S Ǎ NE CUNOAŞTEM ELEVII /COPIII

1. SǍ NE CUNOAŞTEM ELEVII/COPIII

2. Teoria Inteligenţelor Multiple (TIM) DupåHoward Gardner, oamenii posedå cel puţin opt inteligenţe. El defineşte „o inteligenţå“ ca fiind : ■ Calea prin care un individ poate så îşi rezolve problemele de viaţå realå; ■ Abilitatea de a crea un produs sau de a oferi un serviciu care este de valoare în cel puţin o culturå; ■ Potenţialul de a gåsi sau de a crea soluţii care så faciliteze achiziţia de cunoaştere nouå.

3. Cele opt inteligenţe sunt: • Inteligenţa verbal-lingvisticå sau inteligenţa cuvintelor; • 2.Inteligenţa logico-matematicå sau inteligenţa numerelor şi a raţiunii; • 3.Inteligenţa vizual-spaţialå sau inteligenţa imaginilor, desenului şi a picturii; • 4. Inteligenţa muzical-ritmicå sau inteligenţa tonului, ritmului şi a timbrului; • 5. Inteligenţa corporal-kinestezicå sau inteligenţa întregului corp; • 6. Inteligenţa interpersonalå sau inteligenţa interacţiunilor sociale; • 7. Inteligenţa intrapersonalå sau inteligenţa autocunoaşterii; • 8. Inteligenţa naturalistå sau inteligenţa tiparelor;

4. Cel/cea care: • ■ gândeşte în cuvinte; • ■ are o bunå memorie pentru nume, locuri, date etc. • ■ preferå så citeascå, så scrie şi så spunå poveşti; • ■ înţelege ordinea şi sensul cuvintelor; • ■ explicå uşor; • ■ are un umor lingvistic remarcabil; • ■ convinge uşor, este persuasiv în vorbire şi scriere; • ■ face analize metalingvistice cu uşurinţå; • manifestå inteligenţå verbal – lingvisticå.

5. 2. Cel/cea care: ■ are plåcerea de a rezolva probleme, de a lucra cu cifre; ■ raţioneazå inductiv şi deductiv; ■ are un bun discernåmânt în ceea ce priveşte relaţiile şi conexiunile; ■ realizeazå calcule complexe; ■ are gândire ştiinţificå; manifestå inteligenţå logico-matematicå

6. 3. Cel/cea care: ■ are imaginaţie activå; ■ îşi formeazå imagini mentale (vizualizeazå); ■ se orienteazå uşor în spaţiu; ■ recunoaşte relaţii şi obiecte spaţiale; ■ are percepţii corecte din diferite unghiuri; ■ reprezintå uşor grafic prin picturå, desen, sculpturå; manifestå inteligenţå vizual-spaţialå.

7. 4. Cel/cea care: ■ poate controla în mod voluntar mişcårile corpului; ■ îşi poate programa mişcåri ale corpului; ■ face uşor legåtura dintre corp şi minte; ■ are abilitåţi mimetice; manifestå inteligenţå corporal-kinestezicå.

8. 5. Cel/cea care: ■ apreciazå structura muzicii çi a ritmului; ■ are „scheme“ sau „cadre“ pentru a auzi muzica; ■ este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale; ■ recunoaşte, creeazå şi reproduce sunete, ritmuri,muzicå, tonuri şi vibraţii; ■ apreciazå calitåţile caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor; manifestå inteligenţå muzical-ritmicå.

9. 6. Cel/cea care: ■ comunicå eficient verbal şi non-verbal; ■ este sensibil la sentimentele, temperamentul şi motivaţia celor din jur; ■ opteazå pentru lucrul în cooperare; ■ îi place så lucreze în grup; ■ då dovadå de înţelegerea perspectivelor celorlalţi; ■ este capabil så cedeze şi så påstreze sinergie manifestå inteligenţå interpersonalå.

10. 7. Cel/cea care: ■ are capacitate de concentrare; ■ tendinţå de a reflecta asupra realitåţii înconjuråtoare şi a naturii umane; ■ îşi dezvoltå uşor abilitåţile metacognitive; ■ sunt conştienţi de propriile sentimente; ■ are simţul transpersonal al sinelui; ■ are abilitåţi de gândire şi raţiune de ordin superior; manifestå inteligenţå intrapersonalå.

11. 8. Cel/cea care: ■ are dezvoltat simţul de comuniune cu natura; ■ recunoaşte şi clasificå uşor membri ai diferitelor specii; ■ apreciazå impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii; ■ recunoaşte tipare şi comportamente; manifestå inteligenţå naturalistå.

