Criza economico-financiara

1. Criza economico-financiara Fundatia Europeana Titulescu Bucuresti Septembrie 2009 Autor: Cristina Vasiloiu

2. G20 la Pittsburg • 85% din economia mondiala • ‘discuss further actions to assure a sound recovery from the global economic and financial crisis’ Autor: Cristina Vasiloiu

3. Pe agenda G20: • stabilitatea economica • reglementari financiare • schimbari climatice • dar si… bonusurile bancherilor • protectia mediului • reprezentanti ai ministerelor de finante din Brazilia, Argentina, Africa de Sud si India vor discuta despre impactul politicilor G20 in zonele din Sudul Terrei • Joseph Stiglitz – laureat al Premiului Nobel va comenta impactul politicilor G20 asupra comunitatilor locale Autor: Cristina Vasiloiu

4. Agenda G20 • Atlantic Council si Carnegie Mellon University vor gazdui o conferinta a expertilor examinand pasii necesari pentru a revitaliza cresterea economica si a restaura increderea in globalizare. Se va pune accent pe educarea fortei de munca pentru economia sec XXI • Reprezentanti ai sindicatelor vor milita pentru locuri de munca ‘clean energy’ • Diferentele in reglementarea produselor chimice dintre SUA si Uniunea Europeana • SUA si UE vor incuraja economiile pentru a reduce deficitele bugetare pe termen lung • Punct delicat: rolul propus pentru FMI de a contura politicile economice ale natiunilor. Scepticii, inclusiv China si Brazilia considera ca FMI ar trebui sa aiba un rol pur consultativ Autor: Cristina Vasiloiu

5. Situatia pe plan mondial • SUA isi vor reveni lent, ajungind la o crestere economica de1,4% in 2010. Recuperarea se bazeaza in mare masura pe reevaluarea impactului stimulentelor fiscale si monetare. In 2011 ne asteptam la o recadere pe fondul cererilor domestice slabe si al scaderii stimulentelor. Probabil ca SUA vor cunoaste o crestere economica de 0,8% in 2011. • Probabil ca administratia Obama nu va introduce un nou pachet de stimulente, exista deja o precipitare a deteriorarii ‘sanatatii finantelor publice’ din SUA. Probabil ca deficitul bugetar al SUA va ajunge la 15% din PIB in urmatorii 2 ani. Autor: Cristina Vasiloiu

6. Plan mondial • China - crestere de 8,5% in 2009 Cresterea Chinei va ramine relativ stabila pina in 2014. Acest lucru reflecta masurile macroeconomice agresive care vor incuraja cererile domestice. • Rusia - crestere modesta in 2010 ( 2%) • Caderi brutale PIB in 2009, in special in Ucraina si Statele Baltice. Tarile din Europa de Est cu nevoi majore privind finantarea externa vor ramine foarte vulnerabile. • Unele tari ramin vulnerabile chiar si pe orizontul 2011 desi indicatorii economici continua sa se imbunatateasca in majoritatea tarilor. Stimulentii fiscali si monetari vor incepe sa isi arate rezultatele in special spre sfirsitul lui 2009, inceputul lui 2010. Cu siguranta ca va fi o recadere in 2011 in particular in 2011 cind pachetul stimulentelor se va diminua. • Probabil pretul petrolului Brent va ramine la o medie de 70$/baril in 2010, cu posibilitatea sa scada la 65$/baril in 2011 Autor: Cristina Vasiloiu

7. Plan mondial • Cresterea economica globala nu va atinge nivelul din ultimii ani prea curind. Este nevoie de reechilibrari masive ale balantei de plati intre gospodarii si institutii financiare in majoritatea economiilor dezvoltate, in special in SUA. • Bancile - acumulare de probleme: va creste numarul de falimente iar puterea comerciala a producatorilor va ramine slaba. PPP (purchasing power parity) se va contracta la 1,7% in 2009 -cea mai mica valoare de dupa al Doilea Razboi Mondial • Piata de schimb valutar va cadea, afectind relatiile comerciale dintre firme precum si repatrierea profiturilor. Cresterea PPP in 2010 va fi de 2,3% ceea ce inseamna tot recesiune globala ( definitia comuna: PPP<3% Autor: Cristina Vasiloiu

8. Plan mondial • Criza financiara din jumatatea lui 2007 si distrugerea economica din 2008-2009 impiedica o revenire rapida la o crestere potentiala. Exclus sa ajungem la cifrele din 2004-2007. • Se impun masuri stimulative si de salvare masive! La nivel mondial, politicile de prevenire a adincirii crizei sunt fara precedent • In majoritatea economiilor bancile centrale au ajuns sa aplice masuri neortodoxe (diverse achizitii pentru a creste ‘furnizarea de bani’) Autor: Cristina Vasiloiu

9. Plan mondial • SUA, Japonia si multe tari dezvoltate din UE au anuntat pachete impresionante de stimulente fiscale. De ex., in febr. 2009, SUA au aprobat un pachet stimulativ de 787mld$ (echivalentul a 5.5%PIB) pentru a se distribui in urmatorii 2 ani • In aprilie, guvernul Japoniei a anuntat masuri stimulative echivalente cu 2% din PIB, in plus fata de cele aprobate anterior, echivalente u 2,4% • In decembrie 2008, UE a agreat sa furnizeze un pachet de stimulente fiscale de aprox 200mldEUR, echivalentul a 1,5% din PIB-ul UE. • Multe economii emergente, notabil China, au aplicat actiuni de politici fiscale agresive. Alte trai mai mici, ex Irlanda si Ungaria, au fost obigate sa aspreasca politica fiscala pentru a evita adincirea crizei. Autor: Cristina Vasiloiu

