Dr. Vasile SCORPAN Managerul Oficiului Schimbarea climei, Ministerul Mediului

1. Comunicarea naţională ca mijloc de raportare în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei (CONUSC). Dr. Vasile SCORPAN Managerul Oficiului Schimbarea climei, Ministerul Mediului Chişinău 28 Octombrie 2009

2. CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI (CONUSC) HOTARIREA PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA pentru ratificarea Conventiei-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei nr.404-XIII din 16.03.95 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.23 din 27.04.1995 LEGEA REPUBLICII MOLDOVA pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul de la Kyoto la Conventia-Cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei nr. 29-XV din 13.02.2003 Monitorul Oficial al R.Moldova N 48 din 18.03.2003

3. CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI Articolul 2.Obiectivul final al prezentei convenţii este de a stabiliza, concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic (“sistem climatic” înseamnă ansamblul atmosferei, hidrosferei, biosferei şi geosferei şi interacţiunea lor). Se va conveni să se atingă acest obiectiv într-un interval de timp suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la schimbările climatice, pentru ca producţia alimentară să nu fie ameninţata, iar dezvoltarea economică să se poată desfăşura în mod durabil.

4. CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI • Art. 12 - Comunicare de informaţii privind aplicarea 1. Conform art. 4 paragraful 1, fiecare parte comunica conferinţei părţilor, prin intermediul secretariatului, elementele de informare de mai jos: a) un inventar naţional al emisiilor antropice, pe surse, si al absorbţiei, prin absorbanţi pentru toate gazele cu efect de seră, ne reglementate prin Protocolul de la Montreal, în măsura în care mijloacele îi permit aceasta, utilizînd metode comparabile asupra cărora conferinţa părţilor cade de acord şi a căror utilizare o va încuraja; b) o descriere generală a masurilor pe care aceasta le ia sau intenţionează să le ia pentru a aplica convenţia; c) orice altă informaţie pe care partea o considera utilă pentru a atinge obiectivul convenţiei şi potrivită pentru a exprima în comunicarea sa, în măsura posibilului, date utile determinării tendinţelor emisiilor antropice in lume.

5. CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI STRUCTURA COMUNICĂRII NAŢIONALE (I) 1. ÎNTRODUCERE. A. Scopul. B. Spectrul problemelor. 2. CIRCUMSTANŢE NAŢIONALE. 3. INVENTARUL NAŢIONAL AL GAZELOR CU EFECT DE SERĂ. A. Metodologia. B. Raport despre inventar. 4. MĂSURILE APROBATE SAU PLANIFICATE ÎN SUPORTUL IMPLEMENTĂRII CONVENŢIEI. A. Măsuri adecvate de adaptare la noile condiţii de mediu. B. Măsuri de atenuare a impactului schimbărilor climatice.

6. CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI STRUCTURA COMUNICĂRII NAŢIONALE (II) 5. ALTĂ INFORMAŢIE CE SE REFERĂ LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR CONVENŢIEI. A. Transferul de tehnologii. B. Cercetări şi observaţii sistematice. C. Instruirea, pregătirea cadrelor şi informarea publicului. D. Fortificarea capacităţilor. E. Reţele şi baze de date. 6. LIPSURI ŞI BARIERE. NECESITĂŢI FINANCIARE ŞI TEHNICE DE FORTIFICARE A CAPACITĂŢII. 7. PREZENTAREA.

7. CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI • Articolele 4.1 şi 12.1 a Convenţiei obligă Părţile să dezvolte Programe şi măsuri naţionale, iar după caz şi regionale, axate pe atenuarea schimbărilor climatice determinate de activitatea antropogenă. Aceste măsuri se refere la mărirea reducerilor de emisii a Gazelor cu Efect de Seră (atenuare) sau la mărirea capacităţii de stocare a carbonului (sechestrare).

8. CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI În conformitate cu punctul 1 b) şi c) al Articolului 12 a Convenţiei fiecare Parte prezintă Conferinţei Părţilor informaţia referitor la măsurile realizate sau planificate privind elaborarea, realizarea publicarea şi reactualizarea periodică a Programelor naţionale, iar în unele cazuri şi celor regionale, care cuprind măsuri de atenuare a consecinţelor schimbărilor climatice legate de emisiile antropogene de la surse şi absorbţiei de către stocuri a Gazelor cu Efect de Seră ce nu sînt reglamentate de către Protocolul de la Monreal.

9. CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI Paragraful 38 a Deciziei 17/CP.8 Către Părţile ce nu fac parte din Anexa I a Convenţiei se adresează iniţiativa ca în conformitate cu circumstanţele naţionale să utilizeze oricare metode acceptabile pentru elaborarea programelor care să conţină activităţi de atenuare a consecinţelor schimbărilor climatice. Aceste activităţi sînt necesar de întreprins în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă, care trebuie să includă componentele economice, sociale şi de mediu

10. CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI Decizia 17/СР.8 Aspecte metodice. Articolul 30. Pentru evaluarea gradului de Vulnerabilitate şi Adaptare către noile condiţii de climă se pot utiliza metode şi principii care mai bine reflectă starea la nivel naţional cu condiţia că aceste metode şi principii sînt aprobate, transparente şi bine documentate.

11. Schimbarea climei Impactul asupra populaţiei şi a sistemelor naturale Sporirea temperaturii, nivelului mării, modificarea precipitaţiilor, secete, inundaţii Resursele alimentare şi de apă, ecosisteme şi biodiversitate, aşezări umane, sănătatea populaţiei CONCEPTUL FENOMENULUI DE VULNERABILITARE ŞI ADAPTARE CĂTRE SCHIMBAREA CLIMEI V U L N E R A B I L I T A T E A D A P T A R E A ADAPTAREA Activitate antropogenică (Emisii de Gaze cu Efect de Seră) Programe de dezvoltare socio-economică Atenuarea impactului Creşterea economică Tehnologii Populaţia Managementul

12. CONVENŢIA-CADRU A ORGANIZAŢŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SCHIMBAREA CLIMEI Unele materiale de suport privind metodologiile de evaluare a Vulnerabilităţii şi Adaptării 1 IPCC Technical Guidelines for Assessing Climate Change Impacts and Adaptations 2 U.S. Country Studies Program (USCSP) 3 UNEP Handbook on Methods for Climate Change Impact Assessment and Adaptation Strategies 4 UNDP Adaptation Policy Framework (APF) 5 Assessments of Impacts and Adaptations to Climate Change in Multiple Regions and Sectors (AIACC) 6 Guidelines for the preparation of National Adaptation Programmes of Action (NAPA) 7 United Kingdom Climate Impacts Programme (UKCIP) Climate Adaptation: Risk, Uncertainty and Decision Making 8 www.unfccc.orgUnited Nations Framework Convention on Climate Change 10 http://www.who.intWorld Health Organization 11 http://www.fao.orgFOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS

13. VULNERABILITATEA CĂTRE SCHIMBAREA CLIMEI Vulnerabilitate Modul în care un sistem este afectat de impactul nefavorabil determinat de schimbarea climei sau nu este în stare să reziste acestor schimbări, luînd în consideraţie sensibilitatea şi capacitatea de adaptare a lui.

14. ADAPTAREA CĂTRE SCHIMBAREA CLIMEI Adaptarea Acomodarea sistemelor naturale şi antropice către condiţii de mediu noi sau condiţii de mediu nestabile. În acest context se evidenţiază mai multe tipuri de adaptare: - preventivă - adaptare ca răspuns - adaptare la nivel de individ şi de stat - adaptare autonomă continuă

15. SISTEM DE AGRICULTURĂ • Mod de practicare a producţiei agricole caracterizat, îndeosebi, princaracterul intensiv sau extensiv al agriculturii, prin modul de folosinţă a terenurilor şi de îmbinare aramurilor de producţie, prin metodele aplicate pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, prinmodul de folosire a forţei de muncă şi prin relaţiile de producţie.

16. SISTEM DE AGRICULTURĂ (I) • Agricultura durabilă (integrata): producţie intensivă de produse competitive, avândraporturi armonioase, prietenoase cu mediul înconjurător. Expresia întâlnită frecvent"sisteme integrate", semnifică utilizarea ştiinţifică, armonioasă a tuturor componentelortehnologice: pentru lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilorşi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, la creşterea animalelor, stocarea, prelucrareaşi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc., pentru realizrea unor producţiiridicate şi stabile în unităţi multisectoriale (vegetale şi zootehnice).

17. SISTEM DE AGRICULTURĂ (II) • Agricultura convenţională: intensiv mecanizată, cu produse competitive, dar care sebazează în mod deosebit pe concentrarea şi specializarea producţiei. Diferitele componenteale sistemului tehnologic sunt intens aplicate. Astfel, în mod regulat afânarea solului esteefectuată doar prin arătură cu întoarcerea brazdei, fiind urmată de numeroase lucrărisecundare de pregătire a patului germinativ şi întreţinere în perioada de vegetaţie. Sepractică fertilizarea minerală cu doze mari şi foarte mari, monocultura sau cel mult rotaţiiscurte de doi, trei ani, tratamente chimice intensive pentru combaterea buruienilor, bolilor şidăunătorilor.

18. SISTEM DE AGRICULTURĂ (III) • Agricultura biologică: mediu intensivă şi astfel mai puţin agresivă în raport cu factorii demediu, cu rezultatele (produse) agricole mai puţin competitive din punct de vedereeconomic pe termen scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ.În raport cu mediul înconjurător acest sistem este mai bine armonizat, tratamentele aplicatepentru combaterea bolilor şi dăunătorilor sunt de preferinţă biologice, totuşi sunt acceptate şidoze reduse de îngrăşăminte minerale şi pesticide. Pentru controlul calităţii produselor estenecesară certificarea tehnolgiilor utilizate. Produsele sunt comercializate pe o piaţă specială.

19. SISTEM DE AGRICULTURĂ (IV) • Agricultura organică: se deosebeşte de cea biologică prin utilizarea exclusivă aîngrăşămintelor organice în doze relativ ridicate, aplicate în funcţie de specificul local, cupredilecţie în scopulfertilizării culturilor şi refacerii pe termen lung a stării structurale asolurilor, degradată prin activităţi antropice intensive şi/sau datorită unor procese naturale.

20. SISTEM DE AGRICULTURĂ (V) • Agricultura extensivă cu inputuri reduse: de subzistenţă, cu o producţie slab competitivă. Poate afecta într-o anumită măsură mediul înconjurător, inclusiv calitatea biomasei, mai alesprin dezechilibre de nutriţie. Îngrăşămintele minerale şi alte substanţe agrochimice (erbicide,insecto-fungicide, amendamente minerale) etc., nu sunt practic utilizate, sau aplicate doar încantităţi foarte mici (cu excepţia sectorului legumicol). De asemenea, hibrizii şi soiurileperformante nu sunt răspândiţi pe scară largă. Acest sistem este practicat mai ales decătre producătorii individuali.

21. SISTEM DE AGRICULTURĂ (VI) • Agricultura de precizie: cea mai avansată formă de agricultură, care este practicată chiar şiîn cele mai dezvoltate ţări ale Uniunii Europene şi SUA pe suprafeţe mai restrânse, având labază cele mai moderne metode de control a stării de calitate a diferitelor resurse de mediu,aplicarea în optim a tuturor componentelor tehnologice şi astfel un control riguros asupraposibililor factori care ar determina degradarea mediului ambiental.

22. CRITERII PENTRU SELECTAREA SISTEMULUI DE AGRICULTURĂ • Alegerea sistemului de agricultură estecondiţionată de: - condiţiile economice, sociale şi de mediu; - nivelul dotării tehnice; - nivelul decunoştinţe profesionale; - de mentalitatea, educaţia în general, de respectul pentrunatură, pentru mediul înconjurător al tuturor celor care lucrează în acest domeniu.

23. METODE DE EVALUARE A VULNERABILITĂŢII SECTORULUI AGRAR AL R.M. Programul EcoClass   • Programul asigură determinarea schimbării posibile a sumei temperaturilor active şi efective în diferite puncte  pe teritoriul ţării. Principalele componente ale  programului     sunt: - Cultura, soiul (optional) - Suma temperaturilor activa >10C necesare pentru maturare - Modelul de Circulaţie Generală; - Intervalul de timp anual (1961-1990); (2010-2039); (2040-2069); (2070-2099) Rezultatul modelarii Harta digirtala  a Republicii Moldova: Clasificare

24. Rezultatele simulării la calculator a limitelor temperaturi efective pentru viţa- de- vie, Soiul Cabernet (luînd în consideraţie condiţiile de relief ).

25. Limitatele de temperatură pentru diferiţi hibrizi de porumb determinate în programul de calculator BIOCLASS, Modelul CSIRO-Mk2, perioada 2040-2069 a-Termen de maturare precoce, SumT>10C=2500C; b-Termen de maturare mijlociu, SumT>10C=2900 C; c-Termen de maturare târziu, SumT>10C=3100 C; d-Termen de maturare târziu, SumT>10C=3100 C; modelul CSIRO, anii 2040-2069. Verde-condiţii favorabile Roşu-condiţii nefavorabile

28. Mulţumesc pentru atenţie Pentru contact: E-mail: clima@mediu.gov.mdşi/sau v.scorpan@yahoo.com tel/fax:(+373 22) 23 22 47 URMĂTORII PUTEM FI NOI !