoare aprobată prin O.M.Nr. 5959/22.12.2006)

  10. ADRESA SITE PLANURI-CADRU ȘI Programe şcolare • PLANURILE –CADRU ŞI PROGRAMELE ŞCOLARE, în vigoare, pot fi accesate la adresa: http://www.edu.ro>Învăţământ preuniversitar >Învăţământ liceal >Planuri - cadru sau Programe scolare

  11. Cursuri opţionale (programe opţionale cu caracter naţional) • Curriculum la deciziaşcoliipentru învăţământul primar şi gimnazial • Curriculum la deciziaşcoliipentruliceu

  12. Manuale şcolare • Manualele şcolare valabile în anul şcolar 2010-2011 sunt cele care au fost în vigoare şi în anul şcolar 2009-2010 NOTA: Există pe site-ul MECTS la CNEE un document oficial final de tipul CATALOGUL MANUALELOR ŞCOLARE CARE VOR FI UTILIZATE ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011

  13. Bacalaureat 2011 • Examen de bacalaureat 2011 aprobat cu O. MECTS Nr. 4799/31.08.2010: Anexa I- Calendarul de desfășurare a examenului de bacalaureat 2011 Anexa II-Metodologia de organizaresidesfasurare a examenului debacalaureat - 2011 Anexa III- Atribuțiile membrilor comisiilor de bacalaureat 2011

  14. Olimpiade şi concursuri şcolare 2010-2011

  15. Pregătirea cadrelor didactice • Direcţii principale de pregătire: • Cunoaşterea documentelor şcolare –Planurile –cadru şi programele şcolare în vigoare • Pregătirea de specialitate şi metodică • Utilizarea manualelor şcolare şi a ghidurilor metodologice pentru disciplinele chimie şi ştiinţe • Formarea cadrelor didactice în vederea abordării interdisciplinare a lecţiilor de ştiinţe • Dotareacabinetelor de chimie şi utilizareaprogramului AELîn predare/învăţare/evaluare

  16. Inspecţia şcolarăInspecţia despecialitate În evaluarea şi consilierea cadrelor didactice în cadrulinspecţiei de specialitate se va urmări cu precădere: • Cunoaşterea programei şcolare • Gradul în care demersul didactic este conceput din perspectiva atingerii competenţelor specifice incluse în cadrul programei şcolare • Asocierea în cadrul planificării şi proiectării didactice a conţinuturilor în funcţie de competenţele specifice vizate • Utilizarea unor strategii didactice bazate pe metode moderne şi alternarea formelor de activitate • Gradul de adecvare al strategiei didactice la particularităţile claselor de elevi • Realizarea unor conexiuni inter şi trans-disciplinare • Evaluarea activităţii didactice din perspectiva eficienţei învăţării

  17. Formarea şi evaluarea competenţelor În procesul de învăţământ evaluarea se raportează, aşa cum este firesc, la competenţele generale şi competenţele specifice ale programei şcolare pe care trebuie să le obţină elevii.

  18. Competenţe cheie europene relevante pentru disciplina fizică Competenţe cheie la formarea cărora studiul disciplinei fizică are contribuţie directă Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologie Competenţe în utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie Competenţe pentru a învăţa să înveţi Competenţe de relaţionare interpersonală Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat

  19. Competenţe cheie europene relevante pentru disciplina fizică Competenţe cheie la formarea cărora studiul disciplinei fizică are contribuţie indirectă Comunicare în limba maternă Comunicarea în limbi străine Sensibilizare culturală şi exprimare artistică

  20. Evaluarea din perspectiva programelor şcolare Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului didactic, conceput ca proces de predare-învăţare-evaluare. Rezultatele concrete ale învăţării se exprimă prin cunoştinţe specifice dobândite şi deprinderi/abilităţi exersate în cadrul activităţii de învăţare.

  21. Evaluarea competenţelor Evaluarea competenţelor formate la elevi prin activitatea didactică la disciplina fizică presupune stabilirea competenţelor de evaluat, care se realizează printr-un proces de operaţionalizare a competenţelor din programa şcolară. Taxonomia reprezintă cadrul ce stă la baza construirii competenţelor de evaluat.

  22. Evaluarea competenţelor Competenţele de evaluat: au caracter derivat în raport cu competenţele din programa şcolară; elaborarea competenţelor de evaluat are ca punct de plecare identificarea competenţelor generale şi a competenţelor specifice (prevăzute în programa şcolară) care urmează să fie evaluate;

  23. Evaluarea competenţelor au un grad de specificitate care permite o evaluare educaţională validă şi fidelă, deoarece acest lucru se realizează pe baza aprecierii, cu ajutorul unui instrument de evaluare, a comportamentului elevilor.

