Alimentația sugarului

1. Alimentația sugarului • Alimentul ideal în primele 4-6 luni este laptele uman, alimentația la sân fiind recomandată tuturor sugarilor la termen și celor născuți prematur. • Laptele uman are superioritate nutrițională, imunologică și psihologică față de laptele de vacă, este proaspăt și lipsit de bacterii, gratuit și ușor disponibil.

2. Alimentația sugarului • Compoziția laptelui uman, este perfect adaptată nevoilor fiziologice ale nou-născutlui și sugarului mic, variind în funcție de stadiul lactației, în cursul aceleiași zile, în cursul aceluiași supt, la prematur, în funcție de factori etnici și socio-economici. • În primele zile de la naștere laptele este mai vâscos, bogat în proteine și minerale = COLOSTRU • Colostrul constituie prima secreție a glandelor mamare ce apare in primele 2-4 zile postpartum • lichid galben cu densitate crescută • bogat în proteine (23g/l) și acizi aminați liberi (20%) • bogat și în săruri minerale și imunoglobuline, mai ales IgA • conține leucocite cu până la 90% macrofage • După 10 zile se trece la un lapte de tranziție, iar după o lună se stabilizează ca lapte matur

3. Alimentația sugarului • Proteinele din laptele matern reprezintă 9-11g/l și nu suferă variații în funcție de regimul alimentar al mamei • Sunt reprezentate de cazeină (3 tipuri: alfa, beta și kappa) și proteinele lactoserului. • Cazeina beta este cea mai importantă, prin degradarea ei rezultând peptide cu activitate antiinfecțioasă. Cazeinele (fosfoproteine) permit aportul de calciu și fosfor intr-un raport optim pentru absorbție • Proteinele solubile din lactoser au concentrație comparabilă cu cea din laptele de vacă, însă cu diferențe majore • IgA nu depăsesc bariera intestinală a sugarului, tapetând intestinul cu un strat de Ac ce împiedică pătrunderea proteinelor străine, bacteriilor și anticorpilor în organism. • IgA, IgM și IgG apar în laptele matern în a treia săptămână. • Laptele matern este lipsit de beta-lactoglobulină, care este bine reprezentată în laptele de vacă și care îi dă acestuia capacitate alergizantă.

4. Alimentația sugarului • Glucidele sunt reprezentate de lactoză și oligozaharide. O parte din lactoza laptelui matern este hidrolizată și absorbită, transformarea sa în acid lactic în colon ducând la scăderea pH-ului, ceea ce favorizează dezvoltarea florei acidofile bogată în Bacillus bifidus. • Lipidele. Nivelul mediu este de 3,5g/100ml. Laptele matern este constituit din trigliceride (TG) – 80%, digliceride, acizi grași liberi, colesterol și fosfolipide. Acizii grași polinesaturați (PUFA) au multiple roluri: precursori ai eicosanozilor , componenți ai lipidelor structurale în alcătuirea membranelor celulare, transport transmembranar. Concentrația de colesterol din laptele uman este crescută, știindu-se ca doar un mic procent poate fi sintetizat de ficatul sugarilor prematuri.

5. Alimentația sugarului • Sărurile minerale au un nivel mai scăzut în laptele matern (200mg/100ml) față de laptele de vacă (700mg/100ml). • Nivelul crescut de NaCl în laptele de vacă depășește posibilitățile de eliminare renală a copilului mic. • 60% din Ca laptelui matern este absorbit, pe când cel din laptele vacă doar 20%. Sugarul are o rată de acumulare a Ca foarte mare, în primele 4 luni fiind evaluată la 25-28 mg/zi. • Pentru fosfor absorbția este de 90% și retenția de 12-13mg/zi. Laptele uman conține 15 mg P/dl, ceea ce explică osteopenia sugarilor alimentați natural exclusiv până la 6 luni. • Fierul: 30-60 μg/100ml în laptele matern. Depozitele de fier existente la naștere sunt suficiente până la vârsta de 4 luni. • Zincul: 50-400 μg/100ml, prezent în lactoser, globule grase și mai puțin în cazeine. • Cuprul: 25-70 μg/100ml, legat de albumină, cazeine și lipide. • Magneziul: 0,4-5 μg/100ml, legat mai ales de lactoferină.

6. Alimentația sugarului • Vitaminele, oricare ar fi modul de hrănire al nou-născutului, trebuie suplimentate, deoarece s-a constatat un nivel scăzut al vit. B1, B2, B6, B12 și K. De asemeni și vitamina D, al cărei nivel la sugar este depedent de nivelul vitaminic al mamei.