10. Plan mondial • Conditiile de creditare ramin restrictive in ciuda imbunatatirii lichiditatii pe pietele monetare si a emiterii masive de bonduri. Reflecta partial nevoia bancilor de a reface balanta de plati, in particular in lumina unei reactii adverse intre sectorul financiar si cel al economiei reale. Asprirea conditiilor financiare loveste in cresterea economica iar activitatea economica slaba duce la cresterea numarului de falimente. • Multe tari au cunoscut o crestere excesiva a preturilor pe zona imobiliara. Ajustarea acestor preturi este necesara, dar fenomenul va lovi bancile (probleme cu plata ratelor la creditele ipotecare) Cresterea volumului pierderilor si colapsul in pretul actiunilor multor banci vor submina abilitatea bancilor de a obtine capital. • Nationalizarea bancilor va deveni din ce in ce mai comuna (este chiar si cazul SUA dar din ratiuni ideologice se evita subiectul ) Autor: Cristina Vasiloiu

11. Plan mondial • Performantele tarilor dezvoltate vor fi foarte modeste in 2009. Ex: nu ne asteptam la o stabilizare a preturilor caselor inainte de sfirsitul lui 2010 inceputul lui 2011. Companiile vor trebui sa ia in considerare nivelul de jos al cererilor in urmatorii ani, lucru care duce la taieri majore in cheltuielile de investitii. • Marea Britanie va cunoaste cea mai severa contractie economica din 1931 incoace iar caderea Japoniei este cea mai mare dintre primele 5 economii dezvoltate. • Multe economii emergente arata semne vadite de stress, in special din cauza inrautatirii conditiilor financiare si a colapsului in privinta cerintelor de export din partea tarilor dezvoltate sau a tarilor emergente mari China si Rusia. Autor: Cristina Vasiloiu

12. Plan mondial • Volumul comercial mondial < aprox 10% in 2009 • Consecinte negative extrem de severe in special pentru economiile orientate pe export. • Multe economii emergente sunt total nepregatite sa absoarba socul structural al cererilor scazute pentru export. Autor: Cristina Vasiloiu

13. Plan mondial • Asia emergenta va cunoaste din nou cea mai rapida dezvoltare in 2010-2013, lucru datorat in mare masura Chinei si Indiei. • Daca le excludem, economia Asiei se va contracta in 2009, urmind sa creasca modest in 2010 . Multe tari mici din Asia sunt expuse dramatic recesiunii din tarile dezvoltate, din cauza gradului mare de dependenta fata de comertul cu acestea. Autor: Cristina Vasiloiu

14. Europa Centrala si de Est • Economiile de tranzitie din Europa Centrala si de Est vor fi marcate sever de recesiunea din Eurozona si de vulnerabilitatea crescuta creata de dezechilibrele majore intinite in multe tari din zona. • Accesul la fonduri oficiale (FMI) vor fi vitale pentru a stabiliza conditiile multor tari din regiune pe termen scurt. • ‘Ajustarea’ la realitate dupa o perioada de crestere economica mare va fi dureroasa si va dura mai multi ani. Autor: Cristina Vasiloiu

15. CEE – cont’d • In majoritatea tarilor exportatoare de petrol din CSI si in multe tari din regiunea Orientului Mijlociu si a Africii de Nord (MENA region), caderea pretului petrolului va duce la deteriorari ale conturilor externe si fiscale. • Situatia in Africa Sub-sahariana se deterioreaza reflectind profunzimea recesiunii din SUA si UE (parteneri majori atit pt schimburi comerciale cit si pentru investitii) Autor: Cristina Vasiloiu

16. Concluzii • Riscurile legate de economia globala ramin deosebit de mari. • Cea mai serioasa ingrijorare: pachetele de stimulente nu vor fi suficiente pentru a genera si apoi a sustine o revenire auto-sustenabila. Intrucit pozitiile guvernamentale in privinta fiscalitatii sunt deja deteriorate dramatic, s-ar putea sa nu fie posibil sa se acorde o sustinere a economiei. • Multe tari vor fi in situatia de a mari fiscalitatea pentru a ameliora criza suverana. • Desi stimulentele deja existente vor da un impuls temporar, riscul este ca economia sa recada odata cu diminuarea acestora pachete stimulative. Autor: Cristina Vasiloiu

17. Ingrijorari • Daca masurile privind politicile de stabilizare a pietelor financiare esueaza - rezulta o adincire a crizei pietei financiare • Vor fi diminuari serioase ale imprumuturilor catre gospodarii si companii si perturbari si mai mari in economia reala. • Tot sursa de ingrijorare: o injectie masiva de lichiditati duce la inflatie. • Cererea mare de lichiditati nu e generate de o cerere mai mare de bunuri si servicii ci bancile vor folosi banii mai degraba pentru support intern decit ii reinjecteze in economia reala. • Politica monetara foarte laxa de la inceputul deceniului a avut o contributie majora in crearea balonului de sapun care a plesnit acum. • Conditiile proaste de pe piata muncii vor duce la scaderea veniturilor. Autor: Cristina Vasiloiu