Leziuni celulare (II)

1. Leziuni celulare (II) Acumulări intra- şi extracelulare

2. Leziuni cronice Acumulări intracelulare • Mecanisme pentru acumulările intracelulare: • Substanţa endogenă normală este produsă într-un ritm crescut sau normal,dar rata de eliminare din celulă este redusă (acumulări lipidice); • Substanţa endogenă normală/anormală se acumulează deoarece nu poate fi metabolizată – defecte enzimatice → boli de stocaj (tezaurismoze); • Substanţa exogenă anormală este depozitată şi se acumulează în celulă deoarece celula nu prezintă echipamentul necesar degradării sau nu are capacitatea de a o transporta (acumulările de CsauSi).

3. Leziuni celulare reversibile cronice Steatoza – acumulare de trigliceride (lipide neutre) în celulele organelor parenchimatoase (ficat, rinichi, cord), care în mod normal nu conţin lipide în cantităţi vizibile. Cauze: Toxice: alcool etilic, cloroform Hipoxia cronică DZ Malnutriţia Obezitatea

4. Steatoza hepatică– mecanisme de producere – Esterificare ↑ (Etilism cronic) Mobilizare↑ de AGL (DZ, malnutriţie, etilism) AGL + Glicerol TG AGL (vena portă) Sinteză ↓ de LP (Malnutriţie, hipoxie, toxice) N Oxidarea ↓ a AGL (Hipoxie, etilism, toxine) Proteine LP Hepatocit Sinusoide → Vene hepatice

5. Steatoza hepatică (HE) Microveziculară, macroveziculară (reversibile), chisturi lipidice (ireversibile)

6. Steatoza hepatică (negru Sudan)

7. Acumulări de colesterol şi esteri de colesterol • Macrofagele se încarcă cu lipide→celule xantice (celule cu citoplasma spumoasă): • Ateroscleroza; • Sdr. hiperlipidemice ereditare sau dobândite: • cutanat: xantelasma (unghi intern ochi); • veziculă biliară: vezicula fragă(colesteroloza); • tendoane: xantomul.

8. Vezicula fragă (colesteroloza)

9. Cristale de colesterol în placa ATS

10. Hipercolesterolemia familială • Frecvenţă -1:500 (populaţia generală); • Transmitere AD; • Mutaţie în gena receptorului pentru LDL (CRS 19): • Afectează transportul intracelular şi catabolismul LDL = acumularea LDL în plasmă; • Efecte: • Xantoame cutanate; • ATS precoce; • Deces prin IM.

11. Acumulări de glicogen • Anomalii în metabolismul glucozei sau a glicogenului: • Diabet zaharat – metabolism aberant al glucozei → acumulări de glicogen în MB: • glomerul, epiteliu tubular renal, • hepatocite, • miocite cardiace, • celulele β ale insulelor Langerhans pancreatice. • Boli de stocaj a glicogenului (glicogenoze sau dextrinoze) • Sunt boli genetice cu defecte enzimatice în sinteza sau degradarea glicogenului (11 tipuri distincte); • Rezultă stocarea intracelulară a glicogenului → moarte celulară.

12. Glicogenoze - exemple Glicogenoza de tip I (hepato-renală) – b. von Gierke (↓glucozo 6 fosfatază) → hepato-reno-megalie → hipoglicemie; Glicogenoza de tip II (generalizată) – b. Pompe (↓ acid α glucozidaza) → cardio/hepato-megalie, hipotonie musculară şi insuficienţă cardio-respiratorie; Glicogenoza de tip V (miopatică) – sdr. McArdle (↓fosforilaza musculară) → acumulare de glicogen sub sarcolemă.

13. Boli de stocaj lizozomalGangliozidozele

14. Boli de stocaj lizozomal

15. Boli de stocaj lizozomal Glicoproteinoze

16. Acumularea de pigmenţi • Pigmenţii sunt substanţe colorate cu origine exogenă/endogenă. • Pigmenţi exogeni: • Injectare (cosmetici), • Inhalare (ocupaţionali) (fum de ţigară, praf de cărbune): • antracoza pulmonară; • pneumoconioza lucrătorilor din minele de cărbune; • Ingestie (amalgam, Pb, Ag, caroteni, antrachinonă); • Pigmenţi endogeni: • Lipofuscina şi ceroidul; • Melanina; • Pigmenţii hemoglobinei • Cu Fe (hemosiderina); • Fără Fe (bilirubina).

17. Alţi pigmenţi • Tetraciclinele – în oase, dinţi (galben) • Ag – administrarea cronică de medicamente cu Ag • Carotenii (morcovi, cosmetice cu β-caroten)

18. Acumularea de pigmenţi • Pigmenţii sunt substanţe colorate cu origine exogenă/endogenă. • Pigmenţi exogeni: • Injectare (cosmetici), • Inhalare (ocupaţionali) (fum de ţigară, praf de cărbune): • antracoza pulmonară; • pneumoconioza lucrătorilor din minele de cărbune; • Ingestie (amalgam, Pb, Ag, caroteni); • Pigmenţi endogeni: • Lipofuscina şi ceroidul; • Melanina; • Pigmenţii hemoglobinei • Cu Fe (hemosiderina); • Fără Fe (bilirubina).

19. Lipofuscina şi ceroidul • Sunt “pigmenţi lipidici lizozomali”. • Reprezintă acumularea intracelulară (în fago-lizozomi) de produşi non-degradabili (complexe de proteine şi lipide) • MO: Granule galben-brun care se acumulează în miocard, ficat, creier, macrofage; • ME: granule electron dense perinucleare;

20. Lipofuscina • fuscus (lat.) = brun • “pigment de uzură/îmbătrânire” = marcher al îmbătrânirii celulare. • produs al autofagiei. • coloraţiile PAS şi Perlsnegative

21. Ceroidul • Cera (lat.) = ceară; • “Pigment de debarasare” (rezultat al heterofagiei şi metabolismului lipidic crescut în macrofage) • Material omogen, • Roşu cu Ziehl-Neelsen. Ceroid în celulele Kupffer

22. Melanina Tirozinaza (din ribozomi) Tirozina DOPA Melanină Injectată în celulele vecine sau Fagocitată în derm de Mf (melanofori) Factori stimulanţi(+): ACTH, estrogen, MSH Factori inhibitori (-): melatonin, fenilalanin, glutation. Melas (gr.) = negru; Pigment negru-brun fin granular, produs în melanocite;

23. Hiperpigmentarea • Generalizată (melanodermia): b. Addison (insuf. CSR – în TBC, amiloidoză, inflamaţii, MTS) • Tegumentele şi mucoasele au culoare negricioasă. • Localizată • Nevi melanocitari • Melanomul malign • Efelidele (pistruii) • Melasma (gravide) • Pericicatricial.

24. Hipopigmentarea • Generalizată – Albinismul • Lipsa tirozinazei = nu se sintetizează melanină. • Localizată – Vitiligo • Zone albe cu lizereu hiperpigmentat, “zebra” (zone în care melanoblaştii au dispărut).

25. Pigmenţii hemoglobinei • Cu Fe – hemosiderina • Fără Fe – pigmenţii biliari • Hematina

26. Hemosiderina Pigment granular cristalin, derivat din Hb; • formă de stocaj a Fe3+, • intra-/extracelular (brun-gălbui – HE, albastru - Perls), • greu mobilizabil (este legat de apoferitină şi carbohidraţi). • Hemosideroza: • Generalizată (în Mf din ficat, măduva osoasă, splină, ggl ly) • Cauze: administrare de Fe, anemii hemolitice, transfuzii repetate; • Macro: organele capătă o tentă brună, dar leziunile sunt reversibile • Nu afectează metabolismul celular. • Localizată • organele cu stază cronică – în siderofage, • în periferia zonelor de hemoragie;

27. Hemocromatoza(Hemosideroză generalizată idiopatică) Defect genetic congenital →absorbţie crescută de Fe în duoden şi jejun; • Acumulare ireversibilă, intracelulară, cu afectarea metabolismului celular→ insuficienţă funcţională a organului. • Distruge celulele, stimulează fibroza • în ficat (ciroză), miocard (insuficienţă cardiacă), pancreas (DZ).

28. Acumulare de pigmenţi biliariSindromul icteric Acumulare în exces de pigment biliar (bilirubină) în celule şi ţesuturi, manifestat prin culoarea galbenă a tegumentului şi sclerelor. Hiperbilirubinemia - bilirubina serică > 1,2 mg/dl, icteruldevine evident - bilirubina serică > 2-2,5 mg/dl.

