0 likes | 26 Views
The beautiful Mosque of the Regent (Masjed-e Vakil) was built by Karim Khan Zand (1749-1779), who once again gave Shiraz the status of capital and contributed greatly to his development by building mosques, foundations, fortresses and various buildings in the city.
E N D
Shiraz Masjed-e Vakil 2
Construită în timpul dinastiei Zand, între 1751 şi 1773, Moscheea Regentului impresionează mai ales prin strălucirea culorilor plăcilor ceramice care o decorează. Built during the Zand Dynasty, between 1751 and 1773, the Regent's Mosque impresses with the glamorous colors of the ceramic tiles that decorate it.
Tradiţia iraniană de a folosi ceramica glazurată pentru ornamentarea monumentelor se pierde în negura vremilor, având precedente cunoscute în Babilonia, dezvoltată apoi în arta achemenidă (celebra friză a arcaşilor din palatul lui David de la Susa o putem admira la Luvru). Sir George Birdwood consideră că „arta glazurării în Persia continuă o tradiţie neîntreruptă din vremea grandorii şi măreţiei Chaldeei şi Assyriei” (The Industrial Arts of India, 1880) The Iranian tradition of using glazed ceramics for the ornamentation of monuments is lost in the darkness of the past, having precedents known in Babylonia, then developed in the art of the Ahemenian art (the famous frieze of the archers in David's palace at Susa can be admired at the Louvre). Sir George Birdwood believes that "the art of glazing in Persia continues an uninterrupted tradition since the greatness and majesty of Chaldeia and Assyria" (The Industrial Arts of India, 1880)
Kashi sau kasi este numele vechi persan pentru olăria glazurată sau emailată. Apoi termenul a fost folosit pentru diferite tipuri de plăci ceramice glazurate şi mozaic ceramic produse în Persia şi India Mahomedană, mai ales până în secolele XVI şi XVII Kashi or kasi is the old Persian name for glazed or enamelled pottery. Then the term was used for various types of glazed ceramic tiles and ceramic mosaic produced in Persia and Mahometan India, especially until the 16th and 17th centuries
Se pare că numele Kashi derivă de la Kashan, un oraş persan vestit pentru ceramica produsă. Dar cum arta persană a fost puternic influenţată de arta chineză (Mongolă) unii istorici consideră că arta plăcilor Kashi s-a născut în Kashghar, China. It seems that the Kashi name derives from Kashan, a Persian city famous for the ceramics produced.But as Persian art has been heavily influenced by Chinese art (Mongolian), some historians consider Kashi art to be born in Kashgar, China.
Invazia mongolă din secolul XIII a schimbat definitiv şi total viaţa în Persia. Invazia lui Ginghis Khan în 1220 a distrus total o mare parte din nordul Iranului. În 1258 Hulagu Khan, nepotul lui Ginghis Khan finalizează cucerirea Iranului şi îşi consolidează controlul asupra Irakului şi a unei părţi din Asia Mică. Stabilind capitala la Maragha în nord-vestul Iranului fondează Imperiul Ilkhanid, formal supus marelui Han Qubilai, conducătorul Chinei şi Mongoliei. The Mongol invasion of the 13th century has completely changed life in Persia. The invasion of Ginghis Khan in 1220 totally destroyed much of northern Iran. In 1258 Hulagu Khan, Ginghis Khan's nephew finishes the conquest of Iran and consolidates control over Iraq and a part of Asia Minor. Establishing the capital at Maragha in northwestern Iran, he founded the Ilkhanid Empire, formally subordinated to the great Han Qubilai, the leader of China and Mongolia.
Dinastia Ilkhanidă (1256 - 1335), reprezintă în arta persană (pictură, ceramică, metal) perioada celei mai mari influenţe a artei orientului îndepărtat. Ultimii Ilkhanizi au încercat să repare unele dintre distrugerile invaziei mongole construind oraşe noi şi folosindu-i pe localnici în administrarea ţării. The Ilkhanid Dynasty (1256-1335) represents in Persian art (painting, ceramics, metal) the period of the greatest influence of the art of Far East. The last Ilkhanid rulers have attempted to repair some of the destruction of the Mongol invasion by building new cities and using locals to administer the country.
Influenţa artei chineze a fost foarte puternică după invazia mongolă şi s-a menţinut până la mijlocul secolului al XVIII-lea. Însă pe la sfârşitul secolului al XVII-lea şi în deosebi în timpul domniei şahului Abbas s-a produs o uimitoare renaştere a tradiţiei locale. The influence of Chinese art was very strong after the Mongol invasion and continued until the middle of the 18th century. But at the end of the seventeenth century and especially during the reign of ShāhAbbās the Great , there was an amazing rebirth of the local tradition.
Este însă cert că o comunitate de experţi în ceramică din China s-a stabilit la Ispahan în secolul XVI(la invitaţia Şahului Abbas care invitase şi un mare număr de meşteri sticlari veneţieni pentru a impulsiona producţia din Iran) şi a ajutat la revigorarea industriei portelanului şi ceramicii However, it is certain that a Chinese ceramics expert community settled at Isfahan in the 16th century (at the invitation of Shah Abbas who had invited also a large number of Venetian glass craftsmen to boost production in Iran) and helped revitalize the porcelain and ceramics industry
Din sec XVI a început să se folosească noul stil haft rangi (şapte culori). La moscheile mai timpurii placarea se făcea cu mozaic din ceramică (kashi), un proces lent şi laborios de asamblare a bucăţelelor monocrome pentru a realiza desene şi modele complicate. From the sixteenth century began to use the new style haft rangi (seven colors). Early mosques were made of ceramic mosaic (kashi), a slow and laborious assembly of monochrome pieces to make complicated designs.
În metoda haft rangi, artizanii puneau toate culorile odată şi apoi ardeau placa. Procedura mult mai ieftină şi mult mai rapidă a permis realizarea unor modele mult mai complicate. In the haft rangi method, the artisans put all the colors once and then burned the board. The much cheaper and much faster procedure has made it possible to make more complicated models.
Conform celor spuse de Chardin umiditatea scăzută a aerului Persiei face ca strălucirea culorilor să fie imposibil de realizat în alte ţări. According to Chardin, the low humidity of Persia's air makes the brilliant Persian colors to be impossible in other countries.
Preocupările artistice au existat în Iran şi înainte de invazia arabă, dar deoarece toate au atins punctul lor culminant în perioada islamică, ele sunt marcate de influenţe religioase, care denotă rolul islamului Artistic preoccupations existed in Iran long before the Arab invasion, but since they all reached their culmination point in the Islamic period, they are marked by religious influences, which show the role of Islam
Reprezentarea frunzelor, florilor şi fructelor, amestecate cu figuri geometrice, întretăiate de arabescuri şi caligrafie decorativă (inscripţii în arabă sau persană) constituie desenul obişnuit pentru ceramicaşapte culori (haft rangi) The representation of leaves, flowers and fruits mixed with geometric figures, crossed by arabesques and decorative calligraphy (inscriptions in Arabic or Persian) is the usual drawing of seven colors (haft rangi)
Culorile cele mai folosite au fost albastru (cobalt), albastru din fosfat natural hidratat de aluminiu și cupru (turcoáză), galben din antimoniat de plumb (muştar), violetul din mangan, culoarea maro din oxizi de fier, şi alb din staniu Reasons which caused the popularity of this technique were: "Seven Colors" tiles were cheaper to produce. Less time was needed for their manufacture. Artisans could extend their repertoire of motives and designs for decoration.
Kashi Haft rangi
Motivele predilecte ale artei iraniene sunt formele geometrice decorative ca romburile, medalioanele şi liniile şerpuite; viţa-de-vie sau diferite motive florale, adesea foarte complicate; animale reale sau fantastice extrem de stilizate: lei, elefanţi, păuni, fenicşi sau grifoni. It should be mentioned that the technique of tile and its secrets of trade were safely guarded and orally handed from father to son and master to student; thus rarely have designs, patterns and details of technique been documented and few complete treatises exist on the art of Iranian tile work in the past
Iran Fotografii: Sanda Foişoreanu Nicoleta Leu Prezentare: Sanda Foişoreanu www.slideshare.net/michaelasanda https://ma-planete.com/michaelasanda 2010 Fond muzical: Mohammed Reza Shadjarian & Ensemble Aref - Moqaddameh (Ouverture) Tchekad