7. Alimentația sugarului • Hormonii și substanțele parentale, dintre care insulina, factorul de creștere epidermică (EGF), prostaglandinele și hormonii tiroidieni, alături de alte substanțe cu un rol mai puțin cunoscut: prolactina, hormonii ovarieni și suprarenalieni, calcitonina, eritropoietina, neurotensina, somatostatina. • Imunoglobulinele conținute în colostru și, mai apoi, în laptele matur reprezintă factorii de apărare cei mai bine cunoscuți. Sunt în proporție de 97% din proteinele colostrului. Aportul zilnic este unul crescut: 1g/zi de IgA. Laptele uman conține și IgG și IgM. Leucocitele conținute în colostru sunt 90% macrofage și 10% limfocite, participând la funcția antiinfecțioasă.

8. Alimentația sugarului • Promovarea alimentației la sân Academia Medicală de Pediatrie și multe instituții prestigioase de profil recomandă ca sugarii să fie hrăniți eclusiv cu lapte matern pe parcursul primelor 6 luni de viață. De asemenea, dacă este posibil, se recomandă continuarea alăptării și după ce copilul a împlinit vârsta de 1 an. • Argumente cheie: • Laptele uman este un aliment perfect adaptat nevoilor de creștere și dezvoltare ale sugarului în primele 6 luni (...) • Laptele uman asigură o protecție antiinfecțioasă și antialergică. • Laptele uman practic steril, este un aliment „viu” furnizând toate vitaminele, enzimele, Ig și alti factori de apărare pe care-i conține. • Alimentația naturală este mult mai comodă pentru mamă. • Rol psihoemoțional: consolidează legătura afectivă dintre mamă ți copil. • Alimentația la sân conferă mamei o protecție împotriva cancerului de sân și are acțiune contraceptivă (amenoree de lactație) • Cantitatea de lapte crește paralel cu nevoile sugarului. • Creșterea concentrației de grăsimi la sfârșitul suptului determină senzația de sațietate, prevenindu-se supraalimentația și obezitatea • Înțărcarea precoce poate determina un traumatism psihoafectiv la copil. • Alimentația naturală a dus la scăderea morții subite care poate apare la sugarul alimentat artificial. • Sub aspect economic alimentația naturală este de 2-3 ori mai ieftină decât alimentația artificială. • Alăptarea la sân înseamnă un consum de aprox. 600kcal/zi ceea ce determină folosirea grăsimilor acumulate de mamă în timpul sarcinii, menținând astfel silueta mamei. • Alăptarea la sân scade riscul de diaree și de otită medie.

9. Alimentația sugarului • Contraindicațiile alimentației la sân • A. De cauză maternă • Permanente: infecții severei, insfuciență cardiacă, insuficiență renală, neoplazii, tireotoxicoză, cașexie, DZ neechilibrat, boli psihice, tratam. cronice (anticanceroase, anticoncepționale orale, antiepileptice) • Temporare: infecții acute în tratament, mastită, mamelon ombilicat, ragade sângerânde ale mamelonului • B. De cauză infantilă • Permanente: intoleranță congenitală la lactoză, galactozemie, fenilcetonurie • Temporare: icter neonatal prin inhibitori ai conjugării în laptele matern Modalități de apreciere a „suficienței” suptului sunt comporta-mentul sugarului după supt și aspectul curbei ponderale. Proba suptului presupune cântărirea copilului înainte și după supt, însă este de evitat efectuarea „de rutină” a acesteia, pentru a evita un traumatism psihoemoțional al mamei ce poate duce la hipogalactie și înțărcare.

10. Alimentația sugarului • Dificultăți și incidente în alimentația naturală, ceinteresează sugarul: • Diminuarea reflexului de supt și a eficienței suptului: la prematuri, encefalopat, malformații ale cavității bucale, malformații viscerale grave • Obstrucția nazală: rinite, adenoidite • Regurgitațiile și vărsăturile Colicile abdominale: • nu se cunosc precis cauzele apariției colicilor, însădebutul este în primele 15 zile de viață și durează 2-3 luni. • Clinic: agitație paroxistică (își freacă picioarele), apare după supt, durează 5-20 min. după care dispare brusc. • Tratament: respectarea unei tehnici alimentare corect cu favorizarea eliminării aerului înghițit, masarea abdomenului, administrarea unor medicamente anticolinergice, aerisirea camerei copilului. • ASOCIEREA COLICILOR ȘI VĂRSĂTURILOR – SEMN PENTRU INVAGINAȚIE INTESTINALĂ !!

11. Alimentația sugarului • Ablactarea = înlocuirea treptată a câte unui supt cu alimente de diversificare. • Înțărcarea = înlocuirea completă a laptelui de mamă cu un alt preparat lactat sau nelactat. • Recomandări: • principiul progresivității, selectivității și adaptabilității • în perioade de deplină sănătate a copilului • nu în lunile caniculare ale verii, înainte de 3-4 luni • înlocuirea cu un preparat de lapte adaptat sau, când nu există, cu un preparat semiecremat și parțial delactozat, care respectă principiul selectivității • Alimentația mixtă = suplimentarea laptelui matern în primele 4 luni de viață cu un preparat din lapte de vacă. Este superioară alimentației artificiale și este indicată în: hipogalactie maternă, când mama este foarte ocupată și nu poate acoperi toate mesele cu alimentație la sân, la sugari distrofici cu nevoi proteice crescute.

