Criza economico financiara si flexibilitatea pietei muncii

Criza economico financiara si flexibilitatea pietei muncii Prof.univ.dr. Valentina VASILE Institutul de EconomieNationala Academia Romana

Crizavsproblemeleglobale ale lumiicontemporane Antony B Atkinson – viziuneintegratoaresirezolvarecoordonata a problemelor Crizafinanciara Recesiuneaeconomica Provocarileschimbarilorclimatice Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniuluisieradicareasaracieimondiale (anul 2010 – Anuleuropeanpentrucombatereasaracieisiexcluziuniisociale)

Particularitatilecrizeiactuale (1) Rezolvaripartialepeproblemespecifice - nesustenabile = nevoia de integrare a politiciieconomice cu ceasociala (sustinereacererii interne de toatecategoriile de consumatori –salariati, pensionari, persoane cu risk etc) - masurile de supravegheresicoordonarefinanciara – doar o componenta

Particularitati (2) Recesiuneagenereazacrestereainegalitatilor –de ce? Economiamondialaestemaiintensinterconectatasitarilesaracesuntantrenate in criza(criza ‘30 s-a concentratmai ales in tariledezvoltate) Actiunilesiobligatiunilesunt in proprietateamai ales a institutiilor – beneficiari – pensionarisimiciiproprietari(in ‘29 a afectatceimaibogatiindivizi) –efectele se repercuteazaasupracelorcesuportacelmaigreu protectiasociala (desimaisemnificativadecat in ‘30) nu esteeficienta – reformapieteimuncii din anii 80-90 modificarile in modelul social au erodatstatulbunastarii –sistemulredistribuiriipoatesupravietuiintr-o recesiuneprelungita???? – crestereasaracieicopiilorsitinerilor

Post-criza – atitudinisiactiuni Joachim Almunia– consolidarebugetara, retragereasuportuluiactivitatilor in criza, coordonarepoliticisisupravegherestricta Masuri: promovare R&D, prioritizareaeducatiei, crestereaocupabilitatii, locuri de muncaatipice Mario Monti– modeluleconomieisociale de piata – mai bun in conditiilecresteriiinstabilitatii Sir Antony Atkinson – profesia de economist – preaspecializatiabilitatilimitatepentru a rezolvaproblemelecomplexe

Criza financiara –> piata muncii -optiuni? • flexibilizare(volatilitate, precarizare) • re-reglementare (rigiditate). + • Tranzitia pietei pentru ocupare in economia cunoasterii • Schimbarea profilului cererii (TIC+CDI) • Mobilitate forta de munca (globalizare, internationalizarea pietelor, avantaje etc)

Flexibilitatea pietei muncii – de ce este necesara? • Reforma structurala- productivitate • Ocupare in activitati ne-traditionale si incluziune sociala grupuri vulnerabile sau cu risc de marginalizare/excludere sociala • Ajustarea ofertei de munca in corelatie cu schimarile pietei

Presiuni asupra pietei muncii generate de criza • Restrangerea cererii • Presiune inflationista –negocieri salariale • Cresterea somajului (restrangere activitate economica + fluxuri migratorii de revenire) • Rigiditarea ocuparii si a salariilor • Realocare eficienta a muncii • Credibilitate dialog social

Efecte ale crizei asupra pietei muncii • Cresteresomaj, somajtehnic, somajadministrativ • Destructurare a ocuparii • Reducereatimpului de munca • Crestereainsecuritatiiocuparii • Crestereaponderiiocupariiatipice – locuri de munca slab remunerate, volatilitate, beneficiisocialereduse • Reducereaveniturilorsalariale (public, privat) –reducere/eliminaresporuri, indemnizatii, premii, bonusuri etc)- crestereainegalitatiiveniturilor • Reducereaveniturilorgospodariilorsideteriorareastructurii • Reducereaputerii de cumparare

Masuripropuse Contracte de muncatemporare Timp de muncaflexibil Investitii in educatiesi training (LLL) Noilocuri de munca –verzi + in activitatiatipice Crestereasalariului minim Transferulplusvalorii in favoareasalariatului – W, salarii, profit

Masuripropuse (2) Politicafiscalamairelaxatavscrestereacheltuielilorpublicepentrususutinerecerereinterna Reducereasalariilorvsnevoia de investitiipublice Imprumut FMI vs capacitate de rambursarepetermen lung

Factoriagravanti Adancirearecesiunii – prognoze volatile, instabilitateeconomicapronuntata Prelungireacrizei 2010, 10 ani etc Inertia mairidicata a pieteimuncii – 1%PIB-0,75% ocupare; -1%PIB , -1,5% ocupare

Performante reduse in munca • Reducerea productivitatii muncii in industrie in trim I 2009 (comparativ cu tr I 2008) cu 1,5% (in industria prelucratoare cu 3%) • Cifra de afaceri in industrie in termeni nominali s-a redus cu 16,2% (energie -32.9%, industria de bunuri intermediare cu -26.6%, in cea de producere bunuri de folosinta indelungata -23.6% iar producerea de bunuri curente -6.1%.

Veniturile din munca • In Martie 2009, castigul nominal mediu brut = 1922 lei (458 euro) iar cel net 1402 lei, in crestere cu 3,2% fata de luna precedenta. • Castigul real = in martie 2009 • 102.7% in comparatie cu luna precedenta • 110.2% as comparatie cu martie 2008 • 127.9% in comparatie cu Octobrie 1990.

Somajul • Someri inregistrati 513.6 mii persoane la sfarsitul lunii martie 2009 (in crestere cu 139,5 mii persoane comparativ cu martie 2008 • Ponderea femeilor in total someri inregistrati= 43.1%. • Rata somajului in artie 2009 5.6% (calculata total populatie activa civila) 4.1% in martie 2008. • Rata somajului in randul femeilor = cu 0,8 pp mai redusa decat a barbatilor (5.2% comparativ cu 6.0%). • Ratele cele mai ridicate Vaslui (11.9%), Mehedinţi (10.7%) • Ratele cele mai reduse Timiş (2.5%), Bucurestiy (1.7%), Ilfov (1.6%). Sursa:ANOFM

Prognoze ale pietei muncii (primavara 2009/2008) • Rata de activitate: 54.5% (15 ani si peste) over), 63.1 comparativ cu 62.9% (15-64 ani) • Rata de ocupare *15-64 ani =57,8% comparativ cu 59,1% *15 ani si peste = 50.2% comparativ cu 51.4% • Numarul de salariati se reduce cu -3.2% • Rata somajului BIM: 8% comparativ cu 5.8% (numarul total de someri BIM crestere cu +38.3%) • Indicele salariului real -1.9%

Ce este de facut? • O abordareglobalacomprehensiva sicoerentapoliticilepieteimuncii integrate si integrative nu izolate. • Politici ale pieteimunciipredictive, anticipativeprivindcererea de munca –cantitate, calitate, continut, dinamica a schimbarii. • Coordonarenational-local-international ca suportpentrustabilitate a pieteimuncii.

Masuri de politici pe piata muncii ca raspuns la criza • Renuntarea la reducerea contributiilor sociale si cresterea unora dintre acestea (c. individ la fondul de pensii) • Reforma salariilor in sectorul public (scara unica (?), 1:15) • Restrictionarea ocuparii si a ocuparii unui al doilea loc de munca pentru salariatii din sectorul public (functionari publici, pensionari) • Reducerea costului fortei de munca – compensarea muncii suplimentare cu timp liber si nu cu plati suplimentare

Planul national anti criza Propuneri parteneri sociali 270 propuneri, din care:: 141 pentru sustinerea cresterii economice; 25 recomandari pentru reducerea cheltuielilor bugatare, cresterea veniturilor bugatare si surse financiare sigure care sa ustine cresterea economica; 65 propuneri ce vizeaza politicile salariale, de pensii, de masuri sociale, imbunatatirea dialogului social ; 39 recomandari pentru sectorul financiar.

Masuri anticriza anuntate de guvern Imbunatatirea mecanismelor de absorbtie a fondurilor structurale, accelerarea procesului de accesare a fondurilor, promovarea perteneriatului public-privat si eliminarea birocratiei; Prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de somaj cu trei luni, exceptarea de la plata taxelor pentru somaj in cazul somajului tehnic; co-finantarea a 50% din costul FPC pentru someri si salariati; Reglemetare legislativa a pensiei minime; Legea salarizarii in functia publica; Un moratoriu pentru salariile foarte mari din functia publica (7000 persoane vor fi afectate).

Posibile masuri ca raspuns la criza Masuri de protectiesocialaactiva = crestereasanselor de ocuparesivenituridirecte din munca Masuri active pepiatamuncii (consiliere, training, subventiipentrucreare de noilocuri de munca in IMM-uri etc) Sustinereainitierii de noiafaceri – crearea “locurilor de muncaverzi” incluziunesocialappentrugrupurile cu riscpepiatamuncii Locuri de muncaatractivepentruabsolventisipersonalulinaltcalificat Dezvoltare dialog social sirelatiiindustriale la nivel de firma sicresterearesponsabilitatiisociale a companiilor

Criza economico financiara si flexibilitatea pietei muncii