Seminar de instruire:

1. Seminar de instruire: PREVENIREA INFRACŢIONALITĂŢIIBune practici de interacţiune între judecători, procurori şi consilieri de probaţiune, organizat de INJ şi NORLAM, mun. Bălţi, 26 octombrie 2011 Vitalie POPA, formator în domeniul probaţiunii Rolul consilierului de probaţiune în prevenirea infracţionalităţii. Cum și cînd cooperează acesta cel mai eficient cu judecătorul, procurorul şi ce poate fi îmbunătăţit

2. o sancţiune cu fundament socio-pedagogic; • un program de supraveghere, presupune anumite limitări şi restricţii, ce urmează a fi îndeplinite de către cel supravegheat; • un statut ce includereparaţia prejudiciului, muncă comunitară, consiliere, programe educative sau “conduită adecvată” etc.; • un sistem de activităţi în domeniul justiţiei penale: referate, intervenţii primare, activităţi ce ţin de sancţiunile şi pedepsele comunitare, activităţi în sistemul penitenciar, supraveghere pentru prevenirea recidivei; • a alternativă la detenţie; • un program corecţional comunitar; CE ESTE PROBAŢIUNEA?

3. evaluare psihosocială, control al persoanelor aflate în conflict cu legea penală şi resocializarea lor, adaptarea persoanelor liberate din locurile de detenţie, pentru preîntâmpinarea săvârşirii de noi infracţiuni (Legea RM nr. 8 din 14.02.2008 cu privire la probaţiune); CE ESTE PROBAŢIUNEA?

4. un complex de activităţi de evaluare, asistenţă, consiliere psihosocială şi supraveghere în comunitate a persoanei în conflict cu legea penală (învinuit, inculpat, condamnat) cu scopul de a o reintegra în societate şi proteja comunitatea de riscul recidivei. CE ESTE PROBAŢIUNEA?

5. presentinţială - evaluare psihosocială; sentinţială: în comunitate – (asistenţă, consiliere, controlul comportamentului şi supravegherea respectării obligaţiilor); penitenciară- în penitenciar; postpenitenciară - persoanelor liberate din locurile de detenţie; EXISTĂ PROBAŢIUNE:

6. să sporească eficienţa sistemului de justiţie penală; • să mărească importanţa conceptului de individualizare a pedepsei penale. Scop: • protecţia comunităţii prin monitorizare continuă a comportamentului infractorului şi • reintegrarea socială a acestuia. PROBAŢIUNEA ÎNGLOBEAZĂ ACTIVITĂŢI:

7. a oferi organului de urmărire penală şi instanţei de judecată informaţii corecte şi relevante despre persoana bănuitului, învinuitului sau inculpatului, despre perspectivele de reintegrare ale acestuia, precum şi despre riscul de recidivă sau de autovătămare pe care acesta îl prezintă. Rezultatele evaluării persoanei aflate în conflict cu legea, pot fi reflectate în decizia organului de urmărire penală respectiv în sentinţa instanţei şi, implicit, în planul de supraveghere al consilierului de probaţiune în lucrul său de reintegrare socială a persoanei deja condamnate; a răspunde la nevoile emoţionale şi practice urgente ale bănuiţilor/ învinuiţilor/ inculpaţilor. Rolul consilierului de probaţiune în faza presentenţială

8. Coordonarea şi asigurarea executării pedepselor penale non-privative de liberate prin SUPRAVEGHERE, ASISTENŢĂ şi CONSILIERE a persoanelor supuse probaţiunii. Rolul consilierului de probaţiune în faza sentenţială

9. SUPRAVEGHERE este totalitatea de acţiuni întreprinse pentru efectuarea controlului respectării de către persoanele condamnate la pedepse nonprivative a obligaţiunilor stabilite de instanţa de judecată şi legislaţia executiv-penală. Rolul consilierului de probaţiune în faza sentenţială

10. Activitatea de asistenţă (asistare) şi consiliere constituie un set de acţiuni desfăşurate individual sau în grup, orientate în vederea dezvoltării personale, sprijin în situaţiile de criză, rezolvării de probleme. Asistarea este un demers specializat de acordare a ajutorului de către o persoană specializată unei alte persoane aflate în imposibilitate momentană sau permanentă de a-şi rezolva problemele, prin facilitarea accesului la resursele comunităţii. Consilierea este o metodă care facilitează cunoaşterea, dezvoltarea, acceptarea emoţională, maturizarea şi mobilizarea optimă a resurselor personale în vederea formulării şi rezolvării unor probleme specifice şi luării unor decizii prin utilizarea optimă a relaţiei interpersonale „consilier-beneficiar”. Rolul consilierului de probaţiune în faza sentenţială

11. Participarea în procesul de pregătire pentru liberare şi reintegrarea în comunitate a persoanelor liberate înainte de termen din locurile de detenţie Supraveghere, asistenţă şi consiliere Rolul consilierului de probaţiune în faza post-penitenciară

12. Cum lucrăm, cum funcţionează, cum reuşim • timp potrivit evaluarea • intervenţie potrivită riscului • personalitatea clientului de • factori criminogeni recidivă Evaluarea riscului

13. Poate servi ca indicator pentru procurori şi judecători la individualizarea pedepsei • Indicator pentru stabilirea modului de supraveghere • Indicator pentru posibilitatea aplicării sancţiunilor comunitare Evaluarea riscului

14. Procurori: A-ţi avut ocazia să solicitaţi referate de evaluare psiho-socială a personalităţii unui minor? Opiniile factorilor de decizie

15. Judecători: A-ţi avut ocazia să solicitaţi referate de evaluare psiho-socială a personalităţii unui minor?

16. 72 % din procurori şi 64 % din judecătorii respondenţi au menţionat că au avut ocazia să solicite referate de probaţiune presentinţială. Mai mult decât atât, marea majoritate a judecătorilor (93 %) şi procurorilor (100 %) le consideră a fi utile.

17. 71 % din procurorii şi 49 % din judecătorii respondenţi consideră că referatele de probaţiune presentinţială trebuie întocmite în toate cazurile în privinţa minorilor. Pentru comparaţie, 38 % din judecătorii respondenţi nu consideră necesar întocmirea referatelor presentinţiale în privinţa adulţilor.

18. Procurori: Cum consideraţi, este necesar solicitarea/întocmirea referatelor presentinţiale în cauzele cu implicarea minorilor:

19. Judecători: Cum consideraţi, este necesar solicitarea/întocmirea referatelor presentinţiale în cauzele cu implicarea minorilor:

20. Majoritatea procurorilor (59 %) şi a judecătorilor respondenţi (52 %) consideră util referatul de probaţiune presentinţială pentru individualizarea pedepsei. În acest context, referatul este relevant şi pentru decizia de a aplica sau nu o sancţiune în comunitate (18 % procurori şi 24 % judecători). 18 % dintre procurori şi 24 % din judecători consideră referatul relevant şi pentru individualizarea măsurii preventive. Este îngrijorător faptul că anumită parte din procurorii respondenţi (5 %) văd utilitatea referatului în stabilirea gradului de vinovăţie, ceea ce nu ţine de destinaţia firească a referatului.

21. Judecătorii şi procurorii solicitanţi de referate de probaţiune presentenţială dau o apreciere înaltă a calităţii referatelor (72 % procurori şi 43 % judecători). Cu toate acestea, se constată un potenţial vast pentru îmbunătăţirea calităţii referatelor, or 43 % din judecători şi 21 % dintre procurorii respondenţi au dat referatelor doar o apreciere medie a calităţii.

22. Procurori: Cum apreciaţi nivelul calităţii informaţiilor cuprinse în referatul de evaluare?

23. Judecători: Cum apreciaţi nivelul calităţii informaţiilor cuprinse în referatul de evaluare?

24. Atât judecătorii cât şi procurorii respondenţi au formulat anumite sugestii pentru îmbunătăţirea calităţii referatelor din perspectiva spectrului de informaţii incluse în referat. 7 % dintre judecători şi 7 % dintre procurori au menţionat importanţa reflectării în referat şi a informaţiei privind influenţa părinţilor asupra minorilor.