Cursul I I I: Ordinul de plat ă

1. Cursul III: Ordinul de plată • Temele abordate: • Ce este un OP (ordin de plată); • Caracteristicile plăţii prin OP; • Mecanismul plăţii prin OP; • Participanţii la operaţiunea de plată prin OP. • Avantajele şi limitele unui OP; • SWIFT-ul • Aplicaţii: • Completarea corectă a unui OP şi a DPVE-ului aferent;

2. 1. Conceptul de plată prin OP • Este printre cele mai simple metode de a realiza o plată internaţională; • Cel mai apropiat de ceea ce se numeşte în practică “plată”; • Constă în transferul bancar al unei sume de bani de la cel care are de făcut o plată (importatorul în cazul de faţă) către titularul creanţei (exportatorul); • Ordinul de plată spre deosebire de plata efectivă a unei sume de bani nu presupune vehicularea de bani în numerar ci transferarea între conturi a acestei sume; • În acest fel banii pot traversa rapid şi sigur distanţele mari care îi separă pe titularii operaţiunii de comerţ exterior.

3. 2. Definiţia OP-ului Definiţie: OP-ul este ordinul scris dat de o persoană numită ordonator băncii sale de a plăti o sumă determinată de bani în favoarea unei alte persoane numită beneficiar în vederea stingerii unei datorii provenită dintr-o relaţie comercială apărută între ordonator şi beneficiar.

4. 3. Caracteristicile OP-ului • Relaţia de plată presupune existenţa unei datorii în prealabil ce urmează a fi stinsă prin onorarea OP-ului; • Operaţiunea de plată prin OP este declanşată la iniţiativa ordonatorului (importatorul) care stabileşte el condiţiile în care se va realiza plata (din acest motiv se consideră că OP-ul are o largă diversitate tehnică); • OP-ul este o modalitate de plată revocabilă: ordonatorul poate retrage sau modifica instrucţiunile de plată date băncii cu condiţia ca ele să survină înainte de executarea plăţii către beneficiar (exportatorul); • Provizionul bancar (depunerea banilor în contul din care se va face plata) este absolut obligatoriu şi presupune asigurarea fondurilor necesare efectuării plăţii prin: • blocarea sumei respective din contul curent al ordonatorului; • depunerea sumei de bani aferentă plăţii; • credit bancar acordat de către bancă. • Nu este obligatoriu transferul anticipat al fondurilor între bănci.

5. 4. Tipurile de OP întâlnite în practică • În momentul de faţă în practică se întâlnesc două tipuri de OP-uri: • OP-ul simplu: încasarea ordinului de plată nu este condiţionată de prezentarea vreunui document sau explicaţi cu privire la scopul plăţii (cu excepţia cazului în care se solicită o chitanţă) – poate fi asimilat cecului în acest caz; • OP-ul documentar: beneficiarul are obligaţia de a prezenta un set de documente (facturi, documente de transport) indicate de ordonatorul plăţii prin OP. Caracterul documentar poate fi impus şi de către banca ordonatoare care poate solicita beneficiarului (fără ca ordonatorul să fi cerut acest lucru) un document anume (documentul de transport). Documentele solicitate sunt returnate ulterior plăţii ordonatorului care va intra astfel în posesia mărfii şi va putea dispune de ea.

6. 5. Părţile implicate într-o operaţiune de plată prin OP • Ordonatorul plăţii: este cel care are o datorie de stins (importatorul), cel care iniţiază operaţiunea, cel care plăteşte, cel care constituie provizionul bancar în vederea plăţii, poate revoca în orice clipă plata până în momentul executării ei; • Beneficiarul plăţii: este cel care are o creanţă asupra ordonatorului (exportatorul), cel în favoarea căruia se efectuează plata, cel care trebuie să se conformeze condiţiilor impuse de ordonatorul OP-ului pentru a-şi putea încasa banii, nu are certitudinea încasării sumei datorate de ordonator decât în momentul efectuării plăţii; • Băncile implicate în mecanism: au un simplu rol de prestator de servicii, singura lor răspundere este legată de manipularea corectă a fondurilor şi documentelor încredinţate şi de a solicita beneficiarului prezentarea documentelor în vederea efectuării plăţii.

7. Mecanismul plăţii prin OP

8. Rolul băncilor implicate în mecanismul OP-ului • Banca ordonatoare: • Este banca la care ordonatorul dă dispoziţia de plată prin OP; • Este banca la care se constituie provizionul bancar prin transfer din contul curent, depozit sau credit. • Banca plătitoare: • La ghişeele sale se achită suma aferentă plăţii prin OP solicitată anticipat sau ulterior; • Primeşte documentele solicitate de ordonator; • Transmite documentele către banca ordonatoare.