29. Sindromul icteric Mecanisme (anomalii în metabolismul şi excreţia bilirubinei): icter hemolitic (bilirubina neconjugată crescută - anemia hemolitică) icter hepatocelular (bilirubina neconjugată şi conjugată crescută) ereditare: sdr. Gilbert, sdr. Crigler-Najjar, sdr. Dubin-Johnson, sdr. Rotor; dobândite: medicamente, hepatită, ciroză, icter neonatal icter obstructiv/colestatic(bilirubina conjugată crescută)

30. Sdr. icteric Macroscopic: Tegumentele, sclerele şi viscerele capătă o culoare galbenă-verzuie Culoarea poate vira spre verde datorită oxidării bilirubinei în biliverdină Rămân necolorate ţesutul elastic, cartilajul şi encefalul Microscopic: Pigment brun-verzui intracitoplasmatic Trombi biliari

31. Acumularea de proteine Hialinoza Hialinul(hialos, gr. = sticlos) – amestec de proteine plasmatice, cu structură omogenă, eozinofilă (HE); Macroscopic: zonă albă. • Se poate acumula: • Intracelular: • corpi Mallory (H. cr. alcoolică) • corpi Russell (Ig transformate, intraplasmocitar – tumori, inflamaţii cr.), • în cel epit tub contorţi (sdr. nefrotic) – prin rezorbţia proteinelor (albuminelor). • Extracelular (!! cel mai important !!): • În peretele vaselor, în ţes conj după inflam cronice, în trombii organizaţi conjunctiv, corpii albicans.

32. Hialinul

33. Hialinul Hialinoscleroza arteriolei aferente (HTA)

34. Amiloidoza • Leziune degenerativă exclusiv extracelulară, caracterizată prin depunerea de amiloid. • Amilon (gr.) = amidon • Amiloidul este o proteină anormală cu structură fibrilară constituită din: • o componentă variabilă (90%), reprezentată de un lanţ de polipeptide beta-plisate, neramificate, de lungimi diferite şi lăţime de 7 - 10 nm şi • o componentă constantă (10%), glicoproteină nefibrilară, pentagonală, PAS pozitivă.

35. Amiloidoza Natura chimică: • Proteina fibrilară – lanţuri uşoare de Ig – AL – amiloidoza primară; • Proteina fibrilară non-Ig – AA (amyloid associated) – amiloidoza secundară; • Transtiretina (TTR) • TTR normală – depozite la persoanele în vârstă, • TTR formă mutantă – polineuropatie amiloidă familială; • β2 microglobulina – component al complexului major de histocompatibilitate – fibrila de amiloid (Aβ2m) – complicaţie la persoanele cu hemodializă de lungă durată; • Proteina β – amiloid (Aβ) – b. Alzheimer (Aβ – derivă dintr-o glicoproteină transmembranară – proteina precursor a amiloidului – APP), • Amiloidul endocrin – procalcitonina.

36. Clasificarea amiloidozei

37. Clasificarea amiloidozei

38. Amiloidul • Reacţii de identificare: • Soluţia Lugol (iod) – brun-roşcat • Roşu Congo – roşu • Lumina polarizată + r. Congo – birefringenţă verde • van Gieson – galben • HE – roz

39. Amiloidoza Amiloidoza renală

40. Calcificarea patologică Depunerea anormală de săruri de calciu asociată cu cantităţi mici de fier, magneziu şi alte minerale. Tipuri: • Calcificarea distrofică: • Depuneri de săruri de Ca în ţesuturile inflamate/necrozate în condiţiile unei normocalcemii; • calcificarea valvulei Ao, • plăci ATS calcificate, • calcificarea trombilor venoşi (fleboliţi); • Calcificarea “metastatică” • depunerea de săruri de calciu în ţesututuri normale în condiţiile unei hipercalcemii: • Hipercalcemii (cauze):disfuncţie endocrină (hiperparatiroidism), catabolism osos crescut (mielom multiplu, metastaze osoase, leucemii), hipervitaminoza D, sarcoidoza; • Exemple: guşa nodulară cu calcificări interstiţiale, nefrocalcinoza.