CLASIFICAREA DEŞEURILOR TEXTILE

1. CLASIFICAREA DEŞEURILOR TEXTILE Legea 465/2001 clasifică deşeurile astfel: - metalice feroase; - metalice neferoase; - hârtie şi cartoane; - sticlă; - plastic; - cauciuc; - deşeuri textile. Riscurile depozitelor orăşeneşti şi industriale sunt: - modificări de peisaj şi discomfort vizual; - poluarea aerului; - poluarea apelor de suprafaţă; - modificarea fertilităţii solului. Problemele care apar la gestionarea deşeurilor sunt: - depozitarea deşeurilor pe teren descoperit; - depozitele sunt amplasate în locuri sensibile; - depozitele nu protejează mediul înconjurător; - terenurile vor deveni suprafeţe degradate, neagricole; - colectarea deşeurilor nu se face selectiv; - deşeurile nu se acoperă periodic cu materiale inerte. Deşeurile provin din diferite sectoare: - sector casnic sau post- consum; - sectorul producţiei industriale sau pre – consum Reutilizarea deşeurilor se face pentru: - îmbrăcăminte reutilizabilă 40-50%, 20% materii prime în ind textilă, 15% cârpe de şters, 5% se ard, decoraţiuni ( covoare, carpete).

2. Criterii de clasificare a deşeurilor textile 1. După natura fibrelor: naturale şi sintetice; 2. După locul de provenienţă: pre-consum (industriale) şi post- consum (casnice); 3. După culoare: unicolore şi multicolore; 4. După gradul de încărcare electrostatică: cu şi fără încărcare electrostatică; 5. După gradul de murdărire: curate şi murdare; 6. După impactul lor ecologic: foarte poluante, poluante şi nepoluante. 7. După perceperea lor de către populaţie: foarte bune, bune, rele şi foarte rele; 8. După tipul lor: fibre, fire, filamente, ţesături (petice, fâşii), tricoturi (petice, fâşii), textile neţesute (de la croire, confecţionare, fabricare); 9. După modul de prezentare: fibre, filamente, fire, suprafeţe, confecţii, covoare, produse finite; 10. După gradul de prelucrabilitate: - prelucrate prin procese textile complete, - prelucrate prin procese textile incomplete; - neprelucrabile prin procese textile.

3. PROCES DE OBŢINERE A BUNURILOR MATERIALEProces de producţie. Etape şi efecte.

4. Valorificarea deşeurilortextile 1. Reducerea deşeurilor – conduce la reducerea costurilor de aprovizionare cu materii prime şi la reducerea costurilor de depozitare a deşeurilor. Ex: firmele pot mări durata de viaţă a echipamentelor de protecţie, a uniformelor prin mentenabilitate. 2. Reutilizarea deşeurilor – îmbrăcămintea vândută pentru îmbrăcăminte second hand a generat un profit bun firmelor de caritate, chiar dacă sortarea se face manual. Metodele de colectare folosite sunt : - în procesele de fabricare; - door – to- door( uşă la uşă); - depunere în magazine de caritate; - vânzarea directă la magazine de caritate. 3.Recuperarea deşeurilor – se referă la reciclarea deşeurilor care poate fi: - reciclare materială ( descompunere mecanică); - reciclare chimică ( descompunere în monomeri); - reciclare la temperatură ( ardere energie termică).

5. Reciclarea deşeurilor poate evita efectele de poluare astfel:- se reduce consumul de resurse primare ca petrolul, lemnul;- se reduc costurile pentru reîmpădurire;- se reduce consumul de energie necesar revopsirii, curăţirii materialelor;- se reduce consumul de apă necesar spălării;- se reduc cantităţile de colorant, substanţe chimice, agenţi de fixare;- se reduc costurile necesare înlăturării poluării.

6. SURSE DE GENERARE A DEŞEURILOR TEXTILE Sursele de deşeuri, generatori de deşeuri şi tipurile de deşeuri sunt prezentate mai jos: 1. Rezidenţiale – oraşe, cartiere,sate,locuinţe izolate – produc deşeuri de alimente, hârtii, cartoane, plastic, piele, textile, lemn, metale, electronice, anvelope; 2. Industriale – prelucrare uşoară şi complexă, procese de producţie, şantiere, combinate chimice – produc ambalaje, deşeuri alimentare, materiale din construcţii şi demolări, deşeuri speciale. 3. Comerciale – magazine, hoteluri, restaurante, pieţe, oficii - produc deşeuri ca hârtie, carton, plastic, lemn, sticlă, deşeuri alimentare 4. Instituţii – şcoli, spitale, primărie, bănci, închisori - produc deşeuri ca hârtie, carton, plastic, lemn, sticlă, deşeuri alimentare 5. Construcţii şi demolări - demolatori de clădiri, şantiere de clădiri şi drumuri – produc moloz, lemn, metal, materiale de construcţii; 6. Servicii municipale - parcuri, plaje, locuri de recreere, curăţire drumuri – resturi de copaci, frunze, iarbă, noroi, apă curentă; 7. Procese de prelucrare – rafinării, mine, combinate chimice, producători de energie –deşeuri industriale, materiale de curăţire 8. Agricultură – florării, ferme, culturi viticole şi agricole – produc deşeuri alimentare, agricole, pesticide.

7. Anual creşte cantitatea de deşeuri datorită producerii şi consumului produselor textile. Pentru motive economice şi ecologice este necesară reciclarea deşeurilor. Reciclarea rezolvă unele aspecte cu privire la: - aspecte de sănătate publică; - aspecte chimice; - aspecte economice; - aspecte ecologice; - aspecte de conştiinţă. Colectarea, reciclarea şi tratarea deşeurilor reprezintă o prioritate pentru întreaga populaţie. Depozitele de deşeuri urbane nu corespund cerinţelor UE în vigoare, în 2004 ele au fost parţial închise, iar până în 2017 trebuie închise total.

8. PROCESE TEXTILE Deşeurile provin din procesele de prelucrare, din filaturi, ţesătorii, confecţii, tricotaje, întreprinderi de covoare, procese de purtare şi exploatare. Principalele grupe de deşeuri sunt: a. Deşeuri din grupa A – sunt fibre naturale şi chimice la prima întrebuinţare; - fb naturale prin prelucrare ( egrenare, degomare, sortare, curăţire, topire) se pierd cc. 40% b. Deşeuri din grupa B – sunt deşeuri tehnologice sub formă de capete de fire, semifabricate din filaturi, rezultate în prima treaptă de prelucrare a fibrelor şi firelor; - ele intră în proces după curăţire, prelucrare suplimentară şi amestecare. c. Deşeuri din grupa C – sunt deşeuri tehnologice rezultate din ţesătorii, tricotaje, confecţii, textile neţesute; - se prezintă sub formă de capete de fire, fâşii de ţesătură, tricoturi, textile neţesute cu defecte majore. d. Deşeuri din grupa D – sunt deşeuri colectate sau post – consum sub formă de îmbrăcăminte, produse, care trebuie curăţite, apoi prelucrate prin tăiere-destrămare- desfibrare, procese mari consumatoare de energie.

9. Deşeuri rezultate în procesele din filaturi Deşeurile rezultate în prima treaptă de prelucrare fibre şi fire din grupa B sunt foarte variate şi depind de tipul materiilor prime. Deşeurile din filatura de bumbac sunt folosite în filatura de vigonie, deşeurile din filatura de lână sunt folosite în industria de textile neţesute sau în filatura cardată, iar deşeurile de in şi cânepă în industria prelucrării lemnului. Un proces de prelucrare a deşeurilor textile este prezentat astfel: Deşeuri textile Destrămător orizontal Presă pentru brichetare corpuri străine şi impurităţi Separator de particule grele Agregat pt prelucrarea deşeurilor Presă pt. balotare Fibre- ghemotoace Produse finite brichetate Fibre filabile

10. Concluzii: deşeurile rezultate în prima fază a procesului se pot folosi în obţinerea altor produse.Deşeurile de bumbac sub formă de capete şi pieptănătură se folosesc în filatura de vigonie, fabricile de vată medicinală sau de textile neţesute. Deşeurile de bumbac de la operaţiile de răsucvire, dublare, bobinare, mercerizare, pârlire se recuperează prin procese de tăiere - destrămare.Deşeurile din filatura de lână sunt folosite în filatura de lână cardată sau pentru obţinerea de textile neţesute, pături, materiale de umplere. Apa reziduală folosită în spălarea lânii se poate folosi pentru recuperarea lanolinei, utilizată în cosmetică.La pregătirea fuiorului de in rezultă multe deşeuri: cele cu conţinut fibros se recirculă în filatura de liberiene sau pentru textile neţesute folosite în industria de autoturisme, geotextile, agrotextile. Deşeurile cu conţinut lemnos sunt folosite prin brichetare pentru combustibil.

11. PROCES DE PRELUCRARE A DEŞEURILOR TEXTILE PRIN TĂIERE- DESTRĂMARE- DESFIBRARE Deşeurile textile provin din ambalaje textile, fire, ţesături, tricoturi, textile neţesute şi sunt folosite pentru obţinerea de noi materii prime pentru obţinerea firelor groase tip lână sau tip bumbac, pentru ambalaje, produse tehnice, pături, covoare. Deşeurile după colectare sunt ambalate sub presiune în baloturi de mari dimensiuni şi în greutate de cîteva sute de kilograme pentru a uşura transportul. Pentru prelucrare baloturile trebuie desfăcute de sârme, apoi are loc secţionarea balotului în porţiuni sau straturi mici care asigură o mai bună mărunţire a materialului. Maşinile de tăiat sunt echipamente şi linii tehnologice produse de câtre firme din Franţa şi Belgia, la care lucrează un număr mic de salariaţi şi sunt companii producătoare de fibre recuperate. Pentru prelucrarea deşeurilor textile se folosesc auxiliari chimici pentru uleiere, avivare, antistatizare şi prezintă următoarele avantaje: - măresc randamentul operaţiilor de tăiere-destrămare-desfibrare; - protejează organele tăietoare de uzură;- Protejează structura iniţială a materialului fibros; - neutralizează sarcinile electrostatice; - îmbunătăţesc caracteristicile fibrelor recuperate; - manipulare uşoară a fibrelor. Agenţii chimici se aplică prin pulverizare înainte de tăiere sau în timpul destrămării, desfibrării după care se lasă 24 ore la odihnă pentru uniformizarea completă.

12. Dezinfectarea – se face în camere cu aer încălzit la 100-110°C la care se distrug microbii patogeni. Uneori se fac tratamente chimice cu vapori de clor sau alte substanţe odorizante.Desprăfuirea sau scuturarea se efectuează pentru eliminarea particulelor de praf dispuse pe material în timpul purtării, manipulării şi se face cu maşini de scuturat. Deşeurile sub formă de îmbrăcăminte sunt supuse unei operaţii de dezmembrare, cu separarea materialelor netextile(nasturi, fermoar, copci) de materialele textile. Grupele de materiale după care sunt sortate deşeurile sunt: materiale de bază, căptuşeli, întărituri, materiale de umplere şi izolare. Sortarea pe culori este necesară pentru a reduce necesităţile de revopsire şi consumul de energie, substanţe poluante. Sortarea se face manual de către muncitori cu experienţă şi se face după provenienţa deşeurilor, natura compoziţiei fibroase, culoare, gradul de încărcare electrostatic, gadul de curăţire, tipul materialului(capete de fire, petice, tricoturi,ţesături).Tăierea este operaţia de reducere a dimensiunilor deşeurilor pentru o mai bună prelucrare şi pentru a evita înfăşurarea deşeurilor pe organele de lucru. Tăierea se realizează pe maşini de tăiat cu cuţite rotative.Destrămarea se efectuează pe maşini de destrămat în funcţie de tipul şi natura deşeurilor. Destrămarea se realizează cu cuie fixate pe tamburii de destrămare.Defibrarea sau garnetarea are rolul de a creşte procentul de fibre recuperate din efiloşeu (destrămătură).Garnetele sunt asemănătoare cu cardele de lânâ dar cu garnituri mai robuste.