MANAGEMENTUL PROIECTELOR

MANAGEMENTUL PROIECTELOR Cadru conceptual. Managementulciclului de proiect.

Activităţi la nivel organizaţional Orice activitate dintr-o organizaţie poate să facă parte din următoarele categorii: • Activitate de tip asistenţă, • Operaţiuni, • Regia • Managementul si leadership-ul. Proiectele se încadrează în ultima categorie dar nu numai.

Tipuri de proiecte Clasificarea proiectelor în funcţie de amploare (Scarlat&Galoiu, 2002): • organizaţional; • local (localitate, judeţ, grup de judeţe); • naţional; • regional; • internaţional.

Tipuri de proiecte După domeniul obiectivului şi activităţilor proiectului: • proiecte industriale; • proiecte sociale; • proiecte comerciale; • proiecte culturale; • proiecte de protecţie a mediului; • proiecte ştiinţifice (de cercetare); • proiecte educaţionale; • proiecte de management.

Tipuri de proiecte După mărimea lor: • proiecte mici: acest tip de proiecte au termene de max. un an, au val. reduse, permit angajările part–time, au cerinţe tehnologice modeste și permit o urmărire directă zilnică; • proiecte medii: au termene cuprinse între doi și trei ani, cu val. medii, în care sunt permise atât angajările part-time, cât și full-time, au cerinţe tehnologice medii, iar urmărirea lor se realizează prin raportări periodice; • proiecte mari: au termene mai mari de trei-cinci ani, au o val. ridicată și permit numai angajări full-time, au cerinţe tehnologice performante, apelează la instrumente şi programe specifice, iar urmărirea lor se realizează prin raportări de control;

Proiecte vs. activităţi

Succesul proiectului • Tipurile de criterii pentru aprecierea succesului se reduc la următoarele trei categorii: predarea livrabilelor (rezultate concrete/produse tangibile), obținerea beneficiilor asociate proiectului și satisfacția clientului (Newton, 2006)

Programe vs. Proiecte

Managerul de proiect responsabilităţi Odată proiectul început, managerul de proiect trebuie să gestioneze şi să controleze cu succes munca, care presupune: • Identificarea, urmărirea, gestionarea şi rezolvarea problemelor legate de proiect; • Diseminarea proactivă a informaţiilor referitoare la proiect; • Identificarea, gestionarea şi contracararea riscurilor de proiect; • Asigurarea calităţii soluţiei; • Urmărirea îndeaproape a scopului proiectului; • Definirea, coordonarea şi monitorizarea matricelor de lucru pentru a monitoriza evoluţia proiectului şi pentru a asigura că rezultatele obţinute sunt calitative; • Gestionarea planului de lucru pentru a asigura împărţirea şi încadrarea muncii într-un interval de timp şi un buget stabilit

Managerul de proiect competenţe Competenţe clasice ale managerului de proiecte: Managementul termenelor, a resurselor umane, a costurilor şi a expertiză în domeniul proiectului. Competenţe noi: stăpânirea de instrumente informatice ale managementului de proiect, managementul riscului şi al calităţii. Calităţi:Rezistenţa la stres, putere mare de muncă, capacitatea de a motiva şi conduce oamenii, capacitate de control şi corecţie a planului de execuţie, educaţie solidă în cunoaşterea mecanismelor financiar - contabile, diplomaţie, putere de convingere, fermitate şi flexibilitate. Abilităţi: O viziune de ansamblu asupra proiectului, de a corobora şi intercala informaţii care vin din domenii de activitate principial diferite şi, nu în ultimul rând, de a menţine cursul proiectului permanent către obiectivul final

Ciclul de proiecte - aspecte generale • Derularea proiectelor în structuri clare – faze şi procese – reduce gradul de nesiguranţă, permite introducerea unor puncte de decizie după fiecare fază, un control al derulării proiectului, responsabilităţi clare şi o alocare a bugetului de proiect mai diferenţiată. • În funcţie de domeniul în care se desfăşoară un proiect, derularea lui şi fazele de proiect se diferenţiază numai în detaliu, în esenţă rămân aceleaşi.

Procese în cadrul proiectelor. Proiectele sunt alcătuite dintr-un ansamblu de procese. În cadrul proiectelor, subproiectelor sau fazelor de proiect avem următoarele procese, care se suprapun, se intercondiţionează reciproc şi se pot derula de mai multe ori: • procese de iniţializare (Ieşirile acestor procese constituie intrări pentru procesele de planificare); • procese de planificare (subprocese: definirea activităţilor, definirea secvenţei de activităţi, planificarea resurselor, estimarea duratei activităţilor, a costurilor, si resurselor.); • procese de controlling (procesele de controlling arată dacă planul întocmit este valid sau trebuie ajustat, comandă procesele de execuţie şi cele de încheiere); • procese de execuţie (punerea în practică a tuturor măsurilor planificate); • procese de încheiere (predarea rezultatelor).

Ciclul de proiect Totalitatea fazelor derulate de la iniţierea unui proiect şi până la încheierea acestuia – reprezintă ciclul de viaţă al proiectelor. • Discuţii în privinţa etapelor de proiect: • - abordare clasică - patru etape (concepţie, planificare, implementare şi evaluare) • - abordări morderne – şase etape (conceperea, planificare/dezvoltarea ideii de proiect, formarea echipei, implementarea, monitorizarea şi încheierea proiectului), • Proiecte complexe – mai multe subetape . Este important ca la finalul fiecărei etape să se producă un livrabil.

Ciclul de viaţă Nu există un singur ciclu de viaţă care să se poate aplica tuturor proiectelor. Trei tipuri de cicluri de viaţă sunt: • ciclul de viaţă elementar al unui proiect, adaptat după modelul în cinci faze descris de Weiss şi Wysocki (1994); • ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare (o înşiruire de mini-proiecte), după Jordan şi Machesky (1990); • ciclul de viaţă pe bază de prototip;

Ciclul de viaţă Ciclul de viaţă elementar - al unui proiect poate fi defalcat în 5 faze: definire, planificare, organizare, execuţie şi încheiere. Aceste activităţi pot varia în funcţie de tipul proiectului şi de domeniul în care se desfăşoară sau conform metodologiei ce se aplică. Ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare - dezvoltarea în faze este o strategie prin care activităţile de determinare a cerinţelor, de evaluare a alternativelor, de stabilire a specificaţiilor şi de implementare a proiectului sunt repetate de mai multe ori. Prin urmare, fazele sunt o succesiune de "mini-proiecte" (chiar dacă fiecare dintre ele poate avea dimensiuni considerabile), strâns legate între ele, astfel încât, la sfârşitul fiecăruia, utilizatorul implementează şi evaluează o anumită parte a proiectului.

Ciclul de viaţă Ciclul de viaţă pe bază de prototip - acest tip de proiect presupune construirea rapidă a unui model sau prototip al sistemului propus şi prezentarea acestuia utilizatorilor cu scopul de a obţine un feed-back rapid. Modelul poate deveni sau nu parte integrantă a sistemului final oferit utilizatorilor. Avantajul folosirii prototipurilor este posibilitatea de a renunţa la un model care are mai puţin succes, de a construi unul sau mai multe modele potrivite şi de a perfecţiona modelul cel mai bun.

Concepte de bază • Obiectivul general – explică de ce este proiectul important pentru societate, în beneficii pe termen lung pentru beneficiarii finali şi mai larg, beneficii pentru alte grupuri.obiectivele generale ajută să arate cum se încadrează proiectul în politicile regionale /sectoriale, ale guvernului. • Obiectivul specific (scopul proiectului) – este obiectivul care trebuie atins prin implementarea proiectului. Scopul trebuie să fie rezolvarea unei probleme centrale care trebuie definită în termeni de beneficii sustenabile pentru grupurile ţintă. • Rezultatele – sunt produse obţinute ca urmare a desfăşurării activităţilor, a căror combinaţie va conduce la realizarea scopului proiectului. • Activităţi – acţiunile (şi mijloacele) specifice care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate. • Mijloace – resurse (intrări) materiale şi nemateriale necesare pentru a desfăşura activităţile (cum ar fi: personal, echipament şi materiale).

Concepte de bază • Costuri – costurile reprezintă traducerea în termeni financiari a resurselor identificate (mijloacelor). • Indicatori verificabili în mod obiectiv – descrierea operaţională a obiectivelor generale, scopului proiectului şi rezultatelor. • Surse şi mijloace de verificare – arată unde şi în ce formă pot fi găsite informaţiile privind realizarea obiectivelor generale, a ascopului proiectului şi a rezultatelor. • Ipoteze – sunt acei factori externi (condiţii) care nu sunt influenţaţi de proiect, dar care pot afecta implementarea sa şi sustenabilitatea pe termen lung. Aceste condiţii trebuie îndeplinite pentru ca proiectul să poată reuşi. • Precondiţii – condiţii care trebuie îndeplinite înainte ca proiectul să înceapă. • Beneficiari / grup ţintă • GRUP TINTA

MANAGEMENTUL PROIECTELOR