Leziuni de colet cu lipsa de substanta Hipersensibilitatea Hiperestezia

1. Leziuni de colet cu lipsa de substantaHipersensibilitateaHiperestezia

2. Caria in cement Din punct de vedere histologic: apare pe o suprafata intinsa = denivelare penetreaza de-a lungul fibrelor SHARPEY caracteristici: 1 demineralizarea cristalelor de HA - 2 degradarea colagenului - despicarea longitudinala a fibrelor Sharpey microradiografie = aspect de “perie” 3 invadarea bacteriana stratul granular Tomes Modificari in dentina

3. Caria radiculara Conditii de aparitie: retractii gingivale suprafata cementului- rugoasa - subtire(20-30) - rezistenta scazuta la atacul acid caracteristici: • afecteaza FV dar si FP • raspândite la populatia adulta • leziune cu margini bine conturate • extinsa in suprafata • evolutie rapida

4. Debut: aspect:- pata alba cretoasa - coloratie bruna punct de plecare: - jonctiunea smalt-cement - urmareste marginea gingivala c. serpinginoasa evolutie: -rapida

5. Factori favorizanti ai cariei radiculare I factori legati de varsta pacientului 1 modificari la nivel parodontal atrofia osului si gingiei diminuarea tesuturilor parodontale 2 modificari la nivelul dintilor: scaderea elasticitatii tesuturilor dentare apozitie dentinara scleroza dentinara atrofia pulpara 3 modificari ale glandelor salivare: - atrofia glandelor salivare - capacitatea de tamponare, antimicrobiana

6. II Factori legati de anumite stari patologice: 1 afectiuni generale care determina xerostomie: • iradieri terapeutice • infectii virale • Parkinson • stresul 2 administrarea de medicamente ce determina xerostomie • anticolinergice • Parasimpaticolitice 3 Deficiente imunologice datorate: unor boli - neoplasme - malnutritie - droguri

7. Hipersensibilitatea • Definitie: durere acuta ascutita , de scurta durata cauzata de prezenta tubilor dentinari deschisi pe suprafata dentinara expusa • Simptome: durere  stimuli termici - rece - stimuli chimici - dulce - acru stimulii mecanici NU PRODUC DURERE

8. Prevalenta • V, regiunea cervicala la canini si Pm • intre 20 - 40 ani • Femeile mai frecvent afectate

9. Etiologie • Hipersensibilitatea – doua conditii : - dentina este expusa - tubii dentinari - deschisi hipersensibilitatea dentara – etiologie multifactoriala EROZIUNI + Abfractie, abrazie, atritie PIERDERE SMALT Periaj dentar intempestiv Boala parodontala Tratament parodontal Trauma ocluzala RETRACTIEGINGIVALA

10. Mecanismul durerii Teoria hidrodinamica . Brännström Aplicarea unor stimuli – uscarea cu aer,rece-cald,presiune tactila -> presiune hidrostatica – deplaseaza corpul odontoblastilor – intinde terminatiile nervoase - depolarizare Cand rata curgerii fluidului se schimba descarcare electrica Importanta – largimea tubului,rata fluxului de fluid = raza tubului la puterea a patra.

11. Diagnostic • Semne clinice : 1. Subiective Durere - provocata - agenti- fizici - chimici - electrici - caracter ascutit - inceteaza dupa indepartarea stimulului - agentii mecanici nu provoaca durere

12. Diagnostic Semne clinice : 2. Obiective Inspectie : - Dinte cu suprafata radiculara descoperita - Lipsa de substanta in zona cervicala – cauzata de – eroziune - abfractie - combinarea acestor - atritie factori - abrazie - Dinti preparati pt. a fi acoperiti cu coroane Palpare: - Agentii mecanici – nu provoaca durere

13. Hiperestezia dentinara Definitie: fenomen dureros ce apare datorita modificarilor metabolice, biochimice de receptivitate si conductibilitate a fibrelor nervoase din canaliculele dentinare sau datorate starilor particulare de functionare a sistemului nervos. Simptome: Durere – stimuli - termici - chimici – dulce, - acru - mecanici – periaj dentar sau palpare

14. HIPERSENSIBILITATE fracturi coronare manopere terapeutice denudarea cementului radicular in urma unor interventii chirurgicale la nivelul parodontiului marginal HIPERESTEZIE Factori locali: dinti cu strat subtire de smalt dinti abrazati cu dentina descoperita cavitati preparate si neprotejate prin pansamente locuri retentive dentare cu placa bacteriana Factori generali: perioada de sarcina convalescenta dupa boli generale avitaminoze B, C astenie nervoasa ETIOPATOGENIE

15. HIPERSENSIBILITATE durere provocata de agenti termici, excitanti chimici si excitanti electrici excitantii mecanici nu provoaca durere are tendinta de a scadea treptat in intensitate disparitie datorita: atrofia fibrei nervoase disparitia fibrelor nervoase din canaliculele dentinare HIPERESTEZIE durere provocata de excitanti mecanici durerea: stare de nervozitate pacientului tendinta de agravare, pacientul nu mananca pe hemiarcada afectata, evita periajul  agravarea proceselor metabolice la nivelul fibrelor nervoase SEMNE CLINICE

16. Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara pot coexista in: • carii dentare cu evolutie lenta interior  HS • la periferie  HE • b) bonturi dentare neprotejate • - in prima perioada  hipersensibilitate – bont dureros la excitanti termici, electrici, nedureros la excitanti tactili • - a doua perioada – + HE din cauza modificarilor de pH si a transformarilor metabolice din filetele nervoase • c) cavitati gata preparate neprotejate

17. Diagnostic diferential Orice alta leziune care cauzeaza durere ascutita: Fracturarea dintilor cu expunerea dentinei. Fracturarea obturatiilor si plasarea incorecta a pinilor dentinari. Raspuns pulpar la carii si la tratamentele restaurative . Aplicarea neadecvata a diverselor medicamente pe baza cavitatii. Adaptarea restaurarilor - ocluzie traumatica. Sindromul dintilor fracturati. Sant palatogingival - dens invaginatus. Santuirea marginilor obt.de amalgam ;abrazia suprafetei de compozit. Aplicarea incorecta a adezivilor dentinari  microinfiltratie. Carii. Albire externa.

18. Evolutie si complicatii Hipersensibilitatea  regresie  disparitie Hiperestezia netratata  complicatii pulpare Tratamentul: A. Local B. General = scop: - preventiv - curativ = hipersensibilitatea si hiperestezia se trateaza identic si simultan

19. Plan Terapeutic • Metode de tratament : auto administrate – produse pt. acasa profesionale - in cabinetul dentar. Metodele pt. acasa - simple - ieftine - trateaza simultan HE generalizata Metodele in cabinet - mai complexe - target localizarea HE -1 sau cativa dinti.

20. Metodele pt. acasa • Paste de dinti • Majoritatea pastelor desensibilizante contin: saruri de potasiu , nitrat de K, cloruri sau citrat de K. Ionii Potasiu - difuzeaza de-a lungul tubilor dentinariscad excitabilitatea nervilor intratubular Acesti produsi actioneaza asupra excitabilitatii nervoase. In compozitie - FSt, FNa efect remineralizant • Apele de gura si gumele - contin saruri de K si de F+ reduc hipersensib.

21. Lacuri Agenti adezivi In cabinet Fluoruri- de sodiu si staniu - reduc sensibilitatea dentinara. permeabilitatea dentinei –precipitarea fluorurii de calciu Saruri de Strontiu – bariera de-a lungul tubilor dentinari deschisi Nitrat de Potasiu - paste de dinti desensibilizante - aplicatii topice- solutii apoase sau gel adeziv Oxalati. In 1981, Greenhill and Pashley – studiuin vitro  oxalat K30 % reduce permeabilitatea dentinara cu 98% - reduc permeabilitatea dentinara si inchid tubii Fosfati de Calciu - inchiderea tubilor dentinari. Glutaralaldehide Produsele desensibilizante Gluma (HK) contin 5% glutaraldehida si 35% hidroxietil metacrilat (HEMA). Ocluderea imediata a tubilor dentinari este rezultatul glutaraldehidei asupra proteinelor din fluidul dentinar.

22. Strategia Diagnostic Prevetie HD usoara HD moderata HD severa

23. 1. Preventia • Dieta urmarita • Bauturi si fructe acide – exces – reduse si inlaturate din dieta • Periajul dentar - cu paste abrazive NU! - periute tari • Evitarea periajului dentar dupa consumul de bauturi sau mancare acida - actiune co-eroziva

24. 2. Hipersensibilitate usoara • Paste de dinti – saruri de strontiu - nitrat de potasiu - fluoruri • Ape de gura

25. 3. Hipersensibilitate medie Aplicare de lacuri intens fluorurate Indicatii – re- instruire - utilizarea acasa a pastelor desensibilizante Metode non –invazive reversibile

26. Duraphat (Colgate Oral) Lac 5% Fluorura de Sodiu Mod de aplicare : 1. Igienizare personala 2. Uscare 3. Aplicarea lacului cu bulete de vata/aplicator 4. 0.3-0.5 ml lac/dinte -5 minute 5. Clatire 6. Indicatii