  24. Evaluarea competenţelor Elaborarea unei competenţe de evaluat trebuie să urmărească toate stagiile sau etapele următoare: să identifice, numind comportamentul vizat, pe care elevul trebuie să-l demonstreze; să identifice cu claritate condiţiile importante în care comportamentul se poate produce sau poate deveni vizibil, măsurabil; să precizeze un nivel al performanţei acceptabile, prin enunţarea unui criteriu de reuşită direct măsurabil.

  25. Operaţionalizarea competenţelor Cerinţe de conţinut: • Într-o competenţă nu se formulează informaţia, ideea, problema de rezolvat, ci operaţia logică sau/şi abilitatea mentală activată în vederea definirii modului de raportare a elevului la conţinutul vehiculat;

  26. Operaţionalizarea competenţelor Competenţele trebuie să corespundă prin conţinutul lor nivelului de dezvoltare a inteligenţei elevilor, experienţelor anterioare de învăţare, vizând o dificultate care poate fi depăşită; Competenţele să descrie operaţii sau acţiuni cărora le sunt asociate experienţe adecvate de învăţare în situaţiile instructive programate cu elevii; Operaţiile, abilităţile sau comportamentele mentale specificate în conţinutul competenţelor trebuie să fie cât mai variate, nelimitându-se la simpla memorare - reproducere de informaţii.

  27. Operaţionalizarea competenţelor Cerinţe de formă: O competenţă nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea care se aşteaptă să se producă, în urma instruirii, în structura mentală sau în informaţiile stocate anterior de elev; Fiecare competenţă trebuie să vizeze o operaţie singulară pentru a facilita măsurarea şi evaluarea gradului său de realizare;

  28. Operaţionalizarea competenţelor Competenţa trebuie să fie operaţională, formulată în termeni comportamentali expliciţi, prin utilizarea unor „verbe de acţiune” de tipul: a diferenţia, a identifica, a rezolva, a construi, a compara, a enumera etc. Trebuie să fie elaborată în cât mai puţine cuvinte, pentru a uşura referirea la conţinutul său specific

  29. Proiectareatestelor Determinarea tipului de test Stabilirea competenţelor de evaluat Proiectarea matricei de specificaţii Stabilirea nivelului de dificultate al itemilor Construirea itemilor Elaborarea schemei de notare

  30. Competenţa „rezolvare de probleme” este un obiectiv central în programele educaţionale ale majorităţii ţărilor. elevii trebuie să fie capabili să aplice ceea ce au învăţat în situaţii noi. modul de rezolvare a problemelor de către indivizi oferă o viziune asupra capacităţii lor de a gândi şi asupra altor capacităţi cognitive necesare în viaţa de zi cu zi.

  31. Competenţa „rezolvare de probleme” Definiţia competenţei „rezolvare de probleme” care vaconstitui domeniul de bază al evaluării PISA 2012 este următoarea: procesul cognitiv individual de a confrunta şi a rezolva o situaţie fără a avea la dispoziţie o soluţie evidentă, vizibilă. Include voinţa/dorinţa unui individ de a se angaja într-o astfel de situaţie pentru a participa într-o manieră responsabilă în societate.

  32. Clasa problemelor Problemele statice sunt acelea în care întreaga informaţie necesară rezolvării problemei este limitată, iar situaţia problemei nu se schimbă. Problemele statice sunt utile pentru măsurarea capacităţii de analiză în rezolvarea de probleme.

  33. Clasa problemelor Problemele statice bine definite au o ipoteză clară, un scop clar şi un set clar de acţiuni premise. Ele oferă suficientă informaţie pentru rezolvitor spre a deduce o soluţie sau un set de soluţii unice. Problemele statice prost definite, pe de o parte, necesită o anumită interpretare şi judecată din partea rezolvitorului. Aceasta ar putea apărea, spre exemplu, când sunt situaţii contradictorii (sau cu insuficienţe în informaţii) şi în acestea cea mai bună soluţie obiectivă trebuie aproximată.

  34. Clasa problemelor Problemele dinamice pot fi construite pe baza unor sisteme ale căror parametri variază sistematic pentru a da diferite grade de dificultate. Formalismele care stau la baza rezolvării nu sunt vizibile pentru elev şi situaţiile problemei pot fi create folosind o varietate mare de setări, incluzând aici contexte din viaţa de zi cu zi.

  35. Clasa problemelor În contrast cu problemele statice, cele dinamice pot avea următoarele caracteristici: situaţia problemei se poate schimba în timpul soluţionării ei fie de la sine, fie datorită unor factori externi informaţia necesară rezolvării nu este limitată sau direct deductibilă, dar poate fi dedusă din explorarea situaţiei problemei

  36. SUCCES ÎN NOUL AN SCOLAR !

More Related