Detergenti vs sapunuri

1. Detergentivssapunuri Detergenti Balteanu Alexandru Clasa a X-a A

2. Definitie • Detergenţiisuntproduşiorganici de sinteză care au structurişiproprietăţiasemănătoaresăpunului. Ca şisăpunurile, detergenţiiconţin o catenălungă, hidrofobăşi o grupăhidrofilă. • Proprietateasapunului de a spalaestedeterminata de existenta in aceeasimolecula a uneigrupepolarehidrofilesiaunui rest hidrocarbonat lung ,nepolarsihidrofob. • Detergentiisuntprodusiorganici de sintezacare au structurisiproprietatiasemanatoaresapunului. • Ca sisapunurile,detergentiicontin o catena lunga(C12-C18)hidrofobasi o grupahidrofila.

3. Clasificare • Dupănaturagrupeihidrofile, se distingtreiclaseimportante de detergenţi: anionici, neionicişicationici. • a) Detergentiianionici • grupahidrofilaeste un ionnegativ(-OSO3-sau –SO3-). • Ceimaiutilizatidetergentianionicisunt: • sarurile de sodiu ale sulfatiloracizi de alchil cu formulagenerala: CH3-(CH2)n-OSO3-Na+ • sarurile de sodiu ale aciziloralchilsulfonici, cu formulagenerala: CH3-(CH2)n-SO3-Na+ • sarurile de sodiu ale aciziloralchil- aril-sulfonici,cuformulagenerala: CnH2n+1- -SO3-Na+

4. b) Detergentiicationici • contin o grupacuaternara de amoniu la capatuluneicatenealcanicelungisi au formula generala: R-N+R’3X- unde r este un radical alchil superior (C12-C18) iar R’ este un radical alchilinferior.Detergentiicationicisuntdezinfectantifoarteeficienti, deoarececuaguleazaproteineledinbacterii. • c) Detergentineionici • sunt de obiceipolietericuformulagenerala: R-O-(CH2-CH2-O)n-CH2OH unde n~10.

5. Grupa hidrofila este grupa neionica compusadin mai mlti atomi de oxigen eterici si o grupahidroxil (-OH) alcoolica marginala.Neavnd sarcina electrica, acesti detergenti potfi folositi atat in ape dure cat si in ape acide saubazice. • Sulfatii acizi de alchil (R-OSO3H)sunt acizi tari, iar sarurilelor de calciu si magneziu sunt solubile in apa. De aceea,spredeosebire de sapunuri, acesti detergenti pot fiutilizati si in solutie acuda si in apa dura.

6. Utilizari • Detergentii intra in compozitia produsilor de spalare granulatia laturi de sapunuri. In compozitia detergentilor granulatifolositi in scop menajer, substanta activa se afla in proportiede maximum 40%. Restul componentilor sunt produse pentru dedurizarea apei si alte ingrediente in functie de destinatia detergentului: • agent de inalbire pe baza de oxigen active • enzime • produse pentru parfumare • antispumanti

7. !!!Pentru o spalareeficientaeste important sa se aleagadetergentulpotrivitsiprogramul de spalarepotrivt.!!!- De exemplu : • pentrurufelecoloratese alege un detergent care sacontinacompusiceprotejeazaculorile. • pentruhaineleconfectionate din lananu sealegdetergentii care continenzime, pentrucalanaeste o proteinasipotefidegradata de enzime.

8. • pentru rufe albe din bumbac cu pete de grasime se alege un detergent care sa contina anzime,si agent de inalbire pe baza de oxigen activ si un program de spalaremai lung, cu faza de inmuiere; enzimeledegradeaza grasimile si proteinele si fac maieficienta spalarea,dar necesita un timp despalare mai lung. !!!Pentru masinile de spalat automate se folosesc detergentii cu adaosuri de antispumanti!!!

9. Detergentii intra si in compozitia altor produse menajere: • •detergenti pentru vase • •detergenti pentru geamuri • •detergenti pentru pardoseli • •detergenti pentruinstalatii sanitare • Alte domenii in care sunt folositi detergentii: • •la prelucrarea minereurilor prin flotatie • •la obtinerea lichidelor de ungere siracire din industria constructoare demasini • •la prelucrarea tesaturilor in industriatextila

10. Nucile de sapun • Nucile de săpun sunt fructele copacului Sapindus Mukorossi, care creşte în Asia, în special la poalele munţilor Himalaya. Se numesc aşa deoarece conţin saponină, o substanţă ce acţionează ca un detergent. Sunt produse naturale, nemodificate industrial şi se folosesc mai ales ca detergent de rufe sau de vase, dar au şi alte întrebuinţări în gospodărie, putând fi utilizate pentru curăţarea suprafeţelor – faianţă, ceramică, gresie, geamuri etc. -, ca înlocuitor pentru şampon şi gel de duş sau chiar ca îngrăşământ pentru plante.

11. Eu le-am folosit ca detergent pentru maşina de spălat. Când am deschis punguţa, m-a izbit un miros puternic, aducând un pic a grăsime. Am analizat curioasă cojile de culoare maro-roşcat şi mi-a trecut prin cap că mirosul s-ar putea transfera rufelor sau că acestea s-ar putea păta. Am decis totuşi să risc. Şi bine am făcut! Când am scos hainele din maşina de spălat am fost uimită să constat că mirosul ciudat al nucilor de săpun în stare brută nu se simte deloc. Le-am tot adulmecat şi le-am studiat la lumină, însă nici urmă de vreo pată sau de vreun iz suspect – pur şi simplu miros a curat. • Am mai folosit şi un agent de înălbire pe bază de oxigen, pe care l-am pus în compartimentul pentru detergent al maşinii de spălat. Este potrivit atât pentru rufe albe, cât şi colorate. 

14. După ce au fost folosite, nucile de săpun pot fi “reciclate” şi transformate în detergent universal. Practic, nu se risipeşte nimic. Într-un litru de apă fiartă se pun 100g de nuci de săpun folosite şi se mai lasă la fiert 10 minute. Se filtrează apoi apa şi se storc bine nucile de săpun, iar soluţia rezultată se utilizează la curăţarea suprafeţelor din casă. Reclama: Puteţi cumpăra nuci de săpun şi produse cosmetice naturale de pe eubio.ro

15. Bibliografie: • http://www.shopcosmetic.ro/files • Manual de chimie clasa a X-a A Editura ART • http://zambetsisanatate.ro