1 / 48

Simptomatologia ş i tratmentul depresiei v î rstnicilor

Simptomatologia ş i tratmentul depresiei v î rstnicilor. Dr. Marcela Covic I.N.G.G. Ana Aslan-2013. Prevalen ţă. -1din 6 - depresie î n cursul existen ţ ei -a crescut de 2-3 ori î n ultimii 25 ani -pentru 2020-a 2-a cauz ă de morbiditate (Mathers CD et. al 2003).

ziarre
Download Presentation

Simptomatologia ş i tratmentul depresiei v î rstnicilor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Simptomatologia şi tratmentul depresiei vîrstnicilor Dr. Marcela Covic I.N.G.G. Ana Aslan-2013

  2. Prevalenţă -1din 6 - depresie în cursul existenţei -a crescut de 2-3 ori în ultimii 25 ani -pentru 2020-a 2-a cauză de morbiditate (Mathers CD et. al 2003)

  3. PREVALENŢA -VÎRSTNICI -populaţia generală -7%(Loo et al, 1987) -13,5% -peste 65 ani- 27 % (D.S.M.-IV) -31 % ( Koening) -spitalele de geriatrie -30% -50% -55% -13% -61% (Mayor , Hawton) -căminele de bătrîni –12% sau 20% - 40% (M. Dunitz 1997)

  4. FORMELE DE DEPRESIE O creştere a prevalenţei -depresiamajoră -1 %, -în spitale 10 % - 45 % (PTD -1999) -distimia - 2 % -simptomele clinicedepresive semnificative-8 % - 15 % (Institul National de Sanatate 1992 ) -depresia majorăşi minoră - între 8 % - 15 %

  5. Prevalenţa -în funcţie de sex Predomină lasexul feminin - raportul F/B - 2 /1 sau de 3 /1 (femei-8,3 %, barbati 2,9 %) (Romanski -1992) ●depresia majoră -peste 65 ani - 5% -la bărbaţi -11 % la femei (Lovestone S.et al.1997) -la 70 ani- 26, 9 % la barbati - 45, 2 % la femei (Grasbeck-1996 ) -cu înaintarea în virstă tendinţă de egalizare a raportulu(Michael J.and al-2002) Vîrsta de debut -femei - între 61 ani - 65 ani -bărbaţi - între 71 ani - 75 ani

  6. EXPLICAŢII  Speranţa de viaţă Adresabilitatea - medic în general -psihiatru în particular Modificările sociale şi familiare Diferenţe sistemului serotoninergic : F -deşi receptorii pentru SE  -proteinele transportoare ale SE  (Hristina Jovanovic-2008)

  7. Prevalenţa - mediul urban Sentimentul de înstrăinare Stresul social Obiceiurile şi stilul transcultural – stigma bolii psihice Posibilitatile de adresabilitate

  8. STATUL MARITAL Frecvenţă crescută la - persoanele singure -fără familie -văduve, divorţate sau separate

  9. Diagnosticarea depresiei Subdiagnosticată -doar 17% ajung la psihiatru Nediagnosticată - 65% pac. cu suicid s-au adresat unui medic de familie - lunile premergătoare

  10. Motivele -subdiagnosticarii -“tristeţe normală” -nerecunoscută de -pacient -medic -transcultural -stigma -refuzul de a se adresa medicului psihiatru -dificultatea diagnosticării -forme subclinice -forme atipice

  11. ETIOPATOGENIE Teoria vulnerabilităţii 4 nivele de vulnerabilitate: - biologico-genetică - psihologică - cognitivă - socială (Lader -1990)

  12. TEORIILE BIOLOGICE Modificărilor monoaminergice -cantitative -SE- NA- DA- GABA -ale echilibrului dintre acestea ●Teoriile membranare ale receptorilor - număr, sensibilitate Teoriile neuroendocrine ●Rolul axei hipotalamo-hipofizo adrenergice (HHA) ●Axa hipotalamo-hipofizo-tiroidiană Modificările neuromorfologice ale creerului -cortico-talamo- limbic amigdala, nc. medio-dorsal talamic, cortexul prefrontal -cortico-talamo- palido-striato-limbic în principal striatul şi globus palidus (M. D. Gheorge 2003,2007)

