MUZEUL CIVILIZAŢIEI GUMELNIŢA - OLTENIŢA

1. MUZEUL CIVILIZAŢIEI GUMELNIŢA - OLTENIŢA

2. În municipiul Olteniţa, localitate situată în Lunca Dunării, la numai 65 km de Bucureşti, există un muzeu arheologic deosebit apreciat de vizitatori şi căutat de specialişti pentru bogăţia şi valoarea exponatelor. Muzeul din Olteniţa a fost înfiinţat în anaul 1957, pe baza unei colecţii formată din 902 piese arheologice donată statului de contabilul Barbu Ionescu “un pasionat colecţionar de antichitări” aşa cum l-au apreciat toţi cei ce l-au cunoscut. Acesta şi-a alcătuit colecţia după cea aflat de la unii locuitori din Olteniţa Rurală (cartier din partea de nord a oraşului) că pe “movila “ Gumelniţa se găsesc nenumărate cioburi de oale de la “uriaşi”. Printr-o serie de gropi, practicate mai mult pe panta Măgurii Gumelniţa, dar şi pe “Ostrovelul” de la Căscioarele, unde a aflat că în anul 1925 săpase prof. Gheorghe Ştefan, sau în punctual “Malu Roşu” de la Sultana, a recoltat numerose vase şi alte obiecte preistorice pe care le-a păstrat cu grijă timp de mai multe decenii. În primii ani din existenţa sa noua instituţie se numea Muzeul Raional Olteniţa şi a funcţionat într-un local foarte modest. Sporirea considerabilă a patrimoniului muzeistic a pus la un moment dat problema spaţiului de expunere, dar instituţia ca să poată funcţiona mai avea nevoie de spaţii de depozitare şi laboratoare. Problema a fost rezolvată în anul 1971 când forurile locale de conducere au repartizat muzeului una din cele mai impunătoare şi frumoase clădiri din oraş, în care expoziţia muzeului, mult mărită, a fost reorganizată pe baza unei noi tematici, cu ajutorul intreprinderii “Decorativa”, specializată în organizarea de muzee şi expoziţii.

3. Clădirea în care este adăpostit Muzeul a fost construită în anul 1926 ca sediu de bancă de arhitectul Ioan Cernescu în stil Art Nouveau, stil în vogă la începutul secolului al XX-lea. Ca recunoaştere a valorii sale arhitecturale clădirea a fost înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice din România ca monument de arhitectură. Muzeul reorganizat în anul 1971, încadrat cu personal competent să efectueze spăpături arheologice ştiinţifice, în scurt timp şi-a sporit considerabil colecţiile de arheologie şi numismatică, în special cu piese aparţinând civilizaţiei Gumelniţa.S-au făcut cercetări arheologice sistematice şi numeroase sondaje în tell-urile gumelniţene din prajma oraşului Olteniţa de la Căscioarele din punctele “Ostrovel” şi “D-aia parte”, Chirnogi, Măgura Gumelniţa, Sultana şi Vădicesca sau în dava getică de la Radovanu. Unele descoperiri au fost foarte spectaculoase, iar muzeul din Olteniţa în a ajuns în curând să fie cunoscut în rândul specialiştilor români şi străini ca deţinător al uneia din cele mai valoaroase colecţii de reprezentări plastice aparţinând civilizaţiei Gumelniţa la care s-a adăgat şi o bogată colecţie de vase frumos decorate de diferite tipuri din aceaşi perioadă. În scurt timp Muzeul din Olteniţa şi-a câştigat un loc bine meritat, fiind recunoscut ca cel mai reprezentativ muzeu al civilizaţiei Gumelniţa. Cel care a efectuat pentru prima dată cercetări în aşezarea eponimă Măgura Gumelniţa a fost savantul roman Vladimir Dumitrescu. Acesata, la îndemnul profesorului Vasile Pârvan, împreună cu colegul său Ion Nestor au scos la lumină şi au publicat în revista “Dacia” primele vestigii ale uneia din cele mai evaluate civilizaţii ale eneoliticului din Penisula Balcanică, care de atunci este cunoscută de toată lumea sub numele de civilizaţia Gumelniţa. Peste aproape şapte decenii, impresionat de valoarea exponatelor din Muzeul de la Olteniţa profesorul Vladimir Dumitrescu a scris în cartea sa “Oameni şi Cioburi” publicată în anul 1993, următoarele: “Astăzi, Muzeul Olteniţa este un popas obligatoriu pentru oricine studiază epoca neo-eneolitică din Câmpia Dunării”.

4. Majoritatea exponatelor civilizaţiei Gumelniţa din muzeu provin din săpăturile executate pe Magura Gumelniţa. Acest sit arheologic situat la 4 km nord-est de Olteniţa este un promontoriu desprins din terasa înaltă a Dunării din timpuri geologice. Pe Măgură, care are o suprafaţă de 3 ha, se află o pătură arheologică groasă de aproximativ trei metri formată din depuneri din timpul evoluţiei civilizaţiei Gumelniţa (3.400- 3.950 a. Chr.), dar şi urme de vestigii ale civilizaţiei Boian, care evoluase anterior, sau ale civilizaţiei Cernavodă II, care este ulterioară civilizaţiei Gumelniţa. De reţinut că pe Măgura Gumelniţa nu sunt vestigii ale primei faze din evoluţia civilizaţiei Gumelniţa, numită de specialişti faza Gumelniţa A1. Pentru a se realiza concordanţă între tematică şi titlul muzeului, care până în anul 2001 era cunoscut ca muzeu de arheologie şi ca să se distingă faţă de alte muzee cu acelaşi nume din ţară, s-a solicitat aprobarea ca muzeul să aibă o nouă denumire cea de Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa. Această denumire indică şi faptului că Măgura Gumelniţa se află în imediată apropiere şi constituie un obiectiv demn de vizitat. În expoziţia de bază a Muzeului din Olteniţa sunt expuse obeicte care au aparţinânut purtătorilor civilizaţiilor care au evoluat în centrul Câmpiei Române cum sunt: civilizaţia Dudeşti descoperită la Căscioarele şi Vasilaţi sau ale civilizaţiei Boian ilustrată prin descoperirile de la Spanţov, Căscioarele sau Vlădiceasca. Un loc aparte i-a fost rezervat prezentării civilizaţiei Gumelniţa, căreia i s-a acordat un spaţiu foarte generos. Pentru o mai bună înţelegere a procesului evolutiv şi a progreselor făcute în timpul evoluţiei acestei infloritoare civilizaţii neo-eneoitice, care a evoluat în partea de sud-est a ţării noastre în mileniul IV a. Chr., colecţia a fost expusă pe situri. În felul acesta vizitatorul are în faţă toate vestigiile unei comunităţi, care îi crează o imagine completă despre ocupaţiile şi modul de viaţă al acesteia.