9. Elementele obligatorii ale unui OP • Numele şi adresa ordonatorului; • Numele şi adresa beneficiarului; • Denumirea şi adresa băncii ordonatoare; • Data emiterii OP-ului (ziua, luna, anul); • Ordinul de a plăti prin includerea formulării de tipul: “vă rog să plătiţi”, sau “veţi plăti” sau “plătiţi”; • Suma în cifre şi în litere şi indicarea valutei în care se va face plata; • În cazul OP-ului documentar se indică setul de documente ce va fi cerut de la beneficiar; • Modul în care se va face plata: letric, telegrafic, transfer SWIFT; • Semnătura autorizată a băncii ordonatoare sau ale persoanei autorizate de firma ordonatoare.

10. Modalitatea de plată în cazul OP • Transferarea banilor între cele două bănci implicate în operaţiunea de plată se va face printr-una dintre următoarele modalităţi: • Transferul letric de bani: presupune plata pe baza unui document tipizat sau a unei scrisori care conţine elementele ordinului de plată; • Transferul telegrafic de bani: plata se face pe baza instrucţiunilor primite de banca plătitoare printr-o telegramă trimisă de banca ordonatoare (transmiterea se poate face şi prin telex ca alternativa); • Transferul de bani prin SWIFT: instrucţiunile sunt transmise în cadrul unui sistem internaţional care asigură transmiterea rapidă şi sigură a informaţiilor şi sumelor de bani între conturi plasate în ţări diferite.

11. Ce este sistemul SWIFT? Rețeaua SWIFT reprezintă un sistem de comunicare care se bazează pe principiul transmiterii reciproce de informații între două bănci sau intre doi participanți oarecare. Banca inițiatoare a trimiterii mesajului şi cea destinatară (receptoare a mesajului) nu se află în legătură directă, mesajul fiind transmis prin intermediul centrului de operare la care este racordată ţara din care acesta pornește. Rețeaua SWIFT cuprinde patru calculatoare de mare capacitate localizate la Bruxelles, Amsterdam şi Culpeper (Statul Virginia – S.U.A.), numite „centre de comutare". Acestea comunica cu ordinatoare de talie mai mica amplasate în cadrul centrelor naționale. în final, rețeaua se ramifica pe terminale amplasate în interiorul băncilor participante. In mod practic, toate băncile care au activitate internațională sunt conectate la SWIFT, prin intermediul ei realizându-se o gama larga de operațiuni bancare ca de exemplu: transferuri de depozite bancare dispuse de clienții băncilor, transferuri de depozite rezultate în urma tranzacțiilor interbancare, acordări de credite, confirmări de cumpărări sau vânzări de titluri, deschideri de acreditive documentare, extrase de cont, etc.

12. Mecanismul de transmitere a informaţiilor prin SWIFT Pentru transmiterea unui mesaj, utilizând reteaua SWIFT, se procedeaza astfel: se întocmește mesajul, la un terminal, de către o operatoare care lucrează cu un ecran performant, în funcție de normele SWIFT şi tipul mesajului; se plasează mesajul întocmit într-un şir de așteptare; mesajul se controlează de un verificator şi se plasează într-un şir de plecare; ordinatorul băncii emitente, după ce verifică dacă normele SWIFT au fost respectate, transmite mesajul centrului de comutare cu ajutorul concentratorului național; mesajul, stocat la centrul de comutare se transmite destinatarului după identificarea acestuia.

13. Schema de operare a sistemului SWIFT Importator din SUA Exportator Banca Exportatorului Banca din New York Reţeaua SWIFT-Net $ $ USDO Bank din SUA $ Banca (implicată în operaţiuni valutare)

14. Serviciile oferite de sistemul SWIFT • Odată cu implementarea tehnologiei SWIFTNet, portofoliul de servicii oferite de către SWIFT s-a îmbogățit, SWIFT putând să ofere utilizatorilor săi următoarele servicii: • FIN – serviciu de mesagerie, bazat pe tehnologie store-and-forward; • FIN Copy – funcție a rețelei SWIFT care suporta compensarea si decontarea plăților de mare valoare, precum şi a tranzacțiilor din piața de capital; serviciul FIN Copy, permite instituției centrale să recepționeze copia integrala sau parțială a unui mesaj FIN, astfel încât aceasta sa poata autoriza sau preveni distribuirea mesajului către banca destinatara. • SWIFTNet InterAct – schimb interactiv (on-line) de mesaje (în format XML); • SWIFTNet FileAct – schimb interactiv (on-line) de fișiere cu mesaje (in format XML); • SWIFTNet Browse – vizualizarea on-line a informațiilor;

15. Avantajele pe care le oferă sistemul SWIFT Printre avantajele utilizării rețelei SWIFT se afla: siguranța, rapiditatea, costul redus si fiabilitatea. Siguranța se datorează utilizării in cadrul rețelei a unor mijloace de prelucrare a informațiilor echipate cu programe de detectare si corectare a erorilor. Mesajele sunt codificate in scopul protejării lor de ascultătorii pirați. Rapiditatea este asigurata de faptul ca timpul de transmitere a unui mesaj este mult mai mic decât in cazul transmiterii prin curier poştal. Fiabilitatea rețelei SWIFT se datorează utilizării acesteia 24 de ore din 24 si 7 zile din 7, coeficientul de disponibilitate efectivă fiind de 99,5%. Principalul inconvenient al rețelei SWIFT este acela că nu remite nici o confirmare de primire a mesajului, verificarea modului de transmitere a mesajului realizându-se prin controlul operațiunilor însăşi.

16. Avantajele şi limitele plăţii prin OP • OP-ul tinde să devină forma predominantă de plată în comerţul exterior atunci când între parteneri există o relaţie de mai lungă durată; • OP-ul are un risc ridicat pentru beneficiarul plăţii (exportatorul) pentru că el poate fi revocat până în momentul executării plăţii; • OP-ul este foarte avantajos pentru efectuarea de plăţi în avans la livrarea unor echipamente din import, restul sumei urmând a fi achitat ulterior printr-o modalitate de plată mai complexă; • OP-ul este foarte folosit pentru plata transportului pe parcurs extern şi cheltuielilor cu asigurarea mărfii;

17. Comisioanele asociate unui OP • Pentru executarea / emiterea unui OP; • Pentru anularea unui OP (comision de stornare); • Pentru modificarea unui OP; • Pentru clarificarea unor instrucţiuni din OP; • Taxele de urgenţă; • Taxele aferente transmiterii OP-ului prin telex sau SWIFT.

18. Taxele de transmitere a unui OP prin SWIFT • Pentru ordinele de plată primite de bancă (sau primite în favoarea unor bănci din ţară sau străinătate): • Sume mai mici de 100.000 Euro: 2% minim 15 Euro; • Sume între 100.001 şi 1.000.000 Euro comision de 0.15%; • Sume de peste 1.000.000 Euro, comision de 0.1%, maxim 3000 Euro • Pentru ordinele de plată emise din ordinul clienţilor: • Sume mai mici de 5000 Euro: 10 Euro; • Sume între 5000 şi 100.000 Euro comision de 0.2%, minim 20 Euro; • Sume între 100.000 si 1.000.000 Euro comision 0,15% • Sume de peste 1.000.000 Euro, comision de 0.1%, maxim 3000 Euro. • Pentru stornarea unor ordine de plată: • Sume mai mici de 100.000 Euro: 0.2%, minim 15 Euro; • Sume între 100 şi 100.000 Euro comision de 0.15%; • Sume de peste 1.000.000 Euro, comision de 0.1%, maxim 3000 Euro.

19. Legislaţia din România privind OP-ul • Cadrul legislativ din România este format din: • Regulamentul BNR nr. 2 din 2005 privind ordinul de plată; • Regulamentul valutar nr. 4 din 2005 privind plăţile în valută. • Actul normativ referitor la ordinul de plată cuprinde: • Elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină un ordin de plată în cazul plăţilor inter şi intrabancare; • Posibilitatea de a apela la proceduri de securitate pentru a putea determina proveninenţa unui ordin de plată; • Obligaţiile părţilor implicate în cazul acceptării, refuzului, executării şi finalizării unui OP; • Forma mesajelor electronice de plată transmise în cazul OP-ului; • Rambursarea fondurilor în cazul unui OP nefinalizat; • Procesarea directă a OP-urilor în baza conturilor IBAN / BIC.

20. Documentele emise în cazul unui OP • În cazul plăţilor prin OP băncile operează cu două tipuri de documente: • Dispoziţia / Declaraţia de plată valutară externă • Ordin de plată în valută (Payment Order Instructions)

21. Aplicaţia 5: Comentarea documentelor emise în cazul unui OP • În cazul plăţilor prin OP băncile operează cu două tipuri de documente: • Dispoziţia / Declaraţia de plată valutară externă (DPE) • Ordin de plată în valută (Payment Order Instructions) Observaţii: Aceste documente se întocmesc în două exemplare (unul rămâne la bancă şi unul la client) şi se raportează la BNR pentru Balanţa de Plăţi externe. Exportatorul care are de încasat o sumă de bani prin OP va completa un document separat numit Declaraţia de încasare externă (DIE)