Dezastru ecologic cu saramura la Ocnele Mari

1. Dezastru ecologic cu saramura la Ocnele Mari GAVRILA ROXANA GRUPUL SCOAR AGRICOL “MARCEL GUGUIANU ZORLENI”

2. Dezastru ecologic cu saramura la Ocnele Mari Informatii geografice: Judetul Valcea/Situat in partea central-sudica a Romaniei/Vecini : la nord judetul Sibiu, la vest judetul Gorj, la sud Populatie totala : 413.570 locuitori/In mediu urban : 161.755 locuitori/In mediu rural : 251.815 locuitori/Locuitori pe km : 71.70 Suprafata : 5.765 km² Organizare administrativa : - 2 municipii: Ramnicul Valcea, Dragasani /- 6 orase: Olanesti, Baile Govora, Brezoi, Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari, Horezu, - 77 de comune - 568 de sate

3. Dezastru ecologic cu saramura la Ocnele Mari Oraşul este aşezat în partea central-sudică a României, în zona Subcarpaţilor Vâlcii, de-alungul văii Pârului Sărat.În Ocnele Mari se poate ajunge folosind drumul DN 67 (strada Copăcelu a municipiului Râmnicu Vâlcea) şi strada Alexandru Ioan Cuza a oraşului care se intersectează cu aceasta. Aşezarea se află într-o depresiune, la o altitudine de circa 320 m, fiind străjuită de dealuri cu o altitudine între 400 şi 600 m.Sub aceste dealuri se află un masiv de sare de circa 600 m grosime, care constituie principala resursă naturală a locului şi care fost exploatată din cele mai vechi timpuri, dând dealtfel şi numele localităţii ("ocnă" înseamnă "mină de sare"). Exploatarea sării s-a făcut şi se mai face prin extracţie de bulgări (magle) din salină (mină de sare cunoscută şi sub denumirea de ocnă de sare). De la jumatatea anilor 1950, datorită apariţiei Uzinei de Sodă Govora, s-a trecut şi la exploatarea sării prin soluţie saturată cu ajutorul sondelor.Acest ultim sistem a dus în ultimii ani la prăbuşirea unor caverne subterane create prin exploatare sării în soluţie saturată (saramură) pe o suprafaţă de circa 50 ha, producând probleme de natură ecologică şi mai ales socială.O altă mare bogăţie naturală a locului este şi tuful calcaros ("malul" cum îl numesc localnicii), exploatat şi acesta pentru diferite produse industriale.

4. Dezastru ecologic cu saramura la Ocnele Mari Inceputa in urma cu cativa ani, catastrofa scufundarii calotei de la salina din Ocnele Mari se desfasoara episodic, tinand in tensiune si nesiguranta un impresionant numar de locuitori a caror singura vina este ca s-au nascut si au crescut aici. Toti romanii au putut vedea, prin intermediul ecranelor TV, realitatea cruda si starea de spirit a oamenilor ce s-au vazut fara gospodarii. Nenorocirea are drept punct de pornire sustragerea motorinei, ce trebuia pompata in subteran de catre firma particulare. Specialistii chemati la fata locului sa constate cauza dezastrului au consemnat in procesele-verbale ca motorina a fost pompata in subteran, dar, din motive greu de explicat stiintific, a ajuns la suprafata, s-a imprastiat pe terenul afectat si a fost spalata de ploi. Din pacate, autoritatile au ignorat pina acum pericolul, desi dealurile din apropierea statiunii Ocnele Mari au inceput sa se surpe inca din 1991. In anul 1993, in urma unor masuratori efectuate de specialisti germani cu echipamente performante, se stia deja despre existenta, chiar sub localitate a unei caverne.Dupa avertizarile repetate primite din partea specialistilor, Ministerul Industriei a acceptat oprirea exploatarii sarii din Cimpul II de sonde Teica doar cu trei luni inaintea dezastrului din septembrie 2001, cind zona de nord-est a cavernei s-a prabusit, saramura astfel formata maturind gospodariile din aval, pe valea piriului Sarat. 110 familii au fost considerate atunci sinistrate.

5. Dezastru ecologic cu saramura la Ocnele Mari Exploatarea sarii in solutie la Ocnele Mari a inceput in anul 1960, cu scopul dezvoltarii industriei chimice de produse clorosodice. Saramura extrasa era folosita ca materie prima de baza pentru combinatele de profil, Oltchim SA Rm. Vilcea si Uzina de Produse Clorosodice Govora.Pe parcursul exploatarii, ca urmare a cresterii tot mai accentuate a necesarului de sare, mai ales in perioada 1970-1980, s-au format goluri subterane de mari dimensiuni, din cauza unirii sondelor de extractie. Spre deosebire de alte exploatari similare din lume, cea de la Ocnele Mari a fost facuta intr-o zona locuita, caverna intinzindu-se acum chiar pe sub casele oamenilor.In orice moment se poate produce o catastrofa, iar efectele sint cu atit mai imprevizibile cu cit nimeni nu stie exact cite tone de saramura mai sint in caverna. Specialistii estimeaza ca in cimpul II de sonde, in caverna SOCON, se afla intre doua si trei milioane metri cubi de saramura, alaturi de 500 tone motorina. Imaginidintr-o mina care acumaesteinundata

6. Dezastru ecologic cu saramura la Ocnele Mari In noapte zilei de 12 septembrie 2001, tavanul unei caverne uriase din oras, din care ani de zile s-a extras sare, s-a prabusit in gol mai bine de 50 de metri.O parte din satul Teica a disparut sub pamant. In locul satului a ramas un lac de saramura. Peste 60 de familii au fost stramutate.Desi au trecut sapte ani de la dezastru, o alta caverna se poate prabusi in orice clipa iar un deal intreg va disparea sub pamant in maxim un an.Peste 50 de familii ar trebui evacuate din Ocnele Mari. Nemultumiti de oferta facuta de stat, oamenii refuza sa plece din case. Anul acesta ar fi trebuit sa fie terminate casele pentru cele 50 de familii, propuse pentru stramutare. Cu toate acestea, nu s-a construit nimic. Miros intepator de saramura si oameni care nici macar nu mai stiu sa zambeasca. Aceasta este statiunea Ocnele Mari acum, dupa patru ani de la dezastru. Imaginea se inrautateste pe zi ce trece, iar raspunsul autoritatilor la intrebarea cand se vor rezolva problemele suna sec: "In urmatorii 15 ani nu se va incheia subiectul Ocnele Mari!” Luni, la prefectura, va avea loc o intalnire a autoritatilor locale si judetene cu societatea Conversmin. Fenomenul surparii se accentueaza pe zi ce trece.

7. Dezastru ecologic cu saramura la Ocnele Mari Un cartier intreg, Teica, a disparut de pe harta orasului valcean Ocnele Mari in urma prabusirilor catastrofale din 13 septembrie 2001 a unor caverne de unde s-a extras sarea. Peste 120 de gospodarii au fost stramutate din campurile de exploatare a sarii, in cartierul Copacelu, de langa Ramnicu Valcea. Alte 36 de familii urmeaza sa fie mutate, pe locul gospodariilor respective urmand sa ia nastere un lac de saratura. Si mai grav este ca cel putin alte 400 de familii vor fi afectate, in urmatoarea perioada, de exploatarea sarii in campurile 3 si 4. De altfel, chiar existenta intregului oras Ocnele Mari este pusa sub semnul intrebarii de catre specialisti, mai cu jumatate de gura si doar teoretic. Aceasta pentru ca din suprafata totala de 26 de kilometri patrati cat are orasul, o suprafata de 20 de kilometri cuprinde zacaminte omologate de Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM). Pentru catastrofele care au avut loc si care se vor mai petrece aici, vinovat este statul roman, prin Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), prin Societatea Nationala a Sarii "Salrom" - S.A. Bucuresti si prin Conversmin SA, companie al carei unic actionar este Ministerul Economiei. ANRM este detinatorul tuturor zacamintelor, Salrom este proprietarul exploatarii de sare de la Ocnele Mari iar Conversmin se ocupa cu inchiderea si ecologizarea minelor care sunt inchise. Toate cele trei entitati obtin profituri uriase de pe urma dramelor traite de locuitorii Ocnelor Mari, intr-un dispret total fata de soarta oamenilor si de viitorul localitatii.

8. Dezastru ecologic cu saramura la Ocnele Mari Hauri uriase au inghitit sute de case situate in apropierea exploatarilor de sare din Campurile 1 si 2 de sonde din Ocnele Mari, ambele aflate in subordinea Exploatarii Miniere Ramnicu Valcea, din cadrul Salrom. Datorita metodei de exploatare a sarii, numita "exploatare umeda", dar si a nepasarii criminale, perimetrele de sub sondele de exploatare s-au unit, in timp, formand caverne uriase, de peste 200 de metri patrati, care din cauza exploatarii irationale, s-au prabusit si au inghitit tot ce era in jurul lor. Pana acum cele mai mari probleme la Ocnele Mari au fost provocate de caverna aflata in Campul 1 de sonde. Specialistii spun insa ca si tavanul cavernei formate in Campul 2 de sonde este foarte subtire si ar putea provoca diferite probleme oricand. La Ocnele Mari sunt patru campuri, fiind prezente peste 50 de goluri subterane, cu volume destul de mari. Este si cazul Campului 3 sonde, unde caverna Teica are 600-800 de metri cubi, putand crea de asemenea, inca o data, probleme, peste nu mult timp. Ultimele studii efectuate de specialistii Facultatii de Geologie de la Universitatea Bucuresti, indica posibilitatea prabusirii tavanului cavernelor din campul 1. Situatia din campul de sonde 1 prezinta un potential pericol, iar oamenii care locuiesc in zona trebuie stramutati cat se poate de repede. Campul 1 a fost primul in care sarea a fost exploatata prin solutie salina. "Pe 7 ianuarie 2009, la masuratori, s-a constatat ca a picat un strat de sare de 36 de metri grosime din planseul cavernei, dezgolind integral sterilul pe o suprafata de peste 2400 de metri patrati, ceea ce creeaza un pericol iminent", ne spune Rafael Comuna, seful Protectiei Civile din Ocnele Mari. Toate acestea duc la posibilitatea prabusirii tavanului si la repetarea situatiilor din ultimii ani, cand oamenii au fost obligati sa evacueze locuintele chiar in miez de noapte.

9. Dezastru ecologic cu saramura la Ocnele Mari Dezvoltarea orasului, blocata. In acest moment, nu numai cele cateva sute de familii sunt afectate de exploatarea sarii la Ocnele Mari, ci si dezvoltarea de ansamblu a orasului. De-abia acum cateva zile a fost demarata realizarea unui Plan Urbanistic General (PUG), el urmand a fi finalizat pana in luna octombrie a acestui an, de catre inginerul Mihai Chendrea, de la Institutul de Studii si Proiectari Energetice, si de arhitectul Cristian Dinulescu, care au castigat licitatia organizata la finele anului trecut. Practic, fara PUG, autoritatile locale nu pot aproba nici o constructie pe teritoriul orasului, fie ca e vorba de locuinte sau de investitii economice. Primarul localitatii, Petre Iordache, si viceprimarul Constantin Lazaroiu, aproape ca n-au plans la autoritatile centrale pentru a incepe odata realizarea PUG-ului. "Puteam si trebuia sa avem un PUG de cel putin doi ani. Cei care trebuiau sa demareze licitatia, Conversmin si Ministerul Economiei, s-au miscat foarte greu. Noi incepusem, in 2001, realizarea unui PUG, dar dupa ce s-a intamplat nenorocirea, el a ramas suspendat, fiind conceput in proportie de aproape 30 la suta. Fara PUG, suntem legati de maini si de picioare, nu putem sa eliberam nici o autorizatie de construire. Nici macar cetatenilor care nu sunt afectati de campurile de sonde sau oamenilor de afaceri care vor sa investeasca in zona nu le putem da un raspuns favorabil. Pana la urma, e vorba si de dezvoltarea economica a orasului, dar si de respectarea unui drept constitutional, al respectarii proprietatii. Ca sa nu mai vorbim ca oamenii platesc impozite pe proprietati pe care nu le pot valorifica", ne-a spus edilul Petre Iordache.