MACROECONOMIE FINANCIARA

1. MACROECONOMIE FINANCIARA Andreea Stoian, Dr., Lect. ASE Bucuresti, master DAFI Semestrul I, 2010-2011

2. discreţionarism: modul în care este influenţată poziţia fiscală (nivelul şi structura impozitelor sau a cheltuielilor, mărimea deficitului bugetar) de modificări ale mediului economic sau de schimbări manifestate la nivelul politicilor publice, a programelor de guvernare; • sustenabilitate: măsura în care politicile fiscale nu induc distorsiuni în sistemul economic, manifestate prin creşterea explozivă a datoriei publice, creşterea fiscalităţii, reducerea drastică a cheltuielilor bugetare sau monetizarea deficitelor publice; • impactul politicilor fiscale asupra cererii agregate; • caracterul redistributiv al politicilor fiscale şi bugetare, modul în care măsurile adoptate efectează procesul de economisire şi investire la nivel microeconomic. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE Blanchard, O. (1990), „Suggestions for a New Set of Fiscal Indicators”, OECD Economics Department Working Papers, No.79, pag.10 şi Chouraqui, J.C., Hagemann, R.P., Sartor, N. (1990), „Indicators of Fiscal Policy: A Re-examination”, OECD Department of Economics and Statistics Working Paper No.78, April 1990, pag.4

3. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE • Blanchard, Chouraqui, Hageman şi Sartor (1990): „o bună gospodărire” a resurselor • Blanchard (1990): politici fiscale sustenabile, acele politici care nu conduc la creşterea explozivă a gradului de îndatorare a statului, sau în urma cărora nu se adoptă măsuri de creştere a impozitării, de reducere drastică a cheltuielilor publice, de monetizare a deficitului bugetar sau de repudiere a datoriei publice Blanchard, O. (1990), „Suggestions for a New Set of Fiscal Indicators”, OECD Economics Department Working Papers, No.79 Blanchard, O., Chouraqui, J.C., Hagemann, P.R., Sartor, N. (1990), „The Sustainability of Fiscal Policy: New Ansewars to Old Questions”, OECD Economic Studies No.15, Autumn 1990

4. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE • EXEMPLU: • Kotlikoff şi Hagist (2005) apreciau că: • în ţările OCDE, cheltuielile publice pentru sănătate au crescut mai repede decât ritmul de creştere a produsului intern brut • în perioada 1970-2002, în Statele Unite ale Americii cheltuielile publice pentru sănătate au crescut de 2,3 ori mai mult decît PIB, în Germania de 2 ori, iar în Japonia de 1,4 ori • această creştere a cheltuielilor publice pentru sănătate este determinată în proporţie de 75% de sporirea nivelului beneficiilor oferite indivizilor şi mai puţin de tendinţa de îmbătrânire a populaţiei • dacă ritmul de creştere a beneficiilor acordate în următoarele patru decenii se va menţine la cel actual, cu siguranţă statele membre OCDE se vor confrunta cu deficite fiscale substanţiale • conform estimărilor , Statele Unite ale Americii vor avea cel mai mult de suferit de pe urma acestei politici bugetare expansioniste, deoarece nivelul cheltuielilor pentru sănătate va ajunge în viitor la 18% din PIB, în condiţiile în care, în prezent alocă aproximativ 7%. Kotlikoff, L.; Hagist,C. (2005), “Who’s Going Broke? Comparing Growth in Healthcare Costs in Ten OECD Countries”, NBER Working Paper Series

5. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE b = ponderea datoriei publice în PIB; g = ponderea în PIB a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii; h = ponderea în PIB a transferurilor guvernamentale; t = ponderea în PIB a veniturilor fiscale; r = rata reală a dobânzii la care au fost contractate împrumuturile publice; θ = rata reală a creşterii economice; d = ponderea în PIB a soldului primar; s = variabila timp. SOLDUL PRIMAR!!!

6. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE • Politicile fiscale sunt sustenabile în condiţiile în care ponderea datoriei publice în produsul intern brut nu creşte mai repede decât ecartul dintre rata reală a dobânzii şi rata reală a creşterii economice, ceea ce semnifică faptul că valoarea actuală a soldului primar (actualizată cu factorul (r- θ)) să fe egală cu nivelul iniţial al datoriei publice, b0:

7. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE • Rata sustenabilă a impozitătii • Pe baza ecartului dintre rata sustenabilă a impozitării (t*) şi rata curentă a impozitării (t) se poate estima şi care va trebui să fie noua rata sustenabilă a impozitării, în cazul în care ajustarea este decalată cu un anumit număr de ani. Aceasta se va determina pe baza următoarei relaţii de calcul • Rata sustenabilă a impozitării, t* este mai mare decât rata curentă a impozitării, atunci se estimează că în următorii ani, va avea loc o ajustare a politicii fiscale • Dacă (t*-t) are o valoare pozitivă, iar rata curentă a impozitării este redusă, se apreciază o creştere o corecţie următorii ani • În cazul în care t este relativ ridicat, se consideră a fi o situaţie îngrijorătoare, ce poate conduce la o criză • Ecartul dintre rata sustenabilă a impozitării şi rata curentă, nu relevă, însă, dacă ajustarea va fi de natura creşterii fiscalităţii sau reducerii cheltuielilor sau a transferurilor guvernamentale

8. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE • ecartul primar(engl. primary gap): este egal cu diferenţa dintre surplusul primar (d) şi gradul de îndatorare (b), multiplicat cu ecartul dintre rata reală a dobânzii (r) şi rata reală a creşterii economice (θ) • ecartul de impozitare pe termen mediu(engl. medium-term tax gap), (t*n-t): se va calcula pornind de la o relaţie generală de estimare a ratei sustenabile a impozitării pe o perioadă dată: • dată de media pentru următorii n ani pentru valorile aşteptate ale cheltuielilor şi transferurilor guvernamentale, la care se adaugă stocul iniţial al datoriei publice multiplicat cu ecartul dintre rata reală a dobânzii şi rata reală a creşterii economice. • ecartul de impozitare pe termen lung

9. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE • Sustenabilitatea politicii fiscale în Uniunea Europeană (Discuţii) Table 5 Fiscal reaction function estimation for EU12 Sursa: Stoian, A., Câmpeanu, E. (2009), “” Fiscal Sustainability within EU Area. Empirical Evidences for Old Members and New Comers “, CERGE-EI

10. Table 2 Estimation for Bulgaria Table 3 Estimation for Czech Republic

11. Table 5 Estimation for Estonia Table 7 Estimation for Hungary (II) Table 9 Estimation for Lithuania Table 8 Estimation for Latvia

12. Table 10 Estimation for Poland Table 11 Cointegration test in Poland’s case Table 13 Estimation for Slovakia Table 12 Estimation for Romania

13. Table 14 Estimation for Slovenia Table 15 Cointegration test in Slovenia’s case Fiscal Policy Reaction on Short Term for Assessing Fiscal Sustainability in the Long Run in Central and Eastern European Countries Emilia Câmpeanu Andreea Stoian Bucharest Academy of Economic Studies Paper submitted to Finance a Uver

14. Sursa: Stoian, A., Câmpeanu, E. (2009), “” Fiscal Sustainability within EU Area. Empirical Evidences for Old Members and New Comers “, CERGE-EI

15. Sursa: Stoian, A., Câmpeanu, E. (2009), “” Fiscal Sustainability within EU Area. Empirical Evidences for Old Members and New Comers “, CERGE-EI

16. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE Discuţii România [1] The data for implicit interest rate is provided by European Commission database. Stoian, A. (2010), ESTIMATING TAXATION RATE BASED ON BLANCHARD’S APPROACH, Theoretical And Applied Economics

17. Stoian, A. (2010), ESTIMATING TAXATION RATE BASED ON BLANCHARD’S APPROACH, Theoretical And Applied Economics

18. AJUSTAREA POLITICILOR FISCALE • O perioadă de ajustare fiscală reprezintă acel an în care soldul primar ajustat ciclic se îmbunătăţeşte cu cel puţin 2 puncte procentuale din PIB sau intervalul cuprins între doi ani consecutivi, în care soldul primar ajustat ciclic se îmbunătăţeşte cu câte 1,5 puncte procentuale din PIB în fiecare dintre cei doi ani. • Ajustările politicilor fiscale şi bugetare sunt considerate a fi eficiente, dacă: • (i) în următorii trei ani de după episodul de ajustare ponderea în PIB a deficitului primar ajustat ciclic este, în medie, cu cel puţin 2 puncte procentuale sub valoarea deficitului din timpul ajustării sau • (ii) dacă în următorii trei ani de după episodul de ajustare ponderea în PIB a datoriei publice este cu cel puţin 5 puncte procentuale sub nivelul din timpul episodului de ajustare fiscală • Perioadele de ajustare fiscală sunt considerate expansioniste dacă rata medie a creşterii produsului intern brut în perioada ajustării şi în următorii 2 ani este mai mare decât valoarea medie a aceluiaşi indicator înregistrată în toate perioadele de ajustare fiscală Alesina, A., Ardagna, S. (1998), Tales of Fiscal Adjustments”, Economic Policy n.27, October 1998, pag.9.

19. AJUSTAREA POLITICILOR FISCALE • Discreţionarisuml politicilor fiscale ale României (Discuţii) • Sodul structural Stoian, A. (2009), “Dezechilibrele bugetului public în contextul economic actual”

21. Câmpeanu, E., Stoian, A. (2009), “Analyzing Fiscal Adjustments Composition Based on Reaction Function”, INFER Workshop, Klagenfurt, Austria, Sept. 2009

22. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ • (i) finanţarea prin creşterea fiscalităţii; • (ii) finanţarea prin reducerea cheltuielilor bugetare; • (iii) finanţarea prin emisiune monetară; • (iv) finanţarea prin datorie publică . Discuţii

23. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ • Conform paradigmei neoclasice, deficitele bugetare conduc la sporirea consumului pe termen lung, iar, în cazul în care economia operează în condiţii de ocupare totală a forţei de muncă, creşterea consumului va determina reducerea economiilor. • În vederea echilibrării pieţelor financiare, va fi necesară sporirea ratei dobânzii, ce va avea ca efect reducerea ratei de acumulare a capitalului în sectorul privat. • Din punctul de vedere al paradigmei keynesiene majoritatea populaţiei consumă cea mai mare parte a venitului disponibil, iar o reducere temporară a gradului de impozitare va avea efecte pozitive imediate şi semnificative asupra cererii agregate. • În cazul în care economia nu operează în condiţii de ocupare totală a forţei de muncă, această măsură va conduce la creşterea nivelului venitului naţional. • În contextul paradigmei ricardiene, politicile de finanţare a deficitului public vor conduce la o atitudine indiferentă a indivizilor vis-a-vis de alternativa aleasă de decidenţii publici. • Aceasta deoarece, în viziunea acestei paradigme, consumul este o funcţie ce depinde de volumul resurselor la nivelul tuturor generaţiilor, motiv pentru care, în cazul în care finanţarea deficitului ar presupune o creştere a ratei fiscalităţii, aceasta nu ar afecta resursele tuturor generaţiilor.

24. Sursa: Fondul Monetar Internaţional, World Economic Outlook Database, September 2006

25. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ Sursa: Granados (2003)

26. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ • Structura datoriei publice • Scadenţă • Provenienţă • Monedă

27. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ • Politica de îndatorare a României (discuţii) Stoian, A. (2007), “Impactul deficitului bugetar asupra performanţelor economice ale României”, teză de doctorat

28. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ Stoian, A. (2007), “Impactul deficitului bugetar asupra performanţelor economice ale României”, teză de doctorat

29. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ Stoian, A. (2007), “Impactul deficitului bugetar asupra performanţelor economice ale României”, teză de doctorat

30. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ Stoian, A. (2007), “Impactul deficitului bugetar asupra performanţelor economice ale României”, teză de doctorat

31. GATA!!!