  13. Modificarile structurale şi funcţionale la nivel cerebral la pacienţii cu depresie Cortex Hipocamp  Volumului Mărimii şi densităţii neuronale Densităţii celulelor gliale Schimbări în fluxul sangvin cerebral şi al metabolismului glucozei  Volumului  Neurogenezei Amigdala   Volumului  Densităţii celulelor gliale Schimbări în fluxul sangvin cerebral şi al metabolismului glucozei 1. Bremner JD et al, 2002 - 2. Cotter D et al, 2001- 3. Rajkowska et al, 1999 - 4. Ongur D et al, 1998 - 5. Drevets WC. 2000 - 6. Frodlv T et al, 2002 - 7. Sheline YI et al, 2003 - 8. Hamidi M et al, 2004 - 9. Sheline YI et al, 1999 - 10. Bremner JD et al, 2000 - 11. Rajkowska et al, 2002.

  14. Vulnerabilitatea genetică –depresiile severe-boala afectivă bipolară -simptomele somatice ale depresiei ●Studiile - gemeni - monozigoţi - 60% - 80% - dizigoţi -20% -30 % ●Studiile de urmărire familiară • -rudele de gradul I - risc de 3 ori mai faţă de • populaţia generală ●Studiile de genetică moleculară - braţului scurt al cromoz. 5gene - receptorii DA, NA, ac. gama amino-butiric, glutamatul

  15. Teoriile psihogene şi sociale ●Vulnerabilitate psihologică -doliul precoce -pierderea parenterală precoce -privarea afectivă -semnificaţia personală a evenimentelor vitale ●Modificările socio-profesionale -pensionarea -modificările structurii familiare -modificările somatice -deprivarea senzorială

  16. Factorii de risc -gen F, mediul urban -singurătate -lipsa suportului social -evenimente stresante de viaţă -istoric familiar de-depresie, suicid -afecţiuni somatice-HTA, FA, BCI, AV -DZ, neo, demenţă -imagine corporală modificată -amputaţii -neo, atac cord -dureri cronice -medicamente, abuzuri subst., alcool

  17. Caracteristici vîrstnici -evenimete minorecumulate sau repetate -reactualizarea evenimentelor -terenul schimbat de vîrstă -comorbiditatea depresiei cu -af. somatice-cardio-vasculare -AVC, DZ -boala psihicăîn special – demenţe -anxietate

  18. EPISOD DEPRESIV-CLINICA Simptomele majore (centrale) -dispoziţie depresivăîn ultimile 2 săptămîni -scăderea interesului şi a plăcerii pentru activitatea normală -scaderea energiei, creşterea oboselii Simptomele adiţionale -scăderea încrederii sau a stimei de sine -vina excesivăşi inadecvată, necorespunzătoare -gînduri recurente de moarte, gînduri sau comportament suicidar -scăderea abilităţii de concentrare sau de a gîndi (indecizie) -scăderea activităţii psiho-motorii -tulburarea somnului -modificarea apetitului cu modificarea corespunzătoare a greutăţii (ICD-10 (WHO-1993)

  19. “Depresia tipică a bătrînului “ subtip al depresiei majore Caracteristicile episodului depresiv major -plîngerile somatice numeroase ( faţă de tineri) -hipocondria excesivă -agitaţie mare - probabilitatea apariţiei confuziilor -plîngerile legate de scăderea memoriei -anxietatea–coexistă - uneori dominînd tabloul clinic -forme frecvente –melancoliforme -atipice -evoluţie - mai ales cronică (R. Baldwin -2002)

  20. Diagnostic depresie Clinic–ICD 10 -DSM V Scale depresie -Scala geriatrică de depresie -Hamilton Rating Scale for Depression -Montgomery–Asberg Depression Rating Scale -Zung Depression Scale -Beck Depression Inventory

  21. DEPRESIA VASCULARĂ = sindr. depresiv - diferite patogenii vasculare(G.Alexopoulos et. Al. 1999) VALOAREA RISCULUI- depresie la af. cardio-vasculare - 1-2 sau 3-4 Studiul INTERHEART* (case-control:: date din 52 de ţări) -riscul IM : 32,5% -dat de factori psihosociali -stress, stil viaţă - DEPRESIE (Yusuf S.et al-2004) ●Epidemiologic Catchment Area study: -pacienţii cu depresie majoră - risc IM de 4 ori mai mare decît populaţia normală -tristeţe sau disforie timp de 2 săptămîni – risc de 2 ori mai mare IM (Pratt LA-1996) ●Rugulies et al.(2002) - metaanaliza de 11 studii (36.000 pacienti): -riscul relativ de boală coronariană la persoane depresive, dar sănătoase este de 1.64

  22. Depresia vasculară ●Depresia are o frecvenţă de 3 ori la pacienţii cu un IM decît în populaţia generală (Thomb 2006) ●Studii realizate în spitale au aratat că : -între 15-20% - pac. cu IM -criteriile DSM IV -depresie majoră -un procent chiar mai mare au simptome depresive (Lespérance F, Frasure-Smith N.-2000) ●National Health Interview Survey : 30 801 adulţi -prevalenţa pe 12 luni a depresiei majore -9.3% la pacienţii cu boală cardiacă faţă de - 4.8% la cei fără o patologie asociată (Egede LE-2007)

  23. LEGATURA ÎNTRE DEPRESIE ŞI PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ • Activarea axului hipotalamo-hipofizo-adrenocortical • Anomalii de coagulare şi disfuncţie endotelială • Dereglări ale sistemului inflamator Jürgen Barth.Depression as a Risk Factor for Mortality in Patients With Coronary Heart Disease: A Meta-analysis.Psychosomatic Medicine 66:802-813 (2004); MusselmanDL. Am J Psychiatry 1996;153:1313-1317

  24. Interacțiuni fiziopatologice VASOCONSTRICȚIE HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ CREȘTEREA FRECVENȚEI CARDIACE • Activarea axului hipotalamo-hipofizo-adrenocortical • Anomalii de coagulare și disfunctie endotelială • Dereglări ale sistemului inflamator Jürgen Barth.Depression as a Risk Factor for Mortality in Patients With Coronary Heart Disease: A Meta-analysis.Psychosomatic Medicine 66:802-813 (2004); MusselmanDL. Am J Psychiatry 1996;153:1313-1317

  25. Tulburarea afectivă datorată unei condiţii medicale generale ●Cancere -depresii cr. cu 6 ani înaintea debutuluidepresiei (Penninx -1998) -depresii majore - 25 %. forme -neoplasmele pancreatice 50% -esofagiene 22-40% -colonului 26%. -leucemiile acute 1,5%. ●Anemiile ●Bolile SNC cu risc crescut şi direct pentru depresie -boala Parkinson 25-70% ; -boala Alzheimer 15-57% ; -scleroza multiplă 27%-54% ; -boala Hungtington 9%-44%(Ashor R. 2004) -accidentul vascular –depresie majoră -imediat- 23% ; la 6 luni- 34% -primii 2 ani - 1 din 5 pacienţi -depresie minoră

  26. Tratament -manegement -scopurile precise -evaluarea bolilor comorbide şi a tratamentelor -evaluarea riscului suicidar -alegerea unui antidepresiv adecvat -etiopatogeniei -gravităţatii -îmbunătăţirea complianţei-psihoterapie -monitorizarea rezultatelor terapeutice -menţinerea răspunsului terapeutic cu prevenirea – recurenţelor –riscului suicidar

  27. Problemele tratamentului Datorate medicului : -alegere inadecvată a antidepresivului -dozare incorectă -durata incorectă a tratamentului Cauzele eşecului terapeutic - dozarea inadecvată - lipsa de complianţă - ineficienţa tratamentului - severitatea şi cronicitatea depresiei

  28. LEGATE DE PACIENT -rezistenţa la diagnostic şi tratament -30% nu cumpară prima reţetă -25-33% opresc trat. din prima lună ->40% opresc tratamentuluiîn primele 3 luni (Simon- 1993, Katona- 1995, Lin -1995) -noncomplianţa cu vizitele -datorată - duratei şi complexităţii tratamentului - lipsa de încredere - lipsa educaţiei - severitatea bolii - lipsa reţelei de suport social - comorbiditatea cu tulburări de personalitate şi adicţii -prezenţa stresorilor multipli

  29. Antidepresive-clasificare • IMAO-1940 • Triciclice -1950 • Inhibitori de recaptare ai SE (SSRI) -1980 • Inhibitori de recaptare ai NA si SE(SNRI) -1990 • Inhibitori de recaptare ai NA ( NRI) • Atipice -coaxil -agomelatina -2009

  30. Antidepresive-triciclice -toleranţă -efecte cardiotoxice -tahic., aritmii,tulb de ritm,Q-T>450ms -efecte anticolinergice -disfuncţii sexuale -modificări cognitive -metabolizate- citocromul P450 Interacţiuni majore -SSRI/SNRI (excitalopram, citalopram) -alcool -antipsihotice -antimuscarinice

  31. Depresia serotoninergică ●Depresie anxioasă -anxietate, nelinişte psiho-motorie, se mişcă mult -insomnii de adormire -hiperfagie, sau bulimie Paraclinic : -EEG computerizat- tip II Matusek - limfocitele T  ●Depresia ostilă -ostilitate, agresivitate şi impulsivitate - acte antisociale frecvente -risc suicidar crescut, comportament suicidar recurent -este forma cu interfaţă- consum de alcool, toxicomanie AHC -comportamente antisociale, alcoolism, boala afectivă, suicid Paraclinic -limfopenie, cu cel. polinucleare  mult -limfocitele T CD4 cu tendinţă -EEG – tip I Matusek

  32. SSRI -citalopram, fluoxetina , fluvoxamina, paroxetina, sertralina Efecte secundare -citocrom P450 -favorizează secundar- deficitul de DA -atenţie F vulnerab.  la defic. DA - s.extrapiramidal -suicid -tulb. hemoragice cutanate -efecte antimuscarinice -sindromul de hiponatremie -sindromul serotoninergic

  33. Sindromul de HIPONATREMIE Factori de risc -vîrstnici -sex F -greutate corporală mică -medicamente: -diuretice, AINS, carbamazepina, -chimioterapie antineoplazică -funcţie renală redusă –IR ac., cr. -comorbidităţi-hipotiroidism, DZ, BPOC,AVC, TCC, HTA -temperatura ambiantă 

  34. Sindromul SEROTONINERGIC • -nelinişte • -transpiraţii abundente • -tremor • -frison • -mioclonii • -confuzie • -convulsii • -deces

  35. Depresia NA- NA in sistemul limbic -inhibiţie psiho-motorie -lentoare psiho-motorie, fatigabilitate accentuată -deficit cognitiv-atenţie, concentrare  , memorie afectată -anhedonie, funcţionare socio-profesionalţ deficitară -hipersomnie sau insomnie matinală -modificări somatice: -slăbire în greutatea, deshidratare, mioză, lăcrimare -pulmorar- hipersecreţie, fen. de astm bronsic -cardiac -bradicardie, constricţie toracică -hipotensiune - tendinţă la colaps -renal -micţiuni frecvente, adesea ureea  -reflexul nazo-palpebral este inepuizabil Paraclinic -limfocitele T sunt normale sau uşor scăzute -EEG computerizat –tip II Matusek Tratament – NRI -reboxetina (edronax)

  36. Depresia dopaminergică -inhibiţie psiho-motorie , -tensiune intrapsihică -discordantă cu - dezinteresul general - anestezia afectivă- retragerea - interesului şi motivaţiei-anhedonie -fără durere morală sau culpabilitate -adormire bruscă cu treziri frecvente, brutale -somn agitat neodihnitor -risc suicidar major datorat tensiunii intrapsihice -semne asociate -albirea parului precoce - semne extrapiramidale fruste -limfocitele T – normale Disfuncţionalitatea DA -stress cu modificarea imunităţii -predispoziţie boli cardio-vasculare (HTA) -modif. coagularii - predispoziţie şi risc  AVC -DZ Răspuns terapeutic -antidepresivele DA-ergice -amineptina(survector) - nomifesina (alival) -NMD=modulator DA şi NA -bupropion (Welbutrin)

  37. Depresii DA-forme clinice ●-depresia psihotică sau bipolară ●-depresia sezonieră ●-depresia din Parkinson -depresiile melancoliforme -DA  mult = afectarea sist. striat al gangl. bazali -medic. antiparkinsoniană ameliorează depresia -adm. indelungată, cantitate -stărilor maniacale sau -stări confuzionale Clinic - inhibiţia psiho-motorie -reducerea activităţii, retragerea din lume -labilitate afectivă importantă -discretă durere morală - sentiment vag de culpabilitate

  38. Alte antidepresive Inhibitor allosteric de recaptare a SE(ASRI) Escitalopram (cipralex) - SE atipic Coaxilul -Melatoninergic Agomelatina (venlafaxina)

  39. Coaxilul- serotoninergic atipic -Efectul antidepresiv şi anxiolitic - ameliorează depresia pacienţilor cu patologie cardiovasculară asociată şi scade riscurile complicaţiilor coronariene şi a stroke-ului -Siguranţa cardiovasculară - FĂRĂ modificarea -TA -frecvenţei cardiace -modifcări ale EKG -Tolerabilitatea excelentă - FĂRĂ metabolizare la nivelul citocromului P450

  40. Limitările alegerii medicației antidepresive CYP450* COAXIL NU INTERACȚIONEAZĂ CU CITOCROMUL P450 PERMITE ASOCIERI CU MEDICAȚIA CARDIOVASCULARĂ

  41. VALDOXANUL AGOMELATINA Mod de acţiune -agonist melatoninergic -receptorii →MT1- MT2 -antagonist receptorii 5-HT 2C (Price 2009) Efect antidepresiv prin: -resincronizarea ritmului circadian - valorilor DA şi NA

  42. circadian circadian Tratament Abordareadepresiei prin perspectiva circadiană Genetic Social profil profil Evenimente traumatice în timpul vieţii Mediu psihologic Afecţiuni somatice Afectarea ritmurilor circadiene Depresie 42

  43. VALDOXAN: profil receptorial unic = tolerabilitate excelentă ●Fără afinitate pentru transporterii de serotonină sau dopaminăşi fără acţiune asupra receptorilor 5-HT1A (comparativ cu TCA/SSRI/SNRI): fără greaţă, fără disfuncţii sexuale, fără agitaţie ●Fără afinitate pentru receptorii muscarinici (comparativ cu TCA): fără uscăciunea gurii, fără somnolenţă, fără retenţie urinară ●Fără afinitate pentru receptorii histaminici (comparativ cu TCA, mirtazapină): fără sedare, fără creşterea greutăţii corporale) ●Fără afinitate pentru receptorii noradrenergici(spre deosebire de TCA, mirtazapină, SNRI): fără afectare cardiovasculară, fără anxietate)

  44. Valdoxanul Eficacitate în -Depresia Majoră -depresia severă  Eficacitate din prima săptămână de tratament  Menţinerea eficacităţii pe termen lung  Fără a modificarea - funcţiei sexuale - greutăţii corporale  tolerabilitate generală excelentă

  45. MONITORIZARE TRATAMENT -a eficienţei şi a duratei -simptome reziduale -prevenirea recăderilor -riscul suicidar

  46. Algoritmul tratamentului în depresie   Continuare Augmentare Modificare

  47. CONCLUZII -DEPRESIA –afecţiune fecventă -în creştere -subdiagnosticată- nediagnosticată -gravă- suicidul -costisitoare -tratament adecvat-forma biochimică -gravitate -durata -tolerabilitate -comorbidităţi

  48. Vă mulţumesc !

More Related