110 likes | 251 Views
LA PROCES (2). Proiect. Echipa:. 1.Andrita Cristina Madalina 2.Birau Manuel 3.Dudescu Alin Madalin 4.Ionescu Calin Ionut 5.Novac Raluca Adelina 6.Pauna Maria Raluca 7.Smarandoiu Daniel 8.Vilceanu Alexandru 9.Zamfira Andrei Cristian Presedintele echipei: Zamfira Andrei Cristian.
E N D
LA PROCES (2) Proiect
Echipa: 1.Andrita Cristina Madalina 2.Birau Manuel 3.Dudescu Alin Madalin 4.Ionescu Calin Ionut 5.Novac Raluca Adelina 6.Pauna Maria Raluca 7.Smarandoiu Daniel 8.Vilceanu Alexandru 9.Zamfira Andrei Cristian Presedintele echipei: Zamfira Andrei Cristian
Dupa arestarea lui Cutui, politia a hotarat sa-l cheme pe Gheorghita pentru mai multe declaratii despre moartea tatalui sau. La politie lucrurile se complica deoarece sotia principalului inculpat depune marturie impotriva lui Gheorghita, pe motiv ca dorea ca presupusul asasin al sotului sau sa fie pedepsit, la fel cum si Vitoria dorise ca responsabilul de moartea lui Nechifor sa plateasca. Din cauza acestei plangeri, Gheorghita a fost arestat, si astfel se intenteaza un proces. Prima infatisare in instanta are loc la o saptamana dupa arestarea lui Gheorghita, timp in care acuzarea si apararea cauta dovezi neincetat pentru a-si sustine cauza. In aceasta saptamana sotia lui Bogza a cautat neincetat dovezi compromitatoare pentru Gheorghita, dar si martori. Ea conta pe declaratiile lui Ilie Cutui si a sotiei sale, dar, pentru a-l infunda mai mult pe Gheorghita, plateste cativa sateni de peste munte veniti la pomenirea lui Nechifor pentru a da declaratii despre moartea lui Bogza, impotriva lui Gheorghita. In acelasi timp, Vitoria, doamna Maria si domnul Toma au cautat probe in favoarea lui Gheorghita. Munteanca era distrusa pentru ca fiul ei statuse in arest timp de o saptamana, pana la inceperea procesului. La proces
Ii parea rau, dar totodata ardea ca este o alta proba care il va transforma pe Gheorghita intr-un adevarat barbat. Feciorul fusese supus multor interogatorii, dar pentru ca era derutat, confuz, uimit si foarte infricosat, isi schimbase declaratiile. In prima declaratie, Gheorghita spusese ca nu el a fost cel care il omorase pe Bogza, ci cainele sau care l-a muscat de beregata. La cel de-al doilea interogatoriu, pentru ca se mai linistise si isi mai pusese gandurile in ordine si realiza ce se-ntampla cu el, spusese tot adevarul. Au mai urmat si alte interogatorii pana la process, dar Gheorghita nu si-a mai schimbat declaratia, deoarece stia ca cel mai bine era sa spuna tot adevarul. Timpul a trecut foarte repede pentru Vitoria care nu reusise sa faca rost de prea multe probe, dar avea martori important pe care conta. Pentru Gheorghita lucrurile nu stateau asa de bine; o saptamana dupa gratii fusese ca un an in libertate. Munteanca mersese in Magura Tarcaului sa dea de stire parintelui Daniil, care trebuia sa fie prezent la proces, si a luat-o si pe Minodora de la manastire, lasand gospodaria in grija barinului Alexa se intorsese recent de la apa Jijiei. Ziua decisiva a sosit. Sala mica era arhiplina de oamenii curiosi, care asteptau inceperea procesului. In sala se adunasera incetul cu incetul toti martorii citati pentru procesul lui Gheorghita, printre care se enumera si vaduva raposatului Calistrat Bogza, alaturi de buna ei prietena Gafita Cutui. Pe randul din stanga acestea stateau in fata celor care le sustineau. Vitoria, Minodora, Parintele Daniil, Toma si sotia sa stateau pe randul din dreapta, in spatele lor fiind sateni sustinatori ai lui Gheorghita.
Prima audiere este a sotiei lui Bogza care spune ca il acuza pe Gheorghita pentru uciderea sotului ei, cu multa brutalitate si fara mila. Avocatul acesteia il acuza pe Gheorghita pentru uciderea lui Bogza, spunand ca mama lui a avut o mare influenta asupra fiului ei, dar si ca proprietar al cainelui care a luat parte la uciderea lui Bogza. Si, conform legilor, stapanul unui animal raspunde pentru faptele acestuia. Avocatul nu-si termina bine spusele, ca se provoaca zarva intre satenii care-I sustineau pe Vitoria si Gheorghita. Judecatorul face liniste in sala si il roaga pe aprod sa cheme urmatorul martor la audiere. Urmatoarea este sotia lui cutui, care venise ca martor impotriva lui Gheorghita. Aceasta incepe sa povesteasca tot ce se intamplase la praznic: “Toata lumea statea la masa, cand dintr-odata, Vitoria incepe a-l lua la vorba pe Bogza si sa-i puna foarte multe intrebari, cerandu-i baltagul pentru a i-l arata feciorului sau. Baiatul il ia si, la indemnul mamei sale, il cerceteaza mai atent. Dupa care spune ca stie exact cum a fost ucis sotul sau. Ii uimeste pe toti deoarece povesteste cu lux de amanunte totul. Bogza s-a ridicat si a spus sa I se dea baltagul, dar Vitoria trage de timp spunandu-I sa i-l mai lase putin fiului ei.” Doamna Cutui spune ca Bogza a vrut doar sa-si ia baltagul sau inapoi, iar Vitoria a strigat la Gheorghita pentru a-i da drumul cainelui; rezultand ca a ei a fost ideea de a-l omor pe Bogza. Gheorghita il loveste cu baltagul in cap pe cioban cu cruzime. Doamna Bogza era mult mai multumita pentru aceste acuzari impotriva lui Gheorghita si pentru ca ea credea ca ar avea sansa sa-l scoata pe Gheorghita Lipan vinovat pentru moartea sotului ei si astfel sa-l pedepseasca cu inchisoarea.
Vitoria era foarte nelinistita si se uita drept in ochii lui Gheorghita, parca imbarbatandu-l din priviri. Vru sa se ridice in picioare si sa contrazica acuzatiile false aduse lui Gheorghita, dar avoctul acesteia o opreste la timp, deoarece ea nu fusese chemata inca pentru audiere. Cel care urma era parintele Daniil, el trebuia sa spuna intregii sali cum il stia pe cei din familia Lipan: “ Eu ii cunosc foarte bine pe acesti oameni, stiu cat de mult femeia aceasta il iubea pe sotul sau, dar si pe fiul ei. Din aceasta mare dragoste pentru Nechifor s-a nascut si dorinta de razbunare, s-a nascut aceasta parte mai vicleana a ei. Si mai stiu ca aceasta nu si-ar invata niciodata copilul la lucruri rele, la fapte ilegale, necrestinesti. Se vede ca aceasta femeie si-a dat seama ca, daca sotul ei a plecat dintre noi, nu se stie daca ea va rezista fara o mana de barbat in casa, astfel hotarand sa-l educe pe fiul ei, sa-l faca sa treaca prin mai multe probe, pentru a intelege cum este sa fii adult si cu responsabilitati “ Din sala intervine un reprezentant al politiei. - Cum puteti spune acest lucru? Eu am fost acolo in rapa, am vazut si am auzit discutia dintre mama si fiu. Cand doamna ne-a chemat in rapa pentru identificarea decedatului, ea a ramas mai departe cu fiul ei si i-a spus ca daca l-ar gasi pe vinovat, ea ar vrea sa i-o plateasca cu aceeasi moneda, ca ar vrea sa-l loveasca cu acelasi baltag, in acelasi loc, pentru a-l omora. Acesta este intrerupt de catre judecator, care il intreaba daca mai are ceva de spus pentru ca se stia ca judecatorul nu lasa persoanele din sala sa intervina in timpul unei audieri, dar era foarte curios sa vada ce acuzare i se aducea Vitoriei Lipan. Acesta raspunde ca momentan nu mai are nimic de obiectat.
Judecatorul il roaga pe parintele Daniil sa continue. Astfel, daca imi dati voie, as vrea sa spun ca vorbele domnului nu sunt in totalitate adevarate. Cu toate ca nu am fost la fata locului, pot sa-mi dau seama de o greseala. Dar faptul ca ati auzit-o pe Vitoria spunand aceste lucruri fiului sau nu inseamna ca il indemna sa-l omoare pe ucigasul sotului ei. A spus aceste lucruri de suparare, de durere. Sa-mi continui idea de la care m-am abatut. Astfel, eu insumi o stiu pe Vitoria o femeie dragastoasa, cuminte, linistita, insa cand o ataci la inima, nu mai e acelasi catelus bland pe care-l stie toata lumea, exact ca si cainele ei, Lupu. Are pofta de razbunare, si nu mai are liniste pana nu se face dreptate. Si daca tot am ajuns cu vorba la cainele lor despre care se zice ca a contribuit la crima, ca este un asa-zis complice, sa-mi spun pararea si de acest fapt. Asa cum a zis avocatul doamnei Bogza, stapanul unui animal plateste faptele acestuia, insa aici nici stapanul, nici animalul nu au nicio vina. Stiti cu totii ca Dumnezeu ne-a lasat egali cu toate vietuitoarele; noi am acceptat deoarece aveam puterea de a evolua si am evoluat, am devenit superiori tuturor si noi, prin cauza acestui lucru credeau ca le suntem sefi, ca aceste animale trebuie sa faca tot de vrem noi, sa le tratam ca pe niste sclavi. Am inceput sa credem ca aceste finite nu mai au inima sau sentimente si ca nu gandesc deloc, ceea ce nu este adevarat. Acest caine era trup si suflet stapanului sau, de aceea atunci cand Calistrat Bogza, Dumnezeu sa-l ierte, l-a lovit pe Lipan, el a simtit ca stapanul sau este in pericol, ca are nevoie de ajutorul sau. A incercat sa-l ajute, insa a fost lovit cu el; aceste fapte si chipul raufacatorului i-au ramas intiparite in minte.
Cat a stat langa Nechifor in prapastie; si-a dat seama ca el nu mai este in viata si in clipa aceea, in inima lui, s-a deschis o rana, parca promitand ca se va razbuna. La praznic recunoscandu-l pe ucigasul stapanului sau, dorea sa rupa lantul si sa-i plateasca faptele, iar cu prima ocazie a facut-o. Cam atat am avut eu de spus despre acesti oameni. Daca va mai fi nevoie sa raspund la alte intrebari, o voi face cu mare usurinta, pentru a reusi sa scot la iveala nevinovatia baiatului. Judecatorul il intreaba pe grefier daca a scris totul, dupa care este chemat insusi invinuitul Gheorghita la audiere pentru a-si spune variant adespre cum s-au intamplat lucrurile. Gheorghita trist se ridica in picioare, se uita la judecator, intoarce capul si se uita in sala, apoi la mama sa, care, prin privirile ei, ii dadea puterea de a vorbi: - Domnule judecator, daca imi dati voie, as vrea sa incep cu contrazicerea doamnei Cutui in varianta falsa a acesteia. Nu este falsa in totalitate insa… Judecatorul ii face semn sa continue - … este adevarat aproape totul, doamna “a omis” sa spuna ca, dupa ce mama mea a inceput, cu o perspicacitate nemaivazuta la o femeie de la tara, sa-i puna intrebari domnului Bogza pentru a-l descoase si pentru a-l face sa scoata chiar el adevarul, acesta datorita faptului ca nu I se inapoia baltagul si pentru ca isi daduse seama ca cineva ii descoperise secretul, s-a enervat foarte tare. Cu toate ca mama imi striga sa-i dau drumul cainelui, eu, tulburat, nu am realizat ca domnul Bogza venea spre mine furios si ca pentru aceasta dorea mama eliberarea cainelui. Atunci, eu nestiind cum sa ma apar si avand baltagul in mana, l-am lovit in cap dupa care Lupu mi-a sarit in ajutor, el rupand lantul cu care era legat. Si din aceasta cauza, sustin si tot ce a spus parintele Daniil despre cainele nostru Lupu. El este un om al lui Dumnezeu si stie foarte bine ceea ce spune. In ceea ce priveste faptul ca l-am lovit cu baltagul sau pe domnul Bogza, cu acelasi cu care l-a omorat si el pe tata si in acelasi loc, in cap, asta nu are nicio legatura cu spusele mamei in momentul in care ne aflam in rapa. Asa a fost sa fie si de aceea v-as ruga sa nu mai aduceti acuzatii la dresa mamei mele. Procesul este unul asupra mea, eu am facut acea fapta, eu trebuie sa fiu introdus in cea mai mare parte in declaratii. Mama mea nu este vinovata cu nimic, de nimic. Atat am avut de spus, va multumesc!
Dupa Gheorghita, la audiere urmeaza Vitoria. Aceasta nu era prea multumita pentru ca ramasese ultima: Judecatorul, pentru a vedea care este varianta adevarata, despre cum s-au petrecut lucrurile la praznic, il pune pe aprod sa mai aduca la audiere inca doi martori, din tabere diferite. Cel care vine primul la audiere este un vecin al Vitoriei, care il sustine pe Gheorghita. Cel de-al doilea era din partea doamnei Bogza, dar, dupa ce face juramantul, cade pe ganduri, se incurca si spune adevarul, in loc sa minta asa cum dorea doamna Bogza, pentru a castiga procesul. Dupa ce incurca adevarul cu minciuna, nu mai stie cum sa indrepte lucrurile si spune doar ca baiatul sau nu ar fi trebuit sa-l loveasca cu atata cruzime, ca n-ar fi trebuit sa-l omoare pe domnul Bogza. Dupa toate aceste audieri, judecatorul discuta cu grefierul si cu avocatii, dupa care ii anunta pe cei din sala ca vor lua o pauza de 5-10 minute, pentru ca prefectul, impreuna cu ultimul si cel mai important martor, domnul Cutui, nu sosisera, deoarece, il dusesera la inchsoare in alt oras, din motive pe care judecatorul nu le mai spusese. Acestia au avut un drum lung de parcurs si de aceea mai intarziau, insa cei din complotul de judecata aveau stire ca vor sosi in mai putin de 10 minute in fata tribunalului. Judecatorul iese cu tot complotul de judecata lasandu-i pe cei din sala supravegheati doar de jandarmi. Acestia incep sa rasufle putin mai usurati, pentru ca ceea ce a fost mai greu a trecut. Dupa ce judecatorul este anuntat ca ultimul martor a sosit, intra in sala pentru a asculta marturia acestuia. Domnul Cutui si prefectul intrasera in sala cu cateva minute inainte, iar Vitoria apucase sa-I rezume domnului prefect tot ce se intamplase. Cand judecatorul il cheama pe Cutui la audiere, el este interrupt de prefect care spune ca doreste sa faca anumite completari, pentru ca s-au omis anumite lucruri: - As vrea sa amintesc ca, daca Gheorghita a incercat doar sa se apere atunci cand Bogza s-a indreptat spre el furios pentru a-l lovi, aceasta este legitima aparare, deci baiatul este nevinovat. Despre aceasta nu a discutat nimeni.
Dupa prefect, Cutui se ridica incet in picioare fara a privi in sala, la oameni sau la sotia sa, privirea inainte fara a spune nimic, foarte ganditor. Cu un glas tremurand incepu sa vorbeasca. Doamne Bogza se baza pe declaratia acestora si era sigura ca va castiga. Nu-si pierdea speranta, in timp ce Vitoria continua sa se roage ca totul sa iese in favoarea baiatului ei. - As vrea sa… sa-mi cer iertare doamnei Vitoria Lipan, dar si doamnei Bogza. Aceasta il priveste mirata, pentru ca nu stia ce vrea sa spuna - …doarece nu voi putea sa mint, nu voi vrea sa mai mint cat o sa mai traiesc. Am sa va spun tot ceea ce s-a intamplat la praznic. Va spun cerandu-mi iertare de la bunul meu Calistrat, el a fost de vina. El nervos l-a atacat pe Gheorghita si acesta, nemaiavand incotro, l-a lovit. Astfel prin aceste vorbe si prin sustinerea domnului prefect, eu spun ca feciorul Gheorghita este nevinovat. Doamna Bogza, uimita rosise la fata si nu mai avea cuvinte. Isi dorea sa se ridice, sa strige la el, sa-l intrebe cum a putut sa o tradeze dar parca-si inghitise limba. Judecatorul nu a mai stat pe ganduri, anuntand o pauza de 15 minute in care sa verifice totul dupa care sa dea verdictul. Toti asteptau cu sufletul la gura ca judecatorul sa intre in sala si sa spuna totul in favoarea lui. Vitoria se ruga din toata inima la Dumnezeu sa reuseasca la acest proces si sa fie mandra de fiul eu, iar atunci va sti cu siguranta ca el va fi barbatul in casa Doamna Bogza era foarte furioasa de tradarea lui Cutui si nu se putea gandi la nimic altceva.
Toata linistea este intrerupta de judecatorul care intra in sala si se aseaza la locul sau. Pe fata lui se citea incantarea si mandria ca a reusit sa resolve un caz atat de dificil: - Asadar, avem verdictul! Datorita faptului ca domnul Cutui si-a recunoscut vina, nu a mintit , si a recunoscut ca a fost complice la crima am decis ca cei trei ani de inchisoare sa diminueze la un an si sase luni. In ceea ce priveste partea acuzata, Gheorghita Lipan este nevinovat, iar doamna Bogza si cei care au dat declaratii false vor plati o amenda consistenta si sper ca Dumnezeu ii va ierta, pentru ca au jurat pe Biblie sa spuna adevarul. Cu totii ies din sala. Vecinii Vitoriei o felicita pentru felul in care si-a educat baiatul si pentru castigarea procesului. Doamna Bogza se suparase pe toti prietenii ei si please furioasa nu inainte sa-I spuna Gafitei Cutui ca nu va ramane totul asa si sotul ei este un tradatori fata de raposatul lui prieten. Cutui este luat de jandarmi, dar cand ajunge in dreptul Vitoriei se opreste cerandu-i iertare pentru faptele sale negandite. Vitoria il priveste cu mila spunandu-i: - Sa te ierte Dumnezeu, ca eu te-am iertat si vad ca esti om bun! Vitoria, parintele Daniil si cei doi copii, ies din tribunal fericiti pentru castigarea procesului, spunand ca in curand vor pleca la Magura si acolo isi vor pune in aplicare planurile facute inainte de proces, reluandu-si viata, insa mai putin fericiti, pentru ca tatal, sotul si prietenul lor Nechifor plecase dintre ei.