180 likes | 284 Views
Facultatea de Ştiinţe Economice FB Anul III. OPERAŢIUNI ALE INSTITUŢIILOR DE CREDIT. I. ROLUL ŞI FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE.
E N D
Facultatea de Ştiinţe Economice FB Anul III OPERAŢIUNI ALE INSTITUŢIILOR DE CREDIT
I. ROLUL ŞI FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE Sistemul bancar este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor categorii de instituţii financiar-bancare care funcţionează într-o ţară, răspunzând necesităţilor unei etape a dezvoltării social-economice. Sistemul bancar dintr-o ţară cuprinde: • cadrul instituţional, format din banca centrală cu rol de coordonare şi supraveghere, bănci comerciale şi alte instituţii financiare asimilate acestora; • cadrul juridic, format din ansamblul reglementărilor care guvernează activitatea bancară.
SCURT ISTORIC AL SISTEMULUI BANCAR • 1668 - Banca suedeză Riksbank • 1694 – Banca Angliei • 1800 - Banca Franţei • 1880 - Banca Naţională a României (o treime din capital aparţinea statului, iar în 1929, doar 10% din capital mai aparţinea statului român. După cel de-al doilea război mondial, Banca Naţională a României a fost preluată de stat şi a făcut parte din sistemul bancar al unei economii centralizate. Această situaţie a continuat să existe până la restructurarea sistemului bancar, după 1989, când a fost reorganizată ca bancă centrală)
FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE • Stabilirea şi implementarea politicii monetare şi de credit, prin următoarele operaţiuni: - de piaţă monetară - de creditare a băncilor - de control al lichidităţii prin rezerve minime obligatorii
FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE 2. Emisiunea de monedă - banca centrală deţine monopolul emisiunii monetare. In principiu, moneda se emite în concordanţă cu creşterea economică. - banca centrală asigură tipărirea bancnotelor şi baterea monedelor şi ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a celor care nu sunt puse în circulaţie, precum şi pentru custodia şi distrugerea, când aceasta este necesară, a matriţelor, cernelurilor şi a bancnotelor şi monedelor retrase din circulaţie.
FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE • Elaborarea şi aplicarea politicii de curs de schimb, prin: - elaborarea balanţei de plăţi şi a altor documente privind poziţia investiţională internaţională a ţării; - stabilirea cursurile de schimb pentru operaţiunile proprii pe piaţa valutară; calculează şi publică cursurile medii pentru evidenţa statistică; - păstrarea şi administrarea rezervelor internaţionale ale statului.
FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE 4. Administrarea sistemului de plăţi - emite reglementări generale privind instrumentele de plată, coordonează şi supraveghează sistemele de plăţi de interes naţional. - reglementează, autorizează şi supraveghează administratorii sistemelor de plăţi şi poate emite reglementări privind instrumentele de plată utilizate în cadrul acestor sisteme
FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE 5. Stabilirea şi administrarea rezervelor valutare, rezerve care pot fi formate din: • aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate; • active externe, sub formă de bancnote şi monede metalice sau disponibil în conturi la bănci sau la alte instituţii financiare în străinătate • alte active de rezervă recunoscute pe plan internaţional, inclusiv dreptul de a efectua cumpărări de la FMI în cadrul tranşei de rezervă, precum şi deţinerile de DST; • bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne străine sau de instituţii financiare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru banca centrală.
FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE • Autorizarea, supravegherea şi reglementarea instituţiilor de credit Banca Centrală are competenţă exclusivă pentru autorizarea instituţiilor de credit, în anumite condiţii care se referă la: - pregătirea profesională şi profilul conducătorilor băncii; - nivelul minim al capitalului social subscris, care trebuie vărsat, în formă bănească, în totalitate, la momentul constituirii; - tipurile de activităţi pe care le va efectua instituţia de credit; - studiul de fezabilitate al băncii; - acţionarii semnificativi şi fondatorii băncii; - structura acţionariatului; - sediul băncii.
FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE • Autorizarea, supravegherea şi reglementarea instituţiilor de credit Reglementările cantitativelimitează nivelul creditelor pe care băncile comerciale le pot acorda. Reglementările calitative încurajează creditarea către clienţi cu un grad de risc asociat redus Supravegherea prudenţială, prin: • nivelul minim de solvabilitate (indicatorul de adecvare a capitalului); • indicatorul de lichiditate; • rata rezervelor minime obligatorii; • expunerea maximă faţă de un singur debitor şi supravegherea împrumuturilor acordate persoanelor aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit; • clasificarea creditelor acordate şi a dobânzilor neîncasate aferente acestora şi constituirea provizioanelor specifice de risc; • controlul schimburilor valutare; • administrarea resurselor şi plasamentelor băncii; • raportarea datelor cerute pentru supraveghere şi control.
FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE 7. Funcţia de bancă a băncilor - deschide şi operează conturi curente pentru fiecare instituţie de credit autorizată să funcţioneze. - solicită celorlalte instituţii de credit să-şi păstreze la banca centrală o parte a depozitelor, sub formă de rezerve minime obligatorii, ca depozite nepurtătoare de dobândă (sau cu o dobândă mică). - acţionează ca bancher al instituţiilor de credit naţionale.
FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE 8. Funcţia de împrumutător de ultimă instanţă - acordă împrumuturi băncilor comerciale, pentru a sprijini acele bănci care, temporar, nu au suficiente fonduri lichide pentru a plăti sumele cerute de deponenţi. - rata dobânzii la care banca centrală acordă aceste împrumuturi de ultimă instanţă are un nivel ridicat, tocmai pentru a determina băncile cu probleme să apeleze mai întâi la alte surse de împrumut.
FUNCŢIILE BĂNCII CENTRALE 9. Funcţia de bancă a statului • În majoritatea statelor Banca Centrală este proprietatea statului • banca centrală gestionează contul Trezoreriei statului. • atunci când guvernul împrumută bani din economie, banca centrală acţionează ca agent şi consultant al acestuia. • Banca centrală gestionează datoria publică, rambursând valoarea titlurilor ajunse la scadenţă şi înlocuindu-le cu noi emisiuni (dacă este cazul). • gestionează şi ţine evidenţa operaţiunilor financiare ale ţării cu organismele internaţionale.
CARACTERIZARE GENERALĂ A SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC Structura cotei de piaţă a băncilor şi sucursalelor străine. Sursa: BNR- Rapoarte anuale 1999- 2008, www.bnro.ro
Instituţiile de credit din România pe forme de proprietate. Sursa: BNR - Rapoarte anuale 1999-2008, www.bnro.ro
Principalele evenimente care au determinat modificarea structurii sistemului bancar românesc în 2007 şi 2008 2007 • autorizarea funcţionării Băncii Millennium, membră a grupului portughez cu acelaşi nume; • deschiderea a trei sucursale ale unor instituţii de credit străine: Fortis Bank (Belgia), La Caixa (Spania) şi Finicredito (Portugalia); • fuziunea prin absorbţie de către Banca HVB Ţiriac a Băncii UniCredit România, noua entitate desfăşurându-şi activitatea sub numele UniCredit Ţiriac Bank; • încetarea activităţii Băncii Blom Bank Egypt şi transferul acesteia către Blom Bank France Paris, Sucursala România; • schimbarea denumirii în cazul a trei bănci: Finansbank România a devenit Credit Europe Bank, Mindbank a luat numele ATE Bank România, iar Romexterra Bank şi-a schimbat denumirea în MKB Romexterra Bank; • deschiderea în Cipru a unei sucursale aparţinând Băncii Transilvania. 2008 • înfiinţarea BCR Banca pentru Locuinţe; • deschiderea unei sucursale a băncii Depfa Bank din Irlanda; • preluarea activităţii Băncii di Roma – Sucursala Bucureşti de către UniCredit Ţiriac Bank, ca urmare a fuziunii la nivel european dintre acţionarii celor două instituţii (UniCredit Group şi respectiv Capitalia); • preluarea ABN Amro de către Royal Bank of Scotland; • modificarea denumirii C.E.C. în CEC Bank şi a Băncii Egnatia în MARFIN Bank;
Participaţiile străine la capitalul instituţiilor de credit din România - % la 31.12.2008 -
Graficul nr. 3 – Gradul de concentrare bancară în UE – 25 şi România şi Bulgaria