12. Alimentația sugarului • Alimentația artificială = alimentația sugarului în primele 6 luni de viață cu un alt lapte decât laptele uman. Ea trebuie să rămână o excepție, în cazurile cu contraindicații absolute. • Laptele de vacă (LV). Analizată prin prisma digestibilității și a principiilor nutritive, compoziția LV nemodificat este nesatisfăcătoare sugarului în primele 4 luni de viață. • cantitateade proteine (34g/l) este mult mai mare decât în laptele uman, suprasolicitând funcțiile renală și hepatică • calitatea proteinelor este inferioară, prin conținut redus de albumine și crescut de cazeină • Cantitatea de lipide este similară laptelui uman, însă calitatea este inferioară (acizi grași nesaturați doar 20%, față de 50% în laptele uman)

13. Alimentația sugarului • Laptele de vacă (LV). • glucidele sunt reduse cantitativ, iar calitativ oligozaharidele sunt absente. • sărurile minerale sunt în cantitate de 4 ori mai mare, cu efect esmotic crescut. Laptele integral de vacă poate fi introdus doar după vârsta de 1 an! În cazuri deosebite, când nu există posibilitatea procurării altui lapte, se poate folosi LV bine fiert în diluție 1/2 sau 2/3 cu decoct de orez 3% și zaharuri 5%. LV semiecremat nu se recomandă sub 2 ani, datorită valorilor calorice scăzute.

14. Alimentația sugarului • Laptele de vacă (LV). Conform reglementărilor oficiale, preparatele de LV destinate sugarilor sunt clasificate în trei grupe: • Formule de început – destinate sugarilor de 0-4 luni • Formule de continuare – destinate sugarilor după vârsta de 4-6 luni (lăpturi de vârsta a II-a) • Formule de vârsta a III-a, destinate sugarilor peste 8 luni (până la 3 ani).

15. Alimentația sugarului • Există preparate adaptate anumitor situații patologice: • Alimente de regim pentru regurgitare, îngroșate cu amidon sau fibre (pectine) • Formule de lapte dietetic, recomandate în diarei acute sau sindrom de malabsorbție • Formule de lapte pe bază de proteine din soia, indicate în IPLV, intoleranța la lactoză, celiachie, galactozemie • Formule de lapte hipoalergenice, recomandate sugarilor cu alergie sau intoleranțe alimentare

16. Alimentația sugarului • Diversificarea alimentației sugarului: • = introducerea treptată în alimentația sugarului a altor alimente decat laptele, concomitent cu maturarea enzimelor digestive și creșterea nevoilor nutriționale • Începe de la 5-6 luni; mai precoce-4luni- pentru cei alimentați artificial REGULI: • Orice aliment nou se va introduce când sugarul este sănătos. • Introducerea alimentului nou se va face progresiv. • Administrarea alimentului nou înaintea celui cu care era obișnuit. • Administrarea alimentului de diversificare cu lingurița. • Nu se introduc două alimente noi simultan. Un singur aliment/ săptămână. • La primele semne de intoleranță se întrerupe temprar alimentul nou introdus. • Copilul nu trebuie forțat să primească întreaga rație, pentru a nu determina apariția anorexiei psihogene. ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS ȘI NU IMPUS !

17. Alimentația sugarului • Alimente de diversificare și ordinea introducerii lor Supa de legume: 4 ½ - 5 luni; morcov și apoi alte alte zarzavaturi. Carnea de pasăre: 5 luni; fiartă separat și tocată, în asociere cu supă sau piure. Fructele: 4-5 luni; măr, piure de piersici sau banane, de preferat la prânzul de la ora 10. Făinosul de lapte: de la 4 ½ luni; orez, griș, biscuiți; la masa de la ora 18:00. Gălbenușul de ou: de la 6 luni; fiert tare, împreună cu supa sau piureul de legume; ¼  ½  ¾  1 gălbenuș întreg. 3/săpt. Brânza de vacă: de la 5 ½ - 6 luni. Supă de carne de pasăre sau vită și de oase, prin alternanță cu supa de zarzavat de la 6 luni. Iaurtul proaspăt: după 6 luni. După 8-9 luni: perișoare de carne, papanași, pâine albă, mamaligă cu brânză și smântână, budinci de făinoase cu lapte. În afara alimentelor pregătite în casă se pot folosi și unele preparate cu compoziție similară, obținute prin procedee industriale, sub formă de fulgi sau făinuri de cereale – în amestec cu lapte, fructe sau legume.