27. Gel-Kam(Colgate Oral Pharmaceuticals) 1.09% Sodium Fluoride 0.4%Stannous Fluoride 0.14%Hydrogen Fluoride - Aplicare in linguri - 2ml/copil;2,5 ml/adult - Timp - 4 min. - Indicatii

28. 4. Hipersensibilitate severa • Metode semi- invazive • Aplicarea unor agenti +/- polimerizare • Aplicare - GI • Polimerizare – sealari fotopolimerizabili - sisteme adezive- bonding Cazuri extreme Metode invazive – coroane dentare

29. Aplicare: - izolare,toaleta,uscare usoara. - aplicarea agentului desensibilizant in cantitate suficienta zona umeda 20 secunde. - uscare usoara cu aer - volatiliza solventul ( acetona) - fotopolimerizare - 10 secunde. - se aplica al doilea strat,uscare,fotopolimerizare.

30. Eroziune • Definitie: • Provenienta acida – exogena - endogena DIETA Exogena – fructe si bauturi racoritoare Important : frecventa si cantitatea modul de ingestie – sorbit,baut cu paiul,tinut in gura concentratia minerala a fluidului – ex. Suc de portocale-bogat in Ca si fosfati – efect eroziv scazut - iaurt - apa minerala

31. Factori de risc endogeni • Boli : anorexia bulimia nervoasa reflux gastrointestinal Prezenta acidului gastric abuz de alcool in cavitatea orala Boli ce afecteaza functionarea glandelor salivare • Sindrom Sjogren • Radioterapie a capului,gatului • Diabet • Insuficienta renala cronica Medicatie : aspirina sau vitamina C Psihotrope Anticolinergice Antihistaminice Antiemetice Medicamente Antiparkinson Conditii de mediu Expunere profesionala la acid Ex: degustatori de vin Sport - inotatori

32. Diagnostic

33. Cuantificarea riscului- Indice BEWE • BEWE (Bartlett et all 2008) – Basic Erosive Wear Examination Examinarea leziunilor erozive pe toti d.- exceptie M3 V,L,ocluzal –scor- pe fiecare suprafata Grade: 0 nu se pierde structura dentara 1 pierdere de tesut dentar incipienta 2 pierdere de tesut dentar < 50% din suprafata 3 pierdere severa de substanta > 50% din suprafata

34. Interpretarea Indicelui BEWE

35. Jurnal al dietei inregistrarea tuturor meselor, snacsuri - consumul de bauturi si mancare acida LOCAL: 1. Controlul consumului acid 2. Controlul duratei de actiune a acidului - baut rapid - clatirea gurii dupa bauturi acide - dupa actiunea acid – guma 3. Controlul igienei dentare -evitarea periajului direct dupa acid - perie de dinti moale - pasta de dinti neabraziva + F - tehnica - aplicarea fluorizarii % mare F SISTEMIC: Reflux gastro-esofagian – gastroenterolog Anorexie/bulimie - psihiatru

36. Anorexia nervoasa Afecteaza 1% femei 15-25 ani Pierdere in G ->85% fata de normal Fobie de ingrasare Perceptie gresita a propriului corp Eroziuni dentare Hipertrofia glandelor parotide Dentistul-prima persoana cu tentativa de diagnostic

37. Bulimia 1979 – Greaca- ,,foame de lup” G normala, sub / supra G Mese regulate Apetit anormal –pierderea control Comp. compensator - voma - laxative - sport - post Eroziuni – palatinal - ocluzal

38. Elmex- PROTECTIE EROZUNI dentare Compozitie Apa Solvent Glicerina Stabilizator Sn2 Gluconat de Sodiu Stabilizator Sn2 Hidrogenat PEG-40 Castor oil Solubilizator Olaflur Fluorura substanta activa : Aminofluorura (125 ppm F-) Aroma Flavourings, e.g. menthol, spearmint, anise, cooling Clorura Staniu Substanta activa (800 ppm) Fluorura Sodiu Fluorura substanta activa : Sodium fluoride (375 ppm F-) Cocamidopropyl Betaine Froter, Emulsifier Sodium Saccharin Sweetener Hydrochloric Acid Buffering O data pe zi – un dop – 30 sec Creste rezistenta la eroziune – 67% Ionii Sn - strat protector impotriva atacului acid Previne viitoarele daune asupra dintelui

39. Abfractia=Lacune cuneiforme leziuni generate prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii dintilor prin actiunea unor forte ocluzale excentrice si de intensitate crescuta Tratament - echilibrarea ocluziei - restaurare adeziva a dintelui cazuri severe

40. Abrazia Cauzata de forte mecanice sau frictionale Cauze: tehnica de periaj utilizarea scobitorilor indepartarea protezelor partiale obiceiuri vicioase Tratament: indepartarea cauzei restaurare in cazurile severe necesar