P ĂDUREA MERIOARA, SUFLETUL VERDE AL VIITORULUI NOSTRU

1. PĂDUREA MERIOARA, SUFLETUL VERDE AL VIITORULUI NOSTRU Ruga pădurii ,,Trecătorule ispitit să ridici mâna împotriva mea, ascultă-mă înainte de a mă lovi! Eu sunt căldura căminului tău. În seri reci de iarnă, eu sunt grinda casei tale, sunt masa ta şi patul tău. Sunt umbra ce te apără de arşiţa soarelui arzător, iar fructele mele îţi astâmpără setea în timpul călătoriei. Eu sunt oxigenul pe care îl inspiri, sunt viaţa ta. Eu sunt lemnul corabiei, al arcului şi al săgeţilor tale. Eu sunt leagănul copilăriei tale fericite. Trecătorule, să nu-mi faci rău! Trecătorule nu te ucide!’’

2. Din cele mai vechi timpuri se ştie că pădurea a fost un mijloc de adăpost, de refugiu atât pentru animale cât şi pentru oameni. Pădurea este una din principalele bogăţii ale ţării noastre, având un rol important în viaţa societăţii, atât prin varietatea produselor pe care le furnizează (lemnoase şi nelemnoase), cât şi prin influenţele ei favorabile: protecţia solului împotriva eroziunii, protecţia izvoarelor şi a cursurilor de apă, ameliorarea microclimatului, crearea unui mediu ambiant propice sănătăţii omului, satisfacerea cerinţelor pentru odihnă, agrement şi turism.

3. În ultimii 15 ani conservarea pădurilor a devenit o prioritate majoră. • Pierderea pădurii nu înseamnă numai pierderea unei bogăţii, ci pierderea însăşi a obârşiei din care se trage bogăţia…

4. Depresiunea Nişcovului este o depresiune intracolinară care face parte din Subcarpaţii Buzăului, subdiviziune a Subcarpaţilor de Curbură . Această depresiune este drenată prin partea sa centrală de către râul Nişcov şi este încadrată de dealurile Istriţa şi Ciolanu. DEPRESIUNEA NIŞCOVULUI ŞI PĂDUREA MERIOARA

5. Pădurile de foioase sunt zone de vegetaţie în care predomină vegetaţia arboricolă şi angiospermică. Ele sunt prezente atât în zonele temperate, cât şi în cele subtropicale şi tropicale. Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m, în funcţie de relief, substrat şi microclimat, care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie. Pădurea Merioara este o pădure de foioase! Pădurile de foioase

6. Arborii pădurilor de foioase sunt: salcia, teiul, castanul, aninul, acacia, sicomorul, plopul, magnolia, stejarul, fagul, mesteacănul, ulmul, arţarul, frasinul, etc. Toamna, când arborilor le cad frunzele, funcţia lor de fotosinteză încetează. În aceste păduri trăiesc: lupul, vulpea, căprioara, mistreţul, jderul, veveriţa, pisica sălbatică, sturzul, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, piţigoiul, sticletele.

7. Pentru obţinerea unei tone de hârtie de imprimantă sunt sacrificaţi 24 de copaci, iar pentru o tonă de hârtie de ziar 12 copaci trebuie să cadă. Hârtia poate fi reciclată de până la şapte ori, fără adaosuri de fibre noi, iar fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci. ŞTIAŢI CĂ…….

8. Pădurea oferă cea mai mare cantitate de oxigen. • Absoarbe o mare cantitate de dioxid de carbon (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului geografic în ansamblul său.

9. Din 1950 Pământul a pierdut peste 50% din pătura de arbori. Pentru a curăţă aerul de poluare avem nevoie de o pătură de arbori de mărimea Statelor Unite ale Americii. • Poluarea, eroziunea, deşertificarea, distrugerea pădurilor, încălzirea globală, reducerea stratului de ozon, oricare din aceste dezastre pot, necontrolate, să ducă la sfârşitul formelor de viaţă dezvoltate până acum. Suntem puşi în faţa tuturor şi a fiecăruia în acelaşi timp.

10. Un arbore emană în jur de 100 galoane (378,53 litri) de umezeală zilnic. Un acru (4047 mp) de arbori absoarbe monoxidul de carbon produs de 50 de maşini timp de 12 ore. • Arborii purifică aerul pe care-l respirăm, aduc ploaia, furnizează combustibil şi adăpost pentru oameni, animale, păsări şi insecte, cherestea, hârtie şi locuri de muncă pentru mii de oameni.

11. TIPURI DE ACTIVITĂŢI CARE POT ANTRENA COMUNITATEA LOCALĂ ÎN CUNOAŞTEREA ŞI PROTECŢIA PĂDURII MERIOARA • Acţiuni periodice de ecologizare; • Plantări de arbori în Pădurea Merioara; • Editarea revistei ,,Glasul pădurii’’; • Colectarea şi valorificarea deşeurilor; • Caravana ECO; • Campusuri ecologice; • Realizarea miniparcului dendrologic în curtea şcolii noastre; • ,,Înfierea” unui colţ al Pădurii Merioara de către elevii şcolii noastre.

12. Pădurea Merioara este componentă a naturii şi, prin aceasta, este un factor de mediu, fiind recunoscute efectele benefice ale acesteia asupra unor factori climatici(reducerea extremelor climatice, reducerea efectelor negative ale acţiunii vântului, reţinerea zăpezii şi creşterea rezervelor de apă în sol), de reducere a eroziunilor pe versanţi, de purificare a aerului, de reducere a poluării fonice. Se poate concluziona că pădurile, pe lângă unica sursă de masă lemnoasă, reprezintă şi mijlocul biologic, durabil şi inegalabil de protecţie şi conservare a mediului.

13. CONCLUZII Pădurea Merioara este o structură extrem de complexă, cu o activitate esenţială în regenerarea naturii. Alături de mări şi oceane, pădurea contribuie salutar la menţinerea gazelor atmosferice în proporţii favorabile vieţii. Astfel, un hectar de pădure fixează anual între 6 şi 10 tone de dioxid de carbon şi eliberează între 12-20 de tone de oxigen şi uleiuri eterice extrem de benefice pentru sistemul respirator al oamenilor şi al animalelor.