LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE

1. LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE

2. Structura sistemului national de învățământ preuniversitar

3. Educația timpurie (0-6 ani) • Nivelul antepreșcolar • Nivelul preșcolar • Învățământ primar • Clasa pregătitoare • Clasele I-IV • Învățământ secundar • Secundar inferior – gimnaziu – clasele V-IX • Secundar superior – Liceu – clasele X-XII/XIII: teoretic, tehnologic, vocațional • Învățământ profesional cu durata între 6 luni și 2 ani • Învățământ terțiar

4. Învățământ general obligatoriu este format din învățământul primar și secundar inferior • Învățământul tehnic cuprinde clasele a XII-a și a XIII-a din învățământul liceal profesional, învățământ tehnic și vocațional • Învățământul profesional și tehnic este format din: • Învățământ profesional • Învățământ tehnic • Învățământ postliceal

5. Programul „Școală după școală” • Prin decizia CA pot fi derulate activități de tip „Școală după școală” în parteneriat cu autoritățile publice locale, asociațiile de părinți, ONG-uri cu competențe în domeniu • Activități educative, recreative, consolidarea competențelor sau de accelerare a învățării,activități de învățare remedială • Statul poate finanța programul „Școală după școală”

6. Rețeaua școlară • Rețeaua școlară este formată din totalitatea unităților de învățământ acreditate, respectiv autorizate provizoriu • Consorțiile școlare sunt parteneriate contractuale dintre unitățile de învățământ care asigură: • Mobilitatea personalului între unitățile membre • Utilizarea în comun a resurselor unităților membre • Lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor și recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării

7. Formațiunile de studiu • Educația antepreșcolară – 7 copii, 5/9 • Învățământul preșcolar – 15 preșcolari, 10/20 • Învățământul primar – 20 elevi, 15/25 • Învățământul gimnazial – 25 elevi, 20/30 • Învățământul liceal – 25 elevi, 25/30 • Învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare – 10 elevi, 8/12 • Învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave – 5 elevi, 4/6

8. Curriculum • Curriculumul național eleborat în conformitate cu: • Nevoile specifice dezvoltării personale • Nevoile pieții muncii și comunității • Principiul subsidiarității

9. Curriculum • Numărul de ore: • 20 de ore – învățământ primar • 25 de ore – învățământ gimnazial • 30 de ore – învățământ liceal • Discipline obligatorii • 80% pentru învățământul obligatoriu • 70% pentru învățământul liceal • În cadrul fiecărei discipline • 75% din programă acoperă orele de predare și evaluare • 25% la dispoziția profesorului pentru învățare remedială, planuri individuale de învățare

10. Curriculum • Pentru educația timpurie – centrat pe dezvoltarea fizică, cognitiva, emoțională și socială, remedierea precoce a eventualelor deficiențe de dezvoltare • Pentru învățământul gimnazial și liceal – centrat pe 8 domenii de competență care determină profilul de formare a elevului

11. Domeniile de competență • Competențe de comunicare în limba română • Competențe de comunicare în limbi străine • Competențe de bază de matematică, științe și tehnologie • Competențe digitale • Competențe sociale și civice • Competențe antreprenoriale • Competențe de sensibilizare și expresie culturală • Competențe de învățare pe tot parcursul vieții

12. Abordarea curriculumului • Profilul absolventului • Cadrul național al curriculumului (arii curriculare) • Planuri de învățământ • Programe școlare • Manuale

13. Învățarea e-learning. Comunități de învățare on line • Se înființează Biblioteca Școlară Virtuală și Platforma Școlară de e-learning care vor conține: • Programe școlare • Exemple de lecții • Ghiduri metodologice • Exemple de probe de evaluare

14. Evaluarea • Scopul evaluării este de a orienta și optimiza învățarea • Toate evaluările de realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină • Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară

15. Evaluarea • Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor naționale și a metodologilor de evaluare constituie abatere disciplinară și se sacționează conform prevederilor prezentei legi • Evaluarea se centrează pe competențe, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de învățare • Se va crea o banca de instrumente de evaluare unică cu funcție orientativă

16. Evaluare – Portofoliul educațional • Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activtăți de învățare, în diferite contexte • Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării • Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului

17. Structura și caracteristicile evaluărilor • La finalul clasei pregătitoare – individualizată • La finalul clasei a II-a – la nivelul școlii • La finalul clasei a IV-a – la nivel național, prin eșantionare • La finalul clasei a VI-a – la nivelul școlii • La finalul clasei a IX-a – la nivel național • La finalul clasei a XII-a/XIII – la nivel național

18. La finalul clasei pregătitoare • Cadrul didactic realizează un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, a limbajuluiși a comunicării, dezvoltarea capacităților și atitudinilor de învățare

19. La finalul clasei a II-a • Evaluarea competențelor fundamentale la : • scris-citit • matematică • Rezultatele evaluării sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare • Se comunică părinților • Sunt documente în portofoliul educațional

20. La finalul clasei a IV-a • Evaluare națională, prin eșantionare, a competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar • După modelul internațional • Are scop de diagnoză a sistemului

21. La finalul clasei a VI-a • Evaluarea elevilor la nivelul școlii prin două probe transdisciplinare: • Limbă și comunicare • Matematică și științe • Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate și pentru preorientarea școlară • Se comunică părinților și sunt trecute în portofoliul educațional

22. La finalul clasei a IX-a • Evaluare națională obligatorie a tuturor elevilor, punctaj după modelul internațional • Probă scrisă la limba și literatura română • Probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe • Probă scrisă la o limbă de circulație internațională • Probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului • Probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului • Rezultatele evaluării se înscriu în portofoliul educațional al elevului

23. Admiterea la liceu • Pe baza portofoliul educațional dacă numărul locurilor este egal cu al candidaților • Pe baza portofoliul educațional, a mediei de absolvire, a mediei la evaluarea națională – în proporție de 70% și • 30% nota obținută la proba de admitere stabilită de unitatea de învățământ

24. Examenul de bacalaureat • Proba A – evaluarea competențelor de comunicare orală în limba română • Proba B – evaluarea competențelor de comunicare în limba maternă • Proba C – evaluarea competențelor de comunicare în două limbi de circulație internațională • Proba D – evaluarea competențelor digitale • Proba E scrisă – evaluarea competențelor formate pe durata învățământului liceal

25. Proba E • Probă scrisă la limba și literatura română • Probă scrisă la limba și literatura maternă • Două probe scrise diferențiate: • Profilul real • Matematică • Probă transdisciplinară din științe • Profilul umanist • O limbă de circulație internațională • Probă transdisciplinară din geografie, istorie, socio-umane • Filiera tehnologică • Probă scrisă specifică profilului • Probă transdisciplinara • Filiera vocaționala

26. Conducerea sistemului și a unităților de învățământ

27. Conducerea unităților de învățământ • Unitățile sunt conduse de consiliul de administrație format din 7,9, 13 membri • Dupa constituirea CA se alege un președinte de ședință, pe durata unui an • Întâlniri lunare • Atribuții – asumarea publică pentru performanțele unității de învățământ, alături de director

28. Finanțarea și baza materială a unităților de învățământ • Finanțarea de bază • Finanțarea complementară • Finanțarea suplimentară

29. Competiții • Între școli – evaluarea instituțională – clasificarea școlilor pe 5 niveluri: • Excelent • Foarte bun • Bun • Satisfăcător • Nesatisfăcător • Între cadre didactice – Profesorul anului

30. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC

31. Formarea inițială și continuă. Cariera didactică • Formarea inițială teoretică • Master didactic cu durata 2 ani • Bursă egală cu salariul net al unui profesor debutant • Stagiul practic cu durata 1 an, într-o unitate de învățământ, sub coordonarea unui cadru didactic mentor

32. Cariera didactică • Ocuparea unei funcții didactice pentru perioada stagiului practic • Concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate • Repartizarea de către ISJ pe posturile rămase neocupate în urma concursului • Cadrelor didactice angajate pe perioadă determinată, lise poate asigura continuitatea pe postul/catedra ocupată , prin hotărârea consiliului de administrație