12. Dezvoltarea emoţionalå şi socialå • Ce este inteligenţa emoţionalå (IE)? • Inteligenţa emoţionalå este abilitatea individului de a recunoşte, identifica, conştientiza, exprima şi controla emoţiile. • Daniel Goleman-cinci elemente care compun inteligenţa emoţionalå: • Conştiinţa de sine, • 2. Autocontrolul, • 3. Motivaţia, • 4. Empatia, • 5. Managementul relaţiilor sociale: • Alte abilitåţi emoţionale care sunt importante de educat în şcoalå, comunicarea, cooperarea şi rezolvarea de conflicte.

13. Stiluri de învåţare.Stiluri de predare „Cine se opreçte din învåat, fie la 15 sau 25 sau 80 de ani, acela este un om båtrân. Cine învaţå mereu, råmâne tânår.“ Henri Ford Stilul de învåţare... ■ se referå la „simpla preferinţå pentru metoda prin care învåţåm şi ne aducem aminte ceea ce amînvåţat“. ■ ne aratå calea şi modalitåţile în care învåţåm. ■ implicå faptul cå indivizii proceseazå informaţiile în diferite moduri: latura cognitivå, elemente afective-emoţionale, psihomotorii şi anumite caracteristici ale situaţiilor de învåţare. ■ ca „modalitate preferatå de receptare, prelucrare, stocare şi reactualizare“, are în componenţa lui elemente genetice şi elemente „care se dezvoltå ca urmare a expunerii frecvente şi preferenţiale la o anumitå categorie de stimuli.“ (Båban, A., 2001)

14. Ce stiluri de învåţare cunoaştem? • Dupå modalitatea senzorialå implicatå se cunosc trei stiluri de învåţare de bazå: • vizual, • auditiv, • tactil-kinestezic.

15. Stilul de învåţare vizual are urmåtoarele puncte tari: Elevii/copiii: ■ îşi amintesc ceea ce scriu şi citesc; ■ le plac prezentårile şi proiectele vizuale; ■ îşi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole şi hårţi; ■ înţeleg cel mai bine informaţiile atunci când le våd.

16. Stilul de învåţare auditiv prezintå urmåtoarele puncte tari: Elevii/copiii: ■ îşi amintesc ceea ce aud şi ceea ce se spune; ■ le plac discuţiile din claså şi cele în grupuri mici; ■ îşi pot aminti foarte bine instrucţiunile, sarcinile verbale/orale; ■ înţeleg cel mai bine informaţiile când le aud.

17. Stilul de învåţare tactil-kinestezic se remarcå prin următoarele puncte tari: Elevii/copiii: ■ îşi amintesc ceea ce fac çi experienţele personale la care au participat cu mâinile şi întreg corpul (mişcåri şi atingeri); ■ le place folosirea instrumentelor sau preferå lecţiile în care sunt implicaţi activ participarea la activitåţi practice; ■ îşi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au fåcut o datå, le-au exersat şi le-au aplicat în practicå (memorie motricå); ■ au o bunå coordonare motorie

18. Stiluri de predare înseamnå „personalizarea“ modalitåţilor de acţiune ale profesorului/ profesoarei în situaţiile specifice de lucru cu elevii. Clasificare în funcţie de (V. Ilie, 2003): ■ specificul stilului de învåţare al profesorului; ■ caracteristicile cognitive ale predårii: abstract, concret; ■ modul de comunicare: direct, indirect; ■ atitudinea faţå de activitatea din claså: centrat pe profesor, centrat pe elev; ■ strategiile folosite: expozitiv, interogativ, aplicativ; ■ implicare şi deontologie profesionalå: responsabil, neglijent, indiferent; ■ personalitatea cadrului didactic: proactiv, reactiv, ultrareactiv. Alte stiluri de predare (Center for Teaching and Learning, 2004): ■ autoritate formalå; ■ model personal/ demonstrativ; ■ facilitator; ■ cel/cea care deleagå.

19. Stilul de viaţå „Fiecare zi pare prea scurtå pentru toate gândurile pe care le gândesc, pentru toate plimbårile pe care vreau så le fac, pentru toate cårtile pe care vreau så le citesc şi pentru toţi prietenii pe care vreau så îi våd“. John Burroughs, eseist Ce anume din stilul de viaţå al copiilor contribuie la succesul şcolar? ■ încrederea în sine optimå; ■ respectarea meselor şi a orelor de somn; ■ participarea la activitåţi extrașcolare (sport, teatru, muzicå, dans, voluntariat); ■ timpul moderat petrecut cu prietenii; ■ timpul necesar acordat temelor şi studiului individual; ■ implicarea pårinţilor în educaţia copilului. Schimbarea este singura constantå din viaţa noastrå!