sindromul inflamator

2. sindromul inflamator

3. Inflamaţia • reacţie nespecifică de apărare a organismului, cu rolul de a localiza, a limita şi chiar de a elimina cauzele care au produs leziunea • procesele inflamatorii şi unele afecţiuni maligne induc reacţia de faza acută (modificări în primele ore sau zile de la declanşarea infecţiei sau a leziunii)

4. Manifestări locale în inflamaţia acută

6. Manifestări sistemice în inflamaţia acută • reacţie generalizată a gazdei, care apare datorită eliberării unor citokine(IL-1, IL-6, TNFα) • febră • leucocitoza • reacţia de fază acută

8. Inflamaţia acută • răspunsul de fază acută tipic - în caz de: • infecţii bacteriene (pneumonie bacteriană, febră reumatică, tuberculoză, nefrită interstiţială) • arsuri • infarct miocardic • leziuni multiple (inclusiv fracturi osoase) • după intervenţii chirurgicale • afecţiuni/infecţii cronice: artrită reumatoidă, boala Crohn, sindroame vasculare • unele boli autoimune • unele cancere (mai ales carcinomul renal şi boala Hodgkin)

9. Teste generale de inflamaţie • Formula leucocitară • VSH • Reactanţii de fază acută • Electroforeza proteinelor plasmatice • Alte teste

10. Formula leucocitară • Leucocitoza cu neutrofilie • rezultatul acţiunii IL-1 care induce creşterea eliberării acestora din rezervele medulare în scopul activării fagocitozei

11. Fagocitoza

12. Devierea la stânga a formulei leucocitare

13. Teste generale de inflamaţie • Formula leucocitară • VSH • Reactanţii de fază acută • Electroforeza proteinelor plasmatice • Alte teste

14. Vsh • VSH = viteza de sedimentare a hematiilor • cel mai popular test nespecific utilizat în diagnosticul inflamaţiei • prezintă modificări precoce după debutul inflamaţiei

15. VSH • metoda Westergreen • procentul de hematii care se depun în plasmă • tub cu sânge venos este poziţionat vertical - eritrocitele au tendinţa de a se depune pe fundul eprubetei • viteza cu care se depun reprezintă VSH

16. VSH •  concentraţiei proteinelor plasmatice: fibrinogen, PCR şi Ig în caz de: leziune tisulară, ca răspuns la stimuli inflamatori: • hematiile se grupează în rulouri  vor sedimenta mai rapid   VSH • afecţiuni cronice: tuberculoza sau bolile maligne - se asociază cu modificări ale Ig plasmatice  VSH • Valori normale (sub 50 de ani) = 0 – 20 mm/h

17. Vsh ! VSH creşte cu vârsta

18. Vsh Creşterea VSH-ului: • infecţii acute • reumatisme inflamatorii şi colagenoze • creştereaVSH în puseele de activitate ale bolii este proporţională cu severitatea acestora • când scade, este util în urmărirea terapiei • neoplasme • creşterile VSH sunt constante şi prelungite • testul poate fi normal la pacienţi cu neoplasme sau cu boli ale ţesutului conjunctiv • VSH nu poate fi utilizat pentru excluderea acestor boli ca diagnostic la un pacient a cărui simptomatologie indică aceste afecţiuni

19. Vsh Creşterea VSH-ului: • leziuni tisulare (infarct miocardic, intervenţii chirurgicale) • anemii • sarcină (ultimul trimestru), ciclu menstrual • paraproteinemie (mielom multiplu, macroglobulinemiaWaldenstrom)

20. Vsh Scăderea VSH-ului: • poliglobulii • anemii cu poikilocitoză (microsferocitoză ereditară, siclemie)

21. Teste generale de inflamaţie • Formula leucocitară • VSH • Reactanţii de fază acută • Electroforeza proteinelor plasmatice • Alte teste

22. Reactanţii de fază acută • proteine care se găsesc în cantităţi reduse în sângele persoanelor sănătoase • sinteza lor creşte foarte mult la 8-12 ore de la infecţie sau de la evenimentul traumatic

23. Reactanţii de fază acută • monocitele din sânge şi macrofagele activate eliberează mediatori chimici (IL-1, TNFα) care induc sinteza hepatică crescută a reactanţilor de fază acută

24. Reactanţii de fază acută • în răspunsul de fază acută de mai multe ori faţă de normal concentraţia mai multor proteine plasmatice: • haptoglobina • proteaze inhibitorii: 1-antitriipsina, 1-antichimotripsina, 2-macroglobulina • glicoproteina acidă  • componentele complementului (C1 – C4) • ceruloplasmina • feritina • fibrinogenul

25. Reactanţii de fază acută • adevăraţii reactanţi de fază acută cresc de câteva sute de ori: • amiloidul seric A • proteina C reactivă • markeri ai reacţiei de fază acută: • fibrinogenul, proteina C reactivă şi amiloidul seric A • cei mai importanţi din punct de vedere clinic • pot fi dozaţi în majoritatea laboratoarelor clinice

26. Reactanţii de fază acută

27. a) Fibrinogenul • proteină fibrilară sintetizată de ficat şi care se transformă în fibrină insolubilă în cursul procesului de coagulare

28. a) Fibrinogenul • VN = 200-400 mg/dl • creşte rapid în primele 24 h de la debutul infecţiei • valori persistent crescute constituie un factor de risc independent şi foarte important atât pentru dezvoltarea bolii arteriale coronariane cât şi a afecţiunilor cerebrovasculare

29. b) Proteina c reactivă • gamaglobulină cu funcţie analogă IgG, sintetizată de hepatocite • numele - capacitatea sa de a precipita polizaharidul C extras din peretele pneumococului • sinteza sa - iniţiată de antigeni, complexe imune, bacterii, fungi sau traumatisme (chiar la 4-6 h după injurie) • activează complementul via calea clasică - opsonizarea şi îndepărtarea microorganismelor prin fagocitoză • proteină reglatoare în activarea complementului pe cale alternă

30. b) Proteina c reactivă • VN < 1 mg/dl • Modificări patologice: • infecţii acute bacteriene •  de 10-1000 ori (>100 mg/L) • marker al infecţiilor acute bacteriene • rezoluţia acestor infecţii = PCR  în câteva zile • concentraţiile măsurate în dinamică - monitorizarea răspunsului la terapia antimicrobiană • NU creşte semnificativ în infecţiile virale şi cu spirochete

31. b) Proteina c reactivă • Modificări patologice: • nivele foarte crescute de PCR pot fi indicator al sechelelor neurologice la pacienţii cu meningită bacteriană

32. b) Proteina c reactivă • Modificări patologice: • boli inflamatorii (lupusul eritematos sistemic - LES), bolile maligne, insuficienţa cardiacă congestivă, sarcină: • nivele moderat crescute: 10-100 mg/L • infecţii virale: • PCR normal până în momentul suprainfecţiei bacteriene

33. b) Proteina c reactivă • Modificări patologice: • marker inflamator de urmărire a pacienţilor operaţi: • cazuri necomplicate - nivelul PCR , vârf în primele 48-72 h postoperator, revine la normal în primele 7 zile • complicaţii postoperatorii (inflamaţii sau stare septică) - nivelul PCR 

34. b) Proteina c reactivă • nivelul său seric NU este influenţat de • hormonii estrogeni • sarcină • consumul de anticoncepţionale orale • medicamente antiinflamatoare sau imuno-supresoare

35. b) Proteina c reactivă • Modificări patologice: • PCR este utilizată în evaluarea clinică şi în urmărirea evoluţiei anumitor boli: • artrita reumatoidă • lupusul eritematos sistemic • infarct miocardic • boala Crohn

36. b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate

37. b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate • testul hs-CRP (High Sensitivity PCR) poate detecta mai exact concentraţii mici ale proteinei • studii - au demonstrat că dozarea hs-CRP poate identifica riscul de boală coronariană la persoane aparent sănătoase • valori predictive pentru riscul de: infarct miocardic, accident vascular cerebral, moarte subită cardiacă şi boala arterelor periferice, chiar la o concentraţie de colesterol în limite acceptabile

38. b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate • Grupe de risc pentru dezvoltarea bolii coronariene: • risc scăzut < 1,0 mg/dL • risc moderat 1,0-3,0 mg/dL • risc major > 3,0 mg/dL

39. c) Amiloidul seric A • face parte dintr-o clasă de apolipoproteine asociate cel mai frecvent cu lipoproteinele plasmatice cu densitate mare (HDL) • exprimat diferit la diverşi indivizi ca răspuns la stimuli inflamatori • sinteza primară la nivelul ficatului • există şi alte ţesuturi care exprimă ASA

40. c) Amiloidul seric A

41. c) Amiloidul seric A • legat de inflamaţie, apărarea antimicrobiană, metabolismul HDL şi transportul colesterolului • implicat în mai multe afecţiuni: • ateroscleroză • artrită reumatoidă • boala Alzheimer • cancer • reactant de fază acută: • concentraţia sa poate să crească de până la 1000 de ori în cursul inflamaţiei acute

42. d) Inhibitorii proteazelor • Alfa-1-antitripsina (1-AT) • constituentul major al 1 – proteinelor plasmatice • rol fiziologic major - inhibiţia enzimelor proteolitice (elastaza) eliberate din leucocite în cadrul fagocitozei • Valorile crescute în: • inflamaţie (infecţii, boli reumatice) • necroză tisulară (infarct miocardic, arsuri), • boli maligne • traumatisme (inclusiv intervenţii chirurgicale) • terapie estrogenică

43. d) Inhibitorii proteazelor • Alfa-1-antichimotripsina (1-X) • proteină de fază acută foarte sensibilă • inhibitor al proteazelor serinice • Alfa-2-macroglobulina (2-M) • constituent major al 2-globulinelor • inhibitor cu spectru larg al majorităţii proteazelor active (colagenaza leucocitară, catepsinele lizozomale şi tripsina şi chimotripsina pancreatice)

44. e) Haptoglobina • 2-globulină care leagă rapid dimerii de Hb eliberaţi în hemoliza intravasculară • complexele - rapid înlăturate din circulaţie de către celulele hepatice Kuppfer • funcţia fiziologică primară a haptoglobinei = conservarea fierului

46. e) Haptoglobina • complexul Hb-haptoglobină = peroxidază puternică • rol în controlul local al leziunii tisulare secundar procesului inflamator

47. f) Ceruloplasmina • 2-globulină • oxidează cuprul

48. f) Ceruloplasmina • rol important în reglarea oxidării: • îndepărtează radicalii liberi de oxigen de la nivelul ariei inflamate • concentraţia de ceruloplasmină creşte mai lent decât cea a PCR, ASA sau haptoglobina: • reactant de fază „sub-acută”

49. g) Glicoproteina acidă  • unul din cei mai precoce reactanţi de fază acută • sinteza sa hepatică - stimulată de lipopolizaharidele eliberate din macrofagele activate de IL-1

50. g) Glicoproteina acidă  • răspunsul de fază acută • concentraţie  de glicoproteină acidă  • concentraţie  de ceruloplasmină, 1-AT şi alţi reactanţi de fază acută • efectul estrogenilor • concentraţie N sau  de glicoproteină acidă  • concentraţie  de ceruloplasmină, 1-AT şi alţi reactanţi de fază acută