33. Evoluția în carieră • Gradul didactic II • Gradul didactic I • Profesor emerit

34. Dezvoltarea profesională • Actualizarea și dezvoltarea competențelor în domeniul de specializare corespunzător • Dezvoltarea competențelor pentru evoluția în carieră, prin sistemul de pregătire și obținere a gradelor • Dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere • Dobândirea de noi competențe, prin programe de conversie pentru noi specializări și/sau ocuparea de noi funcții didactice • Dobândirea de competențe complementare • Obținerea prin studii corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă se consideră formare continuă

35. Ocuparea funcțiilor didactice • Personalul didactic titular, la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrază dreptul dobândit prin concursul național unic de titularizare • Personalul didactic titular prin repartiție guvernamentală își păstrează acest drept

36. Soluționarea restrângerilor de activitate • Transferul consimțit între unitățile de învățământ • Repartizarea pe posturi/catedre vacante, coorodonată de ISJ, conforma metodologiei elaborate de MECTS până la data de 15 noiembrie

37. Foarte important! • Cadrele didactice netitulare care au participat la concursul național unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obținut cel puțin nota 7 și au ocupat un post/o catedră devin titulari ai școlii respective dacă: • Se certifică viabilitatea postului/catedrei • Consiliul de administrație al școlii respective este de acord

38. Forme de angajare a personalului didactic • Posturile se ocupă prin concurs la nivelul unității de învățământ • Vacantarea posturilor se face de către consiliul de administrație la propunerea directorului • Inspectoratul școlar analizează, corectează în colaborare cu unitățile de învățământ și avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate • Lista se face publică prin afișare la ISJ și la unitățile de învățământ

39. Forme de angajare • Concurs organizat la nivelul unității de învățământ/consorțiu • Concursul constă în: • Probă practică sau inspecție specială la clasă • Probă scrisă din didactica specialității – pentru personal didactic cu contract individual de muncă • Prezentarea unui curriculum vitae și interviu pentru personalul asociat, pensionat

40. Rolul ISJ • Centralizează posturile didactice și orele rămase neocupate care vor repartizate astfel: • Cadrelor didactice titulare intr-o unitate de învățământ pentru completarea normei • Profesorilor debutanți aflați în stagiu practic • Candidaților rămași nerepartizați după concursul organizat la nivelul unității • Pensionarilor, cu respectarea criteriilor de competență profesională

41. Funcțiile de conducere • Funcția de director se ocupă prin concurs public de către cadre didactice membre ale Corpului Național de Expperți în Management educațional • Concursul este organizat la nivelul unității de către consiliul de administrație • Directorul încheie contract de management educațional cu primarul/președintele CJ al unității teritorial administrative • Directorul și directorul adjunct nu pot fi pe perioada mandatului președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic

42. Norma didactică • 40 de ore pe săptămână: • Activități didactice de predare-învățare-evaluare, instruire practică, examene de final de ciclu de studii • Activități de pregătire metodico-științifică • Activități de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot parcursul vieții

43. Acte normative • ROFUIP • Metodologia de formare continuă • Metodologia de miscare a personalului didactic • Metodologia de funcționare a CA • Metodologia de evaluare a personalului • Metodologia de constituire a corpului de mentori • Regulamentul de organizare a inspecției școlare

44. Termene de aplicare • 1 ianuarie 2012 – introducerea costului standard per elev • 1 ianuarie 2012 – acordarea a 6% din PIB • 2012-2013 – includerea clasei pregătitoare în învățământul primar • 1 ianuarie 2013 – acordarea a 500 euro pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut • Inceputul anului școlar 2014-2015 – metodologia de admitere în liceu – clasa a X-a, conform noii legi (pentru elevii care sunt în clasa a VII-a • 2015-2016 – includerea clasei a IX-a în învățământul gimnazial (generația care a început clasa a V-a în anul școlar 2011-2012

45. Câteva concluzii • Viziunea legii • Centrarea pe beneficiar • Asumarea răspunderii pentru serviciile oferite • Descentralizarea instituțională • Egalitatea de șanse • Asigurarea calității • Coerența • Predictibilitatea și stabilitatea sistemului • Aplicarea integrală a legii presupune un număr de 4-5 ani • Implicarea cadrelor didactice în elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii