1 / 87

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară

CURSURI an III – 10 ore REZIDENTIATUL DE CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARA MODULUL DE PARODONTOLOGIE (2 luni ). Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară Disciplina de PARODONTOLOGIE prof. univ. dr. SILVIA MÂRŢU. Etiopatogenia bolilor parodontale

zubin
Download Presentation

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. CURSURI an III – 10 ore REZIDENTIATUL DE CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARA MODULUL DE PARODONTOLOGIE (2 luni) Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară Disciplina de PARODONTOLOGIE prof. univ. dr. SILVIA MÂRŢU • Etiopatogeniabolilorparodontale • Metode de investigatie in bolileparodontale • Formeclinice ale boliiparodontale • Tratamentulcomplexa al bolilorparodontale • Rolulsiloculprofilaxiei in bolileparodontale

  2. Factorietio – patogeniciaiboliiparodontale ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI • BOALAPARODONTALĂ:concept ce reuneşte forme de manifestare patologică la nivelul parodonţiului marginal • etiologieplurifactorială: factori determinanţi (PB) •  favorizanţi • evoluţie cronică (majoritatea cazurilor) cu perioade deactivitateşiinactivitate • tratament complex şi de lungă durată • în sens strict, boala parodontală cuprinde: •  gingivite •  parodontite •  manifestări parodontale • ale unor afecţiuni sistemice FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI • formeacuteformecronice • formereversibileformeireversibile • fenomenefenomenedegenerative • reparatorii (distructive) MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  3. Factorietio – patogeniciaiboliiparodontale ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  4. FACTORII ETIOPATOGENICI AI BOLII PARODONTALE ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  5. ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE Factorietio–patogenicilocalideterminanţi 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI PLACA BACTERIANĂ FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALIDETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL Aspect al colonizăriiiniţiale FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC Aspect al colonizăriisecundare PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI Depozite de placăbacteriană INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  6. ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE Factorietio–patogenicilocalifavorizanţi 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALIDETERMINANŢI Factori de retenţieai plăcii bacteriene:  factori naturali: tartru, incongruenţe dentare, perlă de smalţ iatrogenii: obturaţii debordante, microproteze sau aparate gnatoprotetice neadaptate cervical, dispozitive ortodontice Alţi factori: impactare alimentară, respiraţie orală, edentaţii, obiceiuri vicioase, parafuncţii FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  7. ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE Factorietio–patogenicilocalifavorizanţi 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI FACTORI DE IRITAŢIE FACTORI MORFOLOGICI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALIFAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC Perlă de smalţ factor natural de retenţie INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ Şanţuri de dezvoltare: factor natural de retenţie

  8. Factorietio–patogenicigenerali ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI • reprezintă condiţii ce afectează starea generală a organismului în sensul modificării capacităţii sale de apărare • manifestările parodontale sunt funcţie de: •  specificul bolii •  factorul teren •  factorii locali existenţi • nu iniţiază procesul distructiv ci îi accelerează progresia şi rata de distrucţie tisulară FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  9. Factorietio–patogenicigenerali ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  10. ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE Factorietio–patogenicigenerali 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI MEDICAŢIA FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI • HIPERCREŞTERI GINGIVALE •  modificarea metabolismului colagenului •  leziuni inflamatorii supra–adăugate •  răspuns inflamator exagerat • exemple:NIFEDIPIN • FENITOIN • CICLOSPORINĂ A • susceptibilitate genetică faţă de capacitatea de tolerare a administrării pe termen lung FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  11. ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE Factorietio–patogenicigenerali 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI DISFUNCŢII PSIHO–SOMATICE FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI • modalităţi de inducere complexe •  dezvoltarea unor obiceiuri traumatice •  efect direct SNV asupra echilibrului fiziologic tisular • factori emoţionali (stress, anxietate): • stressSNCcortizoldepresia sistemului imunitar • stress psiho–social SNV ADR.+ NOR–ADR. •  •  proteaze şi prostaglandine •  distrucţie tisulară • asocierea factorilor de risc: fumat, igienă orală FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  12. ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE Riscul global parodontal 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI • RISCUL PARODONTAL • sumă de caractere/cauzeDOBÂNDITEprin: • stil de viaţă •  expunere la acţiunea mediului ambiant • şi / sau • sumă de caractereMOŞTENITEfilogenetic • studii epidemiologice care atestă ASOCIEREA la status-ul de boală parodontală • EVALUAREA RISCULUI PARODONTAL • PREDICŢIA DE RISC •  identificare - în termeni (parametri) de factoride riscfactori externi indicatoride risc predictoride riscfactori interni •  evitare, reducere sau control FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  13. ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE Interacţiapatogeni – gazdă 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI • reacţia de apărare a parodonţiului INFLAMAŢIA • EVOLUŢIE: •  funcţie de agentul patogen •  reactivitatea tisulară •  • inflamaţie acută, subacută, cronică • FENOMENE REACŢIONALE: •  alterare celulară •  fenomene reacţionale (vasculare, tisulare) • STADII evolutive: •  leziunea iniţială •  leziunea de debut •  leziunea stabilită •  leziunea avansată (parodontită) FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ GINGIVITA nu evoluează întotdeauna spre parodontită dar PARODONTITA este întotdeauna precedată de o gingivită. VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  14. ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE Interacţiapatogeni – gazdă 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI • GINGIVITA • LEZIUNE INIŢIALĂ – modificări acute exsudative • – nu are evidenţă clinică • LEZIUNE DE DEBUT – dominant limfocite T • – evidentă clinic • LEZIUNE STABILIZATĂ – dominant plasmocite • funcţie de barieră a epiteliului joncţional periclitată prin proces inflamator • distrucţie ţesut conjunctiv via metaloproteinaze • eliberare crescută de metaloproteinaze via citokine ELEMENTE CHEIE FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  15. ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE Interacţiapatogeni – gazdă 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI • PARODONTITA • extinderea inflamaţiei spre: •  osul alveolar •  ligamentul parodontal • migrarea spre apical a epiteliului de joncţiune • distrucţia ţesutului conjunctiv de ataşament •  degradarea colagen •  resorbţie osoasă •  formare de pungi ELEMENTE CHEIE FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ MEDIATORI LOCALI AI RESORBŢIEI OSOASE 1. Citokine: IL1, IL6, TNF 2. Prostaglandine: PGL2 3. Factori de creştere: derivaţi din osteoblaste ce controlează activitatea osteoclastelor VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  16. ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE Interacţiapatogeni – gazdă 1. FACTORI ETIO-PATOGENICI • PATOGENIA BOLII PARODONTALE • dezechilibrul relaţiei patogen – gazdă • activarea răspunsului inflamator şi imunitar • sinteză crescută de mediatori (citokine) • episoade de degradare a •  ţesutului conjunctiv •  ţesutului osos • relaţie nouă de echilibru patogeni – gazdă ELEMENTE CHEIE FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI 2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL FACTORI DE RISC INDICATORI DE RISC PREDICTORI DE RISC 3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

  17. EXAMENUL CLINIC GENERAL. FOAIA DE OBSERVAŢIE Algoritmulexamenului clinic • DEZIDERATELE EXAMENULUI CLINIC GENERAL • eficienţă • complexitate • randament • ETAPE: • examen clinic SUBIECTIV •  DATE PERSONALE •  ANAMNEZĂ • examen clinic OBIECTIV •  GENERAL •  LOCO–REGIONAL (intra– şi extra–oral) •  relaţii mandibulo–craniene •  igienă orală (indici clinico–biologici) • examene COMPLEMENTARE 1. EXAMEN CLINIC GENERAL ASPECTE GENERALE ALGORITM EXAMEN CLINIC EXAMEN CLINIC SUBIECTIV EXAMEN CLINIC OBIECTIV 2. FOAIA DE OBSERVAŢIE EXAMEN PARACLINIC

  18. EXAMENUL CLINIC GENERAL. FOAIA DE OBSERVAŢIE Examen clinic subiectiv  MOTIVELEPREZENTĂRII  ANAMNEZA 1. EXAMEN CLINIC GENERAL • majoritatea problemelor de sănătate parodontală: •  frecvent, nu constituie un motiv de solicitare a asistenţei de specialitate •  excepţie  URGENŢELE •  gingivită ulcero–necrotică •  abces parodontal etc. ASPECTE GENERALE ALGORITM EXAMEN CLINIC SUBIECTIV EXAMEN CLINIC OBIECTIV 2. FOAIA DE OBSERVAŢIE MOTIVE asociate bolii parodontale  sângerare gingivală, halitoză  tulburări funcţionale masticatorii (mobilitate dentară, migrări)  tulburări funcţionale estetice (recesiuni)

  19. EXAMENUL CLINIC GENERAL. FOAIA DE OBSERVAŢIE  MOTIVELEPREZENTĂRII  ANAMNEZA Examen clinic subiectiv DURERE SÂNGERARE HALITOZĂ SUPURATIE 1. EXAMEN CLINIC GENERAL ASPECTE GENERALE ALGORITM Abcesparodontal Gingivităulcero–necrotică EXAMEN CLINIC SUBIECTIV EXAMEN CLINIC OBIECTIV SÂNGERARE 2. FOAIA DE OBSERVAŢIE Gingivităsimplă Mobilitatedentar TULBURĂRI ESTETICE TULBURĂRI MASTICATORII Recesiunegeneralizată

  20. EXAMENUL CLINIC GENERAL. FOAIA DE OBSERVAŢIE Examen clinic subiectiv  ISTORICUL BOLII  ANAMNEZA • PREZENTARE CRONOLOGICĂa suferinţei – modalitate de apariţie şi evoluţie de la debut până în momentul prezentării • necesitatea REDACTĂRII SECVENŢIALE pe elemente ale sistemului stomatognat funcţie de motivele prezentării ca importanţă şi gravitate • identificarea SIMPTOMATOLOGIEI DOMINANTE şi a celei ASOCIATE 1. EXAMEN CLINIC GENERAL ASPECTE GENERALE ALGORITM EXAMEN CLINIC SUBIECTIV EXAMEN CLINIC OBIECTIV 2. FOAIA DE OBSERVAŢIE • MOMENTUL şi MODUL de debut(brusc, insidios) • EVOLUŢIE: staţionară, rapidă • lentă (spre agravare sau remitere) • etc. • FACTORI de agravare sau ameliorare • COMPLICAŢII asociate locale, regionale, generale • TRATAMENTEurmate, respectate sau nu • (cauze, complianţă faţă de tratament)

  21. EXAMENUL CLINIC GENERAL. FOAIA DE OBSERVAŢIE Examen clinic obiectiv EXAMEN CLINIC EXTRA–ORAL 1. EXAMEN CLINIC GENERAL INSPECŢIE ASPECTE GENERALE • simetrie facială, dimensiunea verticală • aspectul tegumentelor • tip de respiraţie (competenţă labială) • sensibilităţi cutanate particulare • inserţii musculare, contururi şi suprafeţe osoase • grupe ganglionare (adenopatii) • tumefacţii ALGORITM EXAMEN CLINIC SUBIECTIV EXAMEN CLINIC OBIECTIV 2. FOAIA DE OBSERVAŢIE PALPARE

  22. EXAMENUL CLINIC GENERAL. FOAIA DE OBSERVAŢIE Examen clinic obiectiv EXAMEN CLINIC INTRA–ORAL IGIENA ORALĂ 1. EXAMEN CLINIC GENERAL INDICELE DE PLACĂ (PI):frecvent, ca exprimare procentuală a suprafeţelor dentare acoperite de placă bacteriană 0 = absenţa plăcii 1 = film subţire la proximitatea marginii gingivale evidenţiat cu ajutorul sondei 2 = depozite moderate de–a lungul margii gingivale, vizibile cu ochiul liber 3 = depozite mari care ocupă ambrazura cervicală nr. suprafeţe cu placă PI = x 100 nr. suprafeţe fără placă ASPECTE GENERALE ALGORITM EXAMEN CLINIC SUBIECTIV EXAMEN CLINIC OBIECTIV 2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

  23. EXAMENUL CLINIC GENERAL. FOAIA DE OBSERVAŢIE Examen clinic obiectiv EXAMEN CLINIC INTRA–ORAL IGIENA ORALĂ 1. EXAMEN CLINIC GENERAL INDICELE DE TARTRU (CI): 0 = tartru absent 1 = tartru supragingival până la 1/3 din suprafaţa dentară 2 = tartru între 1/3 şi 2/3 supragingival şi prezenţa concomitentă a tartrului subgingival 3 = tartru supragingival peste 2/3 din suprafaţa dintelui sau bandă continuă subgingival suma notelor acordate CI = 6 ASPECTE GENERALE ALGORITM EXAMEN CLINIC SUBIECTIV EXAMEN CLINIC OBIECTIV 2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

  24. EXAMENE COMPLEMENTARE 1. EXAMENUL RADIOGRAFIC Interpretareaanatomieiradiografice ELEMENTE URMĂRITE  dinţi:rapoarteradiculare, raport de volumcoroană / rădăcină, dimensiunilecamereipulpare, tratamenteefectuate  parodonţiu:os alveolar (nivelososrestant), spaţiudesmodontal (normal, lărgit) înraportmezio–distal, sept inter–radicular  trabeculaţiaosuluispongios– sept inter– dentar, zone de furcaţie – densitate  conturulcorticaleiosoase: binedefinit, şters  poziţiacresteiseptale  lamina dura: continuă, discontinuă, absentă  zone de furcaţie structuriapicale leziuniendo–parodontale BILANŢUL RADIOGRAFIC 2. EXAMENE BACTERIOLOGICE Aspecte generale Teste de diagnostic 3. MAERKERI AI BOLII PARODONTALE 4. ALTE EXAMENE COMPLEMENTARE

  25. EXAMENE COMPLEMENTARE 1. EXAMENUL RADIOGRAFIC RAPORT COROANĂ–RĂDĂCINĂ Evaluarearadiografică BILANŢUL RADIOGRAFIC EVALUAREA RADIOGRAFICĂ OSOASĂ 2. EXAMENE BACTERIOLOGIC ASPECTE GENERALE TESTE DE DIAGNOSTIC 3. MAERKERI AI BOLII PARODONTALE 4. ALTE EXAMENE COMPLEMENTARE

  26. EXAMENUL CLINIC GENERAL. FOAIA DE OBSERVAŢIE Foaia de observaţie • variabilitate în prezentare chiar pentru un anumit tip de foaie de observaţie – fişă parodontală de tip: •  ORA (Oral Risk Assessment) •  PSR (Periodontal Screening & Recording) • alegerea unei forme anume depinde de: • obiective (clinice, epidemiologice etc.) • opţiunea medicului • pentru practica clinică curentă: •  modalitate simplă de prezentare •  uşor de completat şi de analizat •  să conţină informaţia relevantă cazului 1. EXAMEN CLINIC GENERAL ASPECTE GENERALE ALGORITM EXAMEN CLINIC SUBIECTIV EXAMEN CLINIC OBIECTIV 2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

  27. FORME CLINICE DE GINGIVITE Formeclinice de gingivite 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE GINGIVITA SÂNGERAREA GINGIVALĂ • condiţie inflamatorie a ţesuturilor moi peridentare • răspuns imun direct la existenţa plăcii bacteriene • modificată de o sumă de factori: •  fumat, terapie medicamentoasă •  modificări hormonale (disfuncţii, condiţii) MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE • modificare patologică PRIMARĂ şi SINGULARĂ • modificare patologică SECUNDARĂ asociată unui fond sistemic • factor responsabil de PRECIPITARE al modificărilor clinice în condiţii sistemice care nu produc afectare gingivală decelabilă clinic

  28. FORME CLINICE DE GINGIVITE GINGIVITE - Aspecteclinice 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE EVOLUŢIE ŞI DURATĂ SÂNGERAREA GINGIVALĂ MODIFICĂRI DE CULOARE • GINGIVITĂ ACUTĂ •  condiţie dureroasă •  debut spontan •  evoluţie de scurtă durată • GINGIVITĂ SUBACUTĂ: faza mai puţin severă a condiţiei acute • GINGIVITĂ RECURENTĂ: reapare după ce a fost eliminată prin tratament sau dispare spontan şi reapare • GINGIVITĂ CRONICĂ •  debut insidios, evoluţie de lungă durată, fluctuantă, cu exacerbări acute / subacute •  cea mai frecventă formă MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

  29. FORME CLINICE DE GINGIVITE GINGIVITE - Aspecteclinice 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE DISTRIBUŢIE SÂNGERAREA GINGIVALĂ MODIFICĂRI DE CULOARE • GINGIVITĂ LOCALIZATĂ: limitată la gingia în relaţie cu un dinte sau un grup de dinţi • GINGIVITĂ GENERALIZATĂ: afectează întreg paro– donţiul de înveliş al unei arcade • GINGIVITĂ MARGINALĂ: interesează gingia margi– nală dar poate interesa prin contiguitate o parte din gingia ataşată • GINGIVITĂ PAPILARĂ: interesează papila inter– dentară şi se extinde adesea la gingia marginală, loc de debut a primelor semne de gingivită • GINGIVITĂ DIFUZĂ: interesează întreg parodonţiul de înveliş MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

  30. FORME CLINICE DE GINGIVITE GINGIVITE - Aspecteclinice 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE SÂNGERAREA GINGIVALĂ MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ Gingivitălocalizată Gingivităgeneralizată MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE Gingivitămarginală Gingivităpapilară Gingivitădifuză

  31. FORME CLINICE DE GINGIVITE Modificări de culoareGINGIVITA CRONICĂ 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE SÂNGERAREA GINGIVALĂ MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ Gingivităcronică MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE Aspect regenerativ (fibrotic). Aspect degenerativ (inflamator). Proceshiperkeratozic (leucoplazie

  32. FORME CLINICE DE GINGIVITE Modificări de culoare 1. INTRODUCERE MODIFICĂRI DE CULOARE ÎN GINGIVITA ACUTĂ 2. ASPECTE CLINICE SÂNGERAREA GINGIVALĂ MODIFICĂRI DE CULOARE • diferă ca natură şi distribuţie de cele din gingivita cronică • MODIFICĂRI CULOARE – pot fi: •  marginale gingivita ulcero–necrotică •  difuze gingivostomatita herpetică •  tip peteşii iritaţii chimice • culoarea variază funcţie de intensitatea inflamaţiei şi a modificărilor patologice tisulare •  gri lucios (inflamaţie acută severă) • roşu – viu •  gri închis (necroză tisulară) MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

  33. FORME CLINICE DE GINGIVITE Modificări de consistenţă 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE GINGIVITĂ CRONICĂ SÂNGERAREA GINGIVALĂ • edem difuz – semnul godeului • friabilitate • (infiltrat inflamator, degenerare ţesut conjunctiv şi epitelial) • consistenţă fermă (fibroză, proliferare epitelială) • edem inflamator – inflamaţie acută • suprafeţe erodate, debriuri – necroză • pseudomembrane • aspecte veziculare – edem inter- şi intra-celular PROCES DESTRUCTIV MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE MODIFICĂRI DE CONTUR MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE PROCES REPARATOR 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE GINGIVITĂ ACUTĂ

  34. FORME CLINICE DE GINGIVITE Modificări de poziţie 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE SÂNGERAREA GINGIVALĂ • modificarea poziţiei marginii gingivale libere în raport cu joncţiunea amelo–cementară •  spre coronar: HIPERCREŞTERE GINGIVALĂ •  spre apical: RECESIUNE •  • POZIŢIA APARENTĂ: nivelul marginii gingivale • libere • POZIŢIA REALĂ: nivelul ataşamentului epitelial •  • dictează severitatea recesiunii MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE MODIFICĂRI DE CONTUR MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE RECESIUNE VIZIBILĂ RECESIUNE INVIZIBILĂ

  35. FORME CLINICE DE GINGIVITE Modificări de dimensiune (hipercreşteri) 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE • I. Hipercreştere inflamatorie (hipertrofie) •  cronică •  acută • II. Hipercreştere fibrotică (hiperplazie) •  indusă medicamentos •  idiopatică • III. Hipercreştere combinată • IV. Hipercreşteri asociate unor condiţii/afecţiuni sistemice •  condiţii: pubertate, sarcină etc. •  afecţiuni: leucemie, boli granulomatoase etc. • V. Hipercreşteri neoplazice •  benigne •  maligne • VI. False hipercreşteri SÂNGERAREA GINGIVALĂ MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE MODIFICĂRI DE CONTUR MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

  36. FORME CLINICE DE GINGIVITE GINIGIVITE - Formeclinice acute 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE GINGIVITA ULCERO–NECROTICĂ SÂNGERAREA GINGIVALĂ • condiţie inflamatorie destructivă a gingiei cu semne şi simptome caracteristice, gravitate variabilă • frecvent – acută; uneori – subacută, recurentă • localizată sau generalizată • ETIOLOGIE •  placă bacteriană specifică •  gingivită pre–existentă •  FACTORI LOCALI •  igienă orală deficitară •  zone de retenţie, fumat •  FACTORI SISTEMICI •  stress, vârstă, aspecte sezoniere •  fumat (nicotină) MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE MODIFICĂRI DE CONTUR MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE FORME CLINICE ACUTE FORME CLINICE CRONICE

  37. FORME CLINICE DE GINGIVITE GINGIVITE - Formeclinicecronice 1. INTRODUCERE GINGIVITA CRONICĂ SIMPLĂ 2. ASPECTE CLINICE • ETIOLOGIE • expunerea la acţiunea plăcii bacteriene • factori de retenţie naturali şi iatrogenici ai plăcii • DISTRIBUŢIE localizată / generalizată • CLINIC • cea mai frecventă formă • debut insidios, evoluţie îndelungată • asiptomatică cu excepţia exacerbării acute • alternanţa fenomenelor inflamatorii şi reparatorii • DEBUT papilar / marginal, evoluând treptat; poate interesa gingia ataşată • uneori aspect de masă sesilă / pediculată SÂNGERAREA GINGIVALĂ MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE MODIFICĂRI DE CONTUR MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE FORME CLINICE ACUTE FORME CLINICE CRONICE

  38. FORME CLINICE DE GINGIVITE GINGIVITA DE PUBERTATE GINGIVITE - Formeclinicecronice 1. INTRODUCERE GINGIVITE CONDIŢIONATE 2. ASPECTE CLINICE • interesează ambele sexe în zona cu iritaţie locală • răspunsinflamatorexagerat la iritanţilocali care în mod normal arfideterminat o gingivitămedie • hipercreşteregingivalăaccentuată • CLINIC • papile (vestibulare) proeminente • suprafaţă cu aspect eritematos, lucioasă • caracteristicile clinice ale gingivitei cronice • diferenţiere •  hipercreştere excesivă la iritanţi locali •  recurenţă la iritaţie locală • rezoluţie spontană după pubertate şi după eliminarea iritanţilor locali SÂNGERAREA GINGIVALĂ MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE MODIFICĂRI DE CONTUR MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE FORME CLINICE ACUTE FORME CLINICE CRONICE

  39. FORME CLINICE DE GINGIVITE GINGIVITE - Formeclinicecronice 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE GINGIVITE CONDIŢIONATE GINGIVITA DE SARCINĂ SÂNGERAREA GINGIVALĂ MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ • DISTRIBUŢIE MARGINALĂ generalizată • agravarea inflamaţiei pre–existente (accentuarea răspunsului inflamator) – incidenţă 10–70 % • condiţia nu apare în absenţa iritantului local • CLINIC • modificări generalizate, proeminente interproximal • LEZIUNE – culoare roşie intensă, suprafaţă netedă, lucioasă, de aspect friabil • sângerare spontană sau la simple atingeri MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE MODIFICĂRI DE CONTUR MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE FORME CLINICE ACUTE FORME CLINICE CRONICE

  40. FORME CLINICE DE GINGIVITE GINGIVITE - Formeclinicecronice 1. INTRODUCERE 2. ASPECTE CLINICE GINGIVITE CONDIŢIONATE MANIFESTĂRI GINGIVALE ÎN BOLI SISTEMICE SÂNGERAREA GINGIVALĂ MODIFICĂRI DE CULOARE MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ • GINGIVITA DIN LEUCEMII • hipercreştere gingivală •  difuză sau marginală •  localizată sau generalizată • poate apare ca •  hipercreştere difuză a mucoasei gigivale •  supradimensionare a gingiei marginale •  masă pseudo–tumorală discretă interproximală • aspect roşu–albăstrui, suprafaţă netedă, lucioasă, consistenţă moderat–fermă spre friabil • sângerare spontană MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ MODIFICĂRI DE POZIŢIE MODIFICĂRI DE CONTUR MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE 3. FORME CLINICE DE GINGIVITE FORME CLINICE ACUTE FORME CLINICE CRONICE

  41. FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE Formeclinice de parodontite 1. ASPECTE GENERALE • PARODONTITA •  întotdeaunaprecedată de gingivită •  răspunsunic al gazdei la acţiuneaplăciibacterieneparodontogene •  afectează un anumit segment al populaţiei •  predilecţie / specificitate de subiectşi de situsodontal • PROGRESIE •  caracter de ireversibilitate •  continuă cu perioade de exacerbare •  influenţată de individualitatearăspunsuluiimunitarşiinflamator 2. SEMNE CLINICE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ PUNGA PARODONTALĂ RESORBŢIA OSOASĂ MOBILITATEA DENTARĂ RECESIUNEA 3. FORME CLINICE PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PARODONTITA JUVENILĂ PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ • SEMNE OBLIGATORII •  inflamaţiagingivală •  pungaparodontală •  resorbţiaosoasă PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ PARODONTITA REFRACTARĂ

  42. FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE Formeclinice de parodontite CLASIFICAREA PARODONTITELOR MARGINALE 1. ASPECTE GENERALE 2. SEMNE CLINICE • 1. PARODONTITA CRONICA LENT PROGRESIVĂ • 2. PARODONTITA AGRESIVA RAPID PROGRESIVĂ • cu debut la vârstaadultă • PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ • cu debut precoce • PARODONTITA JUVENILĂ • PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ • 3. PARODONTITA ULCERO – NECROTICĂ • 4. PARODONTITA DIN BOLILE SISTEMICE • 5. TRAUMA DIN OCLUZIE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ PUNGA PARODONTALĂ RESORBŢIA OSOASĂ MOBILITATEA DENTARĂ RECESIUNEA 3. FORME CLINICE PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PARODONTITA JUVENILĂ PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ PARODONTITA REFRACTARĂ

  43. FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE SEMNE CLINICE ALE PARODONTITELOR MARGINALE 1. ASPECTE GENERALE 2. SEMNE CLINICE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ PUNGA PARODONTALĂ RESORBŢIA OSOASĂ • SEMNE OBLIGATORII •  inflamaţia gingivală •  punga parodontală • resorbţia osoasă ALTE SEMNE • mobilitatea dentara • migrarea dentara • recesiunea parodontala • halena MOBILITATEA DENTARĂ RECESIUNEA 3. FORME CLINICE PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PARODONTITA JUVENILĂ PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ PARODONTITA REFRACTARĂ

  44. FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE Pungaparodontală 1. ASPECTE GENERALE PUNGA PARODONTALĂ CLASIFICARE 2. SEMNE CLINICE • MODUL DE APARIŢIE •  deplasarea coronară a marginii gingivale • PUNGA GINGIVALĂ / FALSĂ •  deplasarea apicală a epiteliului de joncţiune • PUNGA PARODONTALĂ / ADEVĂRATĂ • relaţia PUNGII PARODONTALE cu osul alveolar •  PUNGĂ SUPRAOSOASĂ (baza pungii este situată coronar de creasta osoasă) •  PUNGĂ INFRAOSOASĂ (baza pungii este situată apical de nivelul osului alveolar) • numărul de suprafeţe dentare interesate •  PUNGI SIMPLE •  PUNGI COMPUSE •  PUNGI COMPLEXE (SERPIGINOASE) INFLAMAŢIA GINGIVALĂ PUNGA PARODONTALĂ RESORBŢIA OSOASĂ MOBILITATEA DENTARĂ RECESIUNEA 3. FORME CLINICE PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PARODONTITA JUVENILĂ PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ PARODONTITA REFRACTARĂ

  45. FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE Resorbţiaosoasă 1. ASPECTE GENERALE RESORBŢIA OSOASĂ PROCES INFLAMATOR 2. SEMNE CLINICE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ • extinderea inflamaţiei spre structurile de susţinere odontală este influenţată de •  potenţialul patogen al plăcii (invazie) •  rezistenţa gazdei • modalitatea de extindere a inflamaţiei este critică, ea influenţând tiparul de distrucţie osoasă • caracterizează pierderea orizontală de os • tiparul distrucţiei osoase este influenţat de •  căile de evoluţie a procesului inflamator •  raza de acţiune bacteriană (1.5 – 2.5 mm) •  morfologia osoasă •  perioadele de distrucţie osoasă •  procesele de neoformaţie osoasă PUNGA PARODONTALĂ RESORBŢIA OSOASĂ MOBILITATEA DENTARĂ RECESIUNEA 3. FORME CLINICE PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PARODONTITA JUVENILĂ PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ PARODONTITA REFRACTARĂ

  46. FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE Resorbţiaosoasă 1. ASPECTE GENERALE RESORBŢIA OSOASĂ TIPARE DE DISTRUCŢIE OSOASĂ 2. SEMNE CLINICE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ • 1. LIZĂ OSOASĂ ORIZONTALĂ • cel mai comun tipar de resorbţie osoasă • os redus în înălţime dar în ansamblu marginea osoasă este perpendiculară pe suprafaţa dentară • pentru un situs odontal dat resorbţia nu este în proporţie egală ci variază pentru •  septurile interdentare •  corticalele osoase vestibulare şi orale • este asociată pungii parodontale supraosoase PUNGA PARODONTALĂ RESORBŢIA OSOASĂ MOBILITATEA DENTARĂ RECESIUNEA 3. FORME CLINICE PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PARODONTITA JUVENILĂ PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ PARODONTITA REFRACTARĂ

  47. FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE Resorbţiaosoasă 1. ASPECTE GENERALE RESORBŢIA OSOASĂ TIPARE DE DISTRUCŢIE OSOASĂ 2. SEMNE CLINICE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ • 2. DEFECTE OSOASE. DEFECTE ANGULARE • sunt caracterizate prin liză osoasă verticală • baza defectului situată apical de osul adiacent • frecvent asociate pungii parodontale infraosoase • CLASIFICARE funcţie de numărul de pereţi osoşi •  1 perete / HEMISEPTURI •  2 pereţi / CRATERE DENTARE •  3 pereţi / DEFECTE • funcţie de localizare pot fi sau nu decelabile prin examen radiografic PUNGA PARODONTALĂ RESORBŢIA OSOASĂ MOBILITATEA DENTARĂ RECESIUNEA 3. FORME CLINICE PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PARODONTITA JUVENILĂ PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ PARODONTITA REFRACTARĂ

  48. FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE Resorbţiaosoasă 1. ASPECTE GENERALE RESORBŢIA OSOASĂ TIPARE DE DISTRUCŢIE OSOASĂ 2. SEMNE CLINICE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ • 3. LEZIUNI DE FURCAŢIE • se referă la afectarea bi– sau tri–furcaţiilor dinţilor pluri–radiculari • cel mai frecvent sunt descrise la nivelul molarilor mandibulari • denudarea zonei de furcaţie poate fi vizibilă clinic sau poate fi mascată de ţesutul gingival • CLASIFICARE în funcţie de liza osoasă în plan orizontal şi în plan vertical •  defect orizontal (clasele I, IIa şi IIIa) •  defect vertical (subclasele A, B şi C) PUNGA PARODONTALĂ RESORBŢIA OSOASĂ MOBILITATEA DENTARĂ RECESIUNEA 3. FORME CLINICE PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PARODONTITA JUVENILĂ PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ PARODONTITA REFRACTARĂ

  49. FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE Mobilitateadentară 1. ASPECTE GENERALE MOBILITATEA DENTARĂ MOBILITATE PATOLOGICĂ 2. SEMNE CLINICE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ • reprezintă gradul de mobilitate ce depăşeşte valorile fiziologice normale • FACTORI ce contribuie la creşterea mobilităţii dentare: •  pierderea ţesuturilor de suport odontal •  trauma din ocluzie “fenomen de adaptare” •  proces inflamator parodontal •  modificări hormonale (sarcină) •  procese patologice osoase, radiculare •  după intervenţii chirurgicale PUNGA PARODONTALĂ RESORBŢIA OSOASĂ MOBILITATEA DENTARĂ RECESIUNEA 3. FORME CLINICE PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PARODONTITA JUVENILĂ PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ PARODONTITA REFRACTARĂ

  50. FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE Migrareadentară 1. ASPECTE GENERALE MIGRAREA PATOLOGICĂ 2. SEMNE CLINICE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ • MIGRAREA PATOLOGICĂ – deplasarea dinţilor ca o consecinţă a perturbării prin boală parodontală a echilibrului de factori ce menţin poziţia fiziologică a dintelui • FACTORI majori •  status–ul parodontal •  forţe de solicitare odontală • MECANISMUL şi DIRECŢIA migrării depind de: •  gradul de distrucţie parodontală •  prezenţa / absenţa punctului de contact •  natura forţei de solicitare odontală • (amplitudine, direcţie, frecvenţă) •  tendinţa de mezializare PUNGA PARODONTALĂ RESORBŢIA OSOASĂ MOBILITATEA DENTARĂ RECESIUNEA 3. FORME CLINICE PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ PARODONTITA JUVENILĂ PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ PARODONTITA REFRACTARĂ

More Related