MONITORIZAREA CALITĂȚII MEDIULUI

1. MONITORIZAREA CALITĂȚIIMEDIULUI

2. Efectul poluant al ploilor acide “Ploaia acida”  toate precipitatiile: ploaie, zapada, bruma, ceata, care contin acizi tari, derivati din substantele care polueaza atmosfera . Datorita activitatilor umane, atmosfera s-a supraincarcat cu substante daunatoare, avand repercursiuni grave asupra mediului  acizii adusi cu ploile acide ataca chimic marmura, betonul, metalul, cauciucul, plasticul Acizii: • deregleaza functionarea normala a organismelor. • acizii induc modificari in compozitia chimica a solului si a apelor de suprafata, modificand circuitele biochimice de la nivelul ecosistemului .

3. Datorita structurii solului si vegetatiei care nu sunt identice in toate bazinele hidrografice, unele regiuni sunt mai sensibile la ploile acide decat altele, astfel: • regiunile cu soluri sarace in calcare, acoperite cu un strat subtire de sol (ex. cele din peninsula Scandinavica ) sunt cele mai sensibile la acidifiere . • regiunile cu soluri puternic alcaline neutralizeaza aciditatea ploilor inainte ca apele de ploaie sa ajunga prin siroaie in lacuri si rauri .

4. Ploile acide dermina “moartea” padurilor: • padurile sunt afectate pe o suprafata geografica mare • perioada de scadere a vitalitatii este lunga • sunt afectate numeroase specii Exemplu: Deteriorarea padurilor a fost semnalata in fosta Cehoslovacie , Polonia si Germania , unde sute de mii de hectare au fost distruse , in special in Muntii Metaliferi. Ploaia acida actioneaza asupra padurilor : • ducand la o scadere perceptibila a pH-ului solului • ceata acida cu un pH scazut actioneaza direct (asupra cuticulei frunzei, distrugand-o) • distruge micorizele ce duc la stoparea cresterii copacilor , deci la distrugerea lor . Ploile acide pot determina deteriorarea calitatii apelor subterane, datorita spalariicompusilor cu sulf si azot, prin sol in apele freatice. Se formeaza in troposfera (stratul inferior al atmosferei) avand reactii declansate de radiatiile solare si determinate de oxigenul si apa din atmosfera . 

5. Poluarea cu metale grele Mercurul (Hg) – fiind lichid, e singurul metal ce se gaseste in toate cele trei medii de viata. Sursele de mercur sunt sunt naturale, mercurul fiind folosit in industria chimica, in fabricarea vopselelor, a hartiei, a unor pesticide fi fungicide, a unor produse farmaceutice . Sursa de poluare cu mercur o reprezinta combustibilii fosili care care se ard anual si prelucrarea minereului numit cinabru . In cazul mercurului tinem cont de trei aspecte : • mediul natural (acvatic) contine o anumita cantitate de mercur, iar organismele s-au adaptat in decursul evolutiei. • mercurul provