5. TURISMUL ÎN ZONELE RURALE ROMÂNEȘTI Satul rom ânesc – produs turistic

1. 5. TURISMUL ÎN ZONELE RURALE ROMÂNEȘTISatulromânesc – produs turistic = produs turistic inedit atât pe piața națională cât și pe cea internațională Contribuie la descoperirea țării noastre ca posibilă destinație turistică: • Gamă largă de resurse naturale și culturale • Facilitățile și experiențele turistice diverse • Bunul raport preț/calitate • Trăsăturile de specificitate și unicitate ale țării noastre • Oamenii (grupuri și religii diferite) • Istoria (clădiri, evenimente, legende) • Cultura (scrisă, arta, costumele, muzica, dansul, teatrul, etc) • Geografia și topografia • Importante locuri pitorești. Montane, riverane • Moșteniri religioase și culturale • Vechi tradiții apreciate și respectate pe plan internațional • Gamă variată și de bună calitate de atracții și facilități

2. Destinația vacanțelor la țară • Gazda unui seminar de 7 zile pentru un anume nr de participanți • Popas pentru un circuit la mănăstirile din Moldova sau Oltenia de sub munte • Atelierul deprinderii unor meșteșuguri populare sau al realizării unor noi performanțe • Șansa practicării sau deprinderii unor activități utile și mediul urban • Scena inițierii în arta dansului sau a cântecului popular • Satul românesc inclus în circuitul turistic

3. Componentele produsului turistic rural românesc • Componente de bază: • Cazare • Alimentația publică • Transportul • Componente auxiliare: • Balneoterapie • Agrement • Activități sportive

4. Ceea ce atrage și determină în mare parte alegerea unei destinații turistice sau a alteia sunt: • FACTORII NATURALI: • Așezare geografică, relief, peisaj, vegetație, faună și climă • FACTORII GENERALI: • Limbă, mentalitate, ospitalitate, obiceiuri, folclor, cultură, politică, economie • ELEMENTUL UMAN: • Atitudinea populației locale față de alți turiști, a prestatoriilor, administrației și reprezentaților pazei și ordinii publice • INFRASTRUCTURA GENERALĂ: • Transporturi și comunicații, structura și imaginea așezărilor, aprovizionarea cu apă și energie, canalizarea, telecomunicații etc. • ECHIPAMENTE TURISTICE: • Transporturi turistice, mijloace de cazare, de alimentație, activitățile sportive, distracțiile, informațiile, etc

5. Factorii de influență în alegerea unui produs turistic:

6. Există două tipuri fundamentale de motivație: • Motivația homeostatică • Activități de adaptare, de echilibrare a organismului uman cu mediul – trebuințele primare • Motivația de dezvoltare, autorealizare și autodepășire • Necesități fiziologice • Necesități de siguranță • Necesități afective • Necesități de considerație • Necesități de considerație • Necesități de autoactualizare • Necesități ale libertății de expresie și lipsei de costrângere • Necesitatea de a ști și a înțelege

7. Produsul turistic rural românesc răspunde pe două căi trebuințelor turiștilor: • Conține soluții la diverse probleme ale consumatorilor • Rezolvă anumite stări de disonanță cognitivă, completând informația • Corelarea programelor educaționale cu realitatea din: • Ferme rurale • Lumea pădurii • Micile localități montane

8. Principalele motivații pentru care alegem o destinație sau alta • Jost Krippendorf – 20 de motivații: • Atracția peisajului • Calitatea mesei • Atmosfera generală • Curiozitatea regiunii • Calitatea climatului în legătură cu sănătatea • Odihnă și destindere • Itinerar • Condițiile de cazare • Preț avantajos • Problemă de limbă • Contacte de simpatie cu populația indigenă • Atracții culturale • Starea drumurilor • Distracții de zi sau de noapte • Sosire și recepție • Folclor local • Posibilități de practicare a activității sportive • Pregătirea călătoriei și formalități • Posibilități de cumpărături • Alte pasiuni sau distracții

9. Ineditul satului turistic românesc, rezultat al contrapunerii interculturale • Prin combinarea simbolurilor românești și valorificarea lor prin activitatea turistică satul românesc va fi supus unor efecte economico-sociale favorabile și nefavorabile • Efectele favorabile sunt urmarea activităților economice desfășurate, iar cele nefavorabile sunt cu prioritate cele ambientale care pot fi dezastruoase

10. Efecte favorabile • Dezvoltarea unor activități din sfera micii producții și a serviciilor • Apariția unor locuri de muncă • Fixarea tinerilor în sate și concomitent întinerirea satelor • Introducerea unor utilități • Efecte nefavorabile • Degradarea peisajului • Poluarea sub toate formele ei • Modificări ale obiceiurilor de consum ș.a

11. Ineditul satului românesc: • Executarea manuală a majorității activităților casnice și gospodărești • Modul de preparare a produselor gastronomice • Activitățile manufacturiere din segmentul meșteșugăresc • Datinile și tradițiile populare • Instalațiile tehnice populare • Instalațiile arhaice industriale • Varietatea peisajului • Monumente ale naturii • Servicii religioase monahale

12. TURISMUL RURAL TURISMUL URBAN Se confruntă cu o acută lipsă de spațiu Așezările urbane au peste 10.000 de locuitori Mediul urban intens populat Multe actovotăți se desfășoară în medii închise Infrastructura bine conturată Afacerile se realizează la scară națională și internațională Activitatea turistică citadină este de sine stătătoare Distanța între locul de muncă și locuință este însemnată Este mai puțin afectat de sezonalitate Oaspeții în zonele urbane sunt în număr însemnat Relațiile sunt formale Managementul este profesional În mediul urban majoritatea clădirilor sunt noi • Se desfășoară într-un spațiu deschis • Așsezările rurale unde se desfășoară turismul rural au sub 10.000 de locuitori • Mediul rural este slab populat • Majoritatea activităților se desfășoară în aer liber • Infrastructura puțin dezvoltată • Afacerile sunt familiale și se dezvoltă pe plan local • Activitatea este complementară activităților agricole • Distanța între locul de muncă și locuință este mică • Influențat de sezonalitate și de lucrările agricole • Numărul vizitatorilor este mai mic • Relațiile sunt personale • Managemnetul este amator • Echipamentele și clădirile sunt vechi

13. TURISMUL CLASIC TURISMUL RURAL Studierea naturii de aproape Cunoașterea valorilor ancestrale Practicarea unor sporturi ce necesită un mediu natural Conferințe și simpozioane la scară mică Vizite în atelierele meșterilor populari Participarea la diverse activități și munci casnice sau agricole Participarea la prepararea și degustarea de produse gastronomice specifice zonei, băutuir și sucuri de fructe , conserve etc. • Vacanțe educaționale/culturale, tururile de oraș • Sporturile ce pretind infrastructură sau un mediu semi-natural • Conferințele și simpozioanele la scară mare • Navigația sau yachting-ul

14. Turismul rural în formă pură • Produsele turistice localizate în spațiul rural • Activități sprijinite pe mici ateliere sau întreprinderi specifice ruralului • Caracterul tradițional, dezvoltat lent și organic • Amprenta complexă a mediului, economiei și istoriei locale, completată cu etnofolclor specific zonei și varitatea gastronomiei populare • Liniștea și calmul civilizației rurale • COMPUN NOTA DE INEDIT CARE PARTICULARIZEAZĂ PRODUSELE TURISTICE DIN SPAȚIUL RURAL DE CELE DIN MEDIUL URBAN SAU INDUSTRIA TURISTICĂ CLASICĂ

15. OSPITALITATEA SATELOR ROMÂNEȘTI = oferirea cu generozitate și bunătate, de îngrijire oricui are nevoie Etimologie: • hospitalitas,atis (s.f. ospitalitate, găzduire) • Hospitium, ii (s.n. Ospitalitate găzduire – dată sau primită; casă de oaspeți, loc de popas, loc de găzduire) • Primele mărturii scrise • Diderot &Alembert 1751 • Christian Hirschfeld -1777 • Emmanuel Kant - 1795

16. George Paul Meiu, s-a aplecat acestui subiect și a făcut o trimitere directă către turismul în zonele rurale (Ospitalitatea românească, în Pagini românești, februarie 2005) • Ospitalitatea românească este preamărită de unii, mitizată și transformată într-o marcă emblematică • Industria ospitalității este compusă dintr-o categorie largă de domenii din cadrul industriei de servicii, care depinde în cea mai mare parte de disponibilitatea de timp liber și venit a consumatorilor/turiștilor săi. • Industria ospitalității este împărțită pe sectoare în funcție de competențe (sectorul cazare, alimentar etc.) • Ospitalitatea percepută influențează pozitiv satisfacția globală a clienților.