LOCUL, ROLUL ȘI IMPORTANȚA FGCR în revirimentul economiei naționale

1. LOCUL, ROLUL ȘI IMPORTANȚA FGCR în revirimentul economiei naționale

2. “AGRICULTURA VA FI VEDETA ECONOMIEI GLOBALE ÎN ANII CARE VIN - TRANSFORMAȚI-O ÎN PRIORITATE ZERO” Jim Rogers – celebrul investitor american respectat de piețe inclusiv pentru predicțiile sale în domeniul prețurilor materiilor prime martie 2012

3. POTENȚIAL • România ocupă locul 7 în UE după • Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie, • Polonia şi Italia din punct de vedere • al suprafeţei agricole utilizate. • există decalaje importante din punct de vedere al ponderii agriculturii în PIB între România şi statele membre UE; Competitivitate şi Potenţial • există decalaje privind veniturile agricultorilor, nivelul de trai, posibilitatea de investire, perspectivele de dezvoltare a agriculturii.

4. Situaţia actualăabeneficiarilor SAPS APIA 2012 AGRICULTURA ROMANIEI- PREZENT Structura dimensională a fermelor Structura de proprietate Transformările radicale în structura de proprietate şi exploatare a terenurilor au apărut începând cu deco-lectivizarea (Legea 18/1991), care au marcat procesul de reconstituire a proprietăţii private în agricultură şi au continuat prin seria de acte normative prin care s-a fi-nalizat privatizarea şi deze-tatizarea terenurilor şi bunu-rilor aflate în proprietate de stat. • Notă • nr. fermieri: 1.088.361; suprafaţă totală 9.719.462 ha; suprafaţă medie 8,9 ha/fermă. • Comparativ cu anul 2010 a scăzut ponderea fermelor ce deţin între 1-10 ha de la 32,3% la 30,3% şi a crescut cea a fermelor ce deţin între 10 şi 100 ha de la 15,5% la 17,6%

5. singurul sector care beneficiază de o politică agricolă comună, respectiv: • - piaţă comună; • - reguli şi norme comune; - buget comun. • surse de finanţare europene şi din bugete naţionale substanţiale, destinate atât susţinerii producţiei agricole, cât şi dezvoltării mediului rural (PNDR 13,4 mld. euro/perioada de programare, buget naţional 3927,5 mil. euro); • agricultorii au nevoie de susținere financiară publică pentru că li se cere mai mult decât să producă pentru piață – agricultorul menține fertilitatea solului, protejează mediul și păstrează “vii” zonelerurale, estelegat de un spațíudat, de un ciclu de producíeși nu este o fabrică care se poatemutasauînchide dacă nu este profitabilă. • parteneriatul cu sistemul bancar, având în vedere că toate aceste sume se distribuie beneficiarilor prin conturi bancare; • legislaţia actuală, care permite diminuarea riscurilor din agricultură prinexistenţa garanţiilor asigurate atât pentru creditele pe termen scurt, cât şi pentru termen mediu şi lung; • finanţareaagriculturii şi a proiectelor finanţate din fonduri europene se regăsesc printre principalele strategii ale băncilor comerciale; • banca centrală – mesaje pentru susţinerea creditării agriculturii. AVANTAJ E

6. volumul de credite pentru companii are un ritm de creştere mai mare decât cel pentru persoane fizice; • costurile finanţării au scăzut, comparativ cu anii anteriori; • concurenţa băncilor comerciale în creditarea agriculturii şi crearea de noi produse de creditare adaptate specificului agriculturii, în condiţiile în care preţurile îşi menţin tendinţa din 2011; • înfiinţarea de către unele bănci comerciale de birouri şi respectiv personal dedicat finanţării proiectelor europene; • introducerea scrisorilor de confort a făcut ca nivelul valorii proiectelor să ţină seama de capacitatea financiară a beneficiarilor, fapt ce a diminuat riscul de neimplementare a proiectelor; • din punct de vedere al garanţiilor solicitate de băncile comerciale, nu s-au produs schimbări semnificative din punct de vedere al schimbării procentului de acoperire cu garanţii al expunerii din credit, însă datorită deprecierii valorii bunurilor mobiliare aduse în garanţie, valoarea acestora nu mai este aceeaşi, fapt compensat de existența garanțiilor acordate de fondul de garantare; • s-au realizat cu fonduri europene investiții care în cazul silozurilor reprezintă și un instrument de risc și management pentru agricultori. AVANTAJ E

7. divizarea excesivă a terenurilor a determinat o pon-dere mare a autoconsumului; • populaţie în agricultură numeroasă, îmbătrânită, imi-graţia tinerilor; Vulnerabilităţi • fermieri între 50 – 70 ani deţin 2.330.083 ha, deci 24,3% din totalul suprafeţei agricole; • exploatațiile agricole sunt fie foarte mici, fie foarte mari; • exploatațiile de semisubzistență și subzistență au capacitate scăzută de investire și orientare deficitară spre piețele de consum; • pondere scăzută (1,2 % din total suprafață) destinată agriculturii ecologice - media UE (4,7%) • volatilitatea contribuției agriculturii în PIB (dependența de factori naturali) ; • motorul creșterii din anul record al agriculturii (20%) a fost reprezentat de producția vegetală unde cerealele au cea mai mare greutate. Principalii beneficiari ai creșterilor de prețuri la nivel internațional sunt multinaționalele implicate în comerțul cu materii prime agricole. • profitabilitatea scăzută a determinat decapitalizarea sectorului şi a constituit principalul factor al stagnării producţiei agricole; • politică de sprijinire a agriculturii diferită de a celorlalte state membre până în anul 2010 şi în acelaşi timp diferită de la o perioadă la alta, în funcţie de perioada de guvernare; • lipsa cadastrului funciar; • procesul de implementare a politicilor agricole, strategiilor MADR şi proiectelor cu adresabilitate pentru mediul rural se implementează destul de dificil la nivelul fermierilor individuali; • filiera de comercializare a producţiei agricole slab dezvoltată; • inexistenţa structurilor de comercializare care să integreze fermieri, procesatori şi comercianţi în alianţe strategice, cu efecte în piaţa produselor (diversitatea producătorilor ridică probleme în asigurarea volumului adecvat de produse standardizate la cerinţele pieţei); • în lipsa unui sistem performant de irigaţii, agricultura rămâne un sistem greu predictibil; • evaziunea fiscală determinată de sistemul fiscal dual (fermieri individuali – fără TVA, persoane juridice – cu TVA).

8. EVOLUŢIA CREDITULUI ACORDAT AGRICULTURII -mil.lei-

9. FGCR-IFN S.A.

10. Descriereagaranţiei • garanţia în prezent respectă prevederile legislaţiei comunitare privind condiţiile care exclud existenţa ajutorului de stat, respectiv: • împrumutatul este, în principiu, capabil să obţină un credit în condiţii de piaţă de pe pieţele financiare fără intervenţia statului; • beneficiarii privaţi ai finanţării nu se află in dificultate financiara, conform definiţiei “firmei in dificultate” menţionată în sectiunea 2.1 din Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial C244.01/10/2004; • garanţia este legată de o tranzacţie financiară specifică, respectiv finanţarea acordată de o instituţie finanţatoare, de o suma fixă şi de o durată limitată; • valoarea maximă a garanţiei este de 2,5 mil. euro; • garanţia acoperă, în cazul beneficiarilor privaţi, maxim 80% din valoarea finanţării acordate beneficiarilor privaţi de către instituţiile finanţatoare

11. Avantajele utilizăriigaranţiei Fondului Încazulbăncilorcomerciale : • prinutilizarea garanţiilor F.G.C.R., instituţiile de credit sunt motivate săexplorezenoisegmente de piaţă, să-şipunălichidităţileînmişcarepentruproiecte care deşiviabile/bancabile, nu beneficiază de garanţiilenecesare; • împarţireariscului de credit asumat, prinpreluareariscului de credit de către FGCR, pringaranţiairevocabilăşinecondiţionată, care esteceamailichidăgaranţie. Garanţiaesteplătibilăîn 15 zile de la iniţiereaproceduriijuridice de cătrebanca, faţă de durataîndelungată de executare a uneiipoteci; • încazulliniilor de credit, majorareavolumuluicreditelordeja acordate unui client solvabil, fără a i se solicitagaranţiimaterialesuplimentare; • obţinerea de noicreditesimultan cu înregistrarea de creşteri ale portofoliilorbăncilorcomerciale, darşi cu dezvoltarea de noiinstrumente de creditare; • eliminareaunoradintreneajunsurilebăncilorcomerciale determinate de imperfecţiunileprocedurilor de executare a contractelor standard de garanţie(ipoteci, gajuri), care suntcostisitoareşi de durată.

12. Avantajele utilizăriigaranţiei Fondului În cazul beneficiarilor: • eliminarea principalei cauze de respingere a cererii de credit (lipsa garanţiilor) prinutilizareagaranţieiFondului, încompletarea garanţiilor proprii; • diminuareaincertitudiniiacordăriicreditului/scrisorii de garanţie; • diminuareacosturiloradiţionalecreditului/scrisorii de garanţieprinreducerea/eliminareacosturiloraferente garanţiilor imobiliare; • optimizare, flexibilitatemai mare a finanţărilorsolicitatebăncilor, fără a prezentagaranţiipropriisuplimentare; • economie de timp de min. 7 zilefaţă de utilizarea garanţiilor ipotecare.

13. Ce se poate face pentru creșterea volumului creditului agricol în total economie - elaborarea unei legislații care să permită comasarea terenurilor și creșterea dimensiunii fermelor; • atragerea fondurilor europene alocate prin PNDR; • fiscalizarea agriculturii și înregistrarea fermierilor ca entități juridice - cu bilanț - condiție pentru obținerea creditului necesar realizării producției, investițiilor sau accesării fondurilor europene. “ fără fiscalizare nu se poate beneficia de PAC” - organizarea mai bună a producătorilor pentru a-și apăra interesele economice în raport cu partenerii de pe filieră și pentru a putea negocia pe piețele externe; - bursa cerealelor - șansa de a deveni jucători importanți pe piețele europene și internaționale.

14. - reabilitarea cercetării științifice și transformarea acesteia în motorul dezvoltării agricole și rurale; - reducerea volatilității produselor agricole - prin dezvoltarea industriei alimentare; • Viitoarea PAC – provocare – – plafonarea plăților directe ; – acompanierea măsurilor de dezvoltare rurală cu măsurile de inginerie financiară; – crearea vehiculelor prevăzute în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală 2014-2020 publicat în 7 decembrie 2012 privind gestionarea riscurilor – asigurarea culturilor agricole, animalelor și plantelor și crearea fondurilor mutuale pentru compensarea pierderilor economice determinate de evenimente climatice nefavorabile.