Expunere : Reglementările privind învăţământul pentru minorităţi Discuţii :

1. Proiectul pentru drepturile minorităţilor naţionale în BanatSeminarul pentru cadrele didactice ale minorităţilorEugen GhergaZrenjanin Aprilie 2007

2. Proiectul pentru drepturile minorităţilor naţionale în BanatSeminarul pentru cadrele didactice ale minorităţilorEugen GhergaZrenjanin Aprilie 2007 Expunere: Reglementările privind învăţământul pentru minorităţi Discuţii: Aplicarea standardelor pentru educaţia în limba maternă

3. European există instrumente de lucru: • Planul de Acţiune al Consiliului Europei privind învăţarea limbilor - bazat pe Cadrul Comun European de Referinţă pentru învăţarea, predarea şi evaluarea cunoştintelor lingvistice • Portofoliul lingvistic european • Bazate pe: • Recomandarea No. R (82) 18 – bogăţia diverselor limbi este o valoroasă resursă, de protejat şi dezvoltat • Recomandarea No. R (98) 6 – învăţământul pentru minorităţi este un efort de extins permanent

4. Constituţia României, adoptată în 2003, prevede: • Dreptul la identitate (art. 6) • Statul garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la exprimarea identităţii lor lingvistice; măsurile de protecţie trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români

5. Constituţia României prevede: • Raportarea la tratatele internaţionale (art. 20) • Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile

6. Constituţia României prevede: • Libertatea conştiinţei (art. 29) • Părinţii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori

7. Constituţia României prevede: • Libertatea de exprimare (art. 30) • Cenzura de orice fel este interzisă

8. Constituţia României prevede: • Dreptul la învăţătură (art. 32) • Este asigurat prin învăţământul general obligatoriu; minorităţile naţionale au dreptul de a învăţa în limba lor maternă; instruirea în această limbă este garantată iar modalităţile de exercitare a acestor drepturi sunt stabilite prin lege; învăţământul de stat este gratuit

9. Constituţia României prevede: • Alegeri (art. 62) • Cetăţenii unei minorităţi naţionale au dreptul la un loc de deputat, indiferent de numărul voturilor; pot fi reprezentaţi în Parlament numai de o singură organizaţie

10. Constituţia României prevede: • Legiferarea (art. 73) • Parlamentul legiferează statutul minorităţilor naţionale

11. Constituţia României, adoptată în 2003, prevede: • Principii (art. 120) • În comunităţile unde cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii respective în relaţiile cu autorităţile administraţiei locale şi serviciile publice

12. Cadrul în România • Legislaţia cuprinde legea învăţământului, statutul personalului didactic, existenţa centrelor de formare profesională, caselor corpului didactic, inspectorilor de specialitate, ş.a. dar este proiectată o nouă lege a învăţământului şi un nou statut al minorităţilor naţionale

13. Legea învăţământului în România A fost actualizată în 2003 şi cuprinde, între altele: • se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil • autorităţile locale şi agenţii economici pot înfiinţa şi finanţa unităţi şcolare • învaţământul nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau de alte formaţiuni politice • în învăţământ se interzice prozelitismul religios • în învăţământul de toate gradele probele de admitere şi examenele pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective • asupra dreptului minorului de a urma învăţământul obligatoriu în limba unei minorităţi hotărăşte părintele sau tutorele • integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale se realizează prin unităţi de învăţământ special, inclusiv în unităţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale • în structura inspectoratelor şcolare din judeţele cu învăţământ în limbile minorităţilor naţionale sunt cuprinşi inspectori şcolari pentru acest învăţământ • la toate nivelurile se predă limba română • în învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale Istoria românilor şi Geografia României se predau în aceste limbi dar cu obligaţia transcrierii şi însuşirii numelor proprii româneşti şi a toponimiei în limba română • ministerul educaţiei, în colaborare cu ministerul de externe, are obligaţia să sprijine învaţământul în limba maternă în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv

14. Populaţia după etnie la ultimul recensământ în România (2002) Total 21698181 • Români 19409400 (89,5%) • Maghiari 1434377 (6,6%) • Romi 535250 (2,5%) • Ucraineni-Ruteni 61353 • Germani 60088 • Ruşi-Lipoveni 36397 • Turci 32596 • Tatari 24137 • Sârbi 22518 • Slovaci 17199 • Bulgari 8092 • Croaţi 6786 • Greci 6513 • Evrei 5870 • Cehi 3938 • Polonezi 3671 • Italieni 3331 • Armeni 1780 • Alte etnii (grupuri etnice) 18950

15. Sistemul de învăţământ preuniversitar din România, pe limbi de predare

16. Sistemul de învăţământ preuniversitar din România, pe limbi de predare

17. Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

18. Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

19. Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

20. Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

21. Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

22. Sistemul de învăţământ preuniversitar din România pe cicluri de învăţământ şi limbă de predare

23. Unităţi de învăţământ din România în care predarea se face parţial în limbile minorităţilor naţionale, pe cicluri de învăţământ

24. Situaţia privind elevii aparţinând unor minorităţi naţionale care frecventează şcoli cu limba de predare română şi învaţă la cerere limba maternă

25. Personal didactic pe cicluri şi limbi de predare din învăţământul preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale

26. Romii

27. Învăţământul dedicat romilor se caracterizează prin: Activităţile derulate de ministerul educaţiei sunt bazate pe principiile: • Sistemul trebuie asigurat cu cadre didactice formate din rândul romilor • Structurarea programelor educaţionale cu consultarea beneficiarilor • Extinderea şi nuanţarea ofertei educaţionale pentru romi prin forme alternative • Reconsiderarea aportului educaţional demonstrat extraşcolar • Transferarea conceptului de asimilare în cel de integrare specifică

28. Activităţile derulate de ministerul educaţiei sunt: • acordarea de locuri distincte pentru tinerii romi la nivelul învăţământului liceal • programul privind alocarea anuală de locuri distincte pentru candidaţii romi în facultăţi şi colegii universitare • studiul limbii şi literaturii romani la nivel universitar • cooptarea şi “pre”- formarea potenţialelor cadre didactice rome din rândul absolvenţilor de liceu cu diplomă de bacalaureat • program de pregătire la nivel universitar, în cadrul învăţământului deschis la distanţă

29. Pilonii umani - ai învăţământului dedicat romilor - sunt: • directorii neromi ai unităţilor de învăţământ (din 1990) • personalul organizaţiilor (neguvernamentale, internaţionale, etc.) care derulează în parteneriat proiecte de şcolarizare a romilor (din 1991) • corpul autorilor romi de instrumente de lucru şcolare - programe, manuale şcolare şi materiale educaţionale auxiliare (din 1998) • reţeaua de inspectori romi în judeţe (din 1999) • mediatorii şcolari romi (din 2000), metodiştii romi pentru şcolarizarea romilor (din 2003) şi voluntarii romi (mai ales elevi şi studenţi romi) • cadrele didactice rome (calificate şi necalificate, care predau în şcoli limba maternă romani, ore de istoria şi tradiţiile romilor sau alte discipline ori sunt educatori, institutori – învăţători)

35. În Judeţul Timiş există la nivel liceal: • Liceul Teoretic "Bartók Béla" – Timisoara, Str. G-ral Dragalina, Nr. 11 (limba maghiară) • Liceul Teoretic "Dositei Obradovici" – Timişoara, Str. G-ral Dragalina, Nr. 6 (limba sârbă) • Liceul Teoretic "Nikolaus Lenau" – Timisoara, Str. Gheorghe Lazăr, Nr. 2 (limba germană) • Colegiul Naţional "Coriolan Brediceanu" – Lugoj, Str. C. Brediceanu, Nr. 3 (secţie germană) • Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara, B-dul 16 Dec. 1989, Nr. 26 (secţie germană) • Liceul Teologic Romano-Catolic "Gerhardinum" – Timisoara, P-ţa Horaţiu, Nr. 1 (secţie maghiară)

36. Învăţământul particular este legiferat, cu obligaţia: • ocupării posturilor preuniversitare conform statutului cadrelor didactice • arborării drapelelor României, Consiliului Europei şi NATO • afişării stemei României în fiecare clasă În Judeţul Timiş există o reţea formată din grădiniţe, şcoli şi licee, acreditate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean

37. Bulgarii în Timiş

38. Germanii în Timiş

39. Maghiarii în Timiş

40. Sârbii în Timiş

41. Slovacii în Timiş

42. Ucrainienii în Timiş

43. Inspectori şcolari de specialitate în Timiş, 2007: Mihai Claudiu Moldovanu (Romi)

44. Inspectori şcolari de specialitate în Timiş, 2007: Francisc Kiss (Maghiari)

45. Inspectori şcolari de specialitate în Timiş, 2007: Svetozar Marcov (Sârbi)

46. Inspectori şcolari de specialitate în Timiş, 2007: Viorica Livia Roşu (Germani)

47. Zile semnificative • 26 Septembrie = Ziua Europeană a Limbilor • 18 Decembrie = Ziua Minorităţilor în România

48. Resurse • Ministerul Educaţiei din România www.edu.ro • Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş www.isj.tm.edu.ro

49. Cadrul studiilor de caz: • prezentarea contextului (locaţia şcolii, dimensiunile ei / ce vârste au elevii, câţi elevi sunt, câte cadre didactice sunt, limba în care lucrează, cine sprijină funcţionarea, dimensiunile informale şi neformale – perfecţionarea dascălilor, schimburi şcolare, tabere, ş.a.) • ce viitor are respectivul învăţământ minoritar – cu prezentarea cadrului legal, societal, demografic (estimarea oportunităţilor şi ameninţărilor) • “fotografia” momentului: înfăţişarea punctelor tari şi punctelor slabe • perspectiva interculturală (beneficii, pierderi – acum şi în continuare) • rolul politicienilor (autorităţi publice), rolul comunităţii (familii, biserici, organizaţii neguvernamentale, mediul cultural), sprijinul financiar (din partea guvernului / ministerului educaţiei, mediului de afaceri local, sponsorilor, programelor naţionale şi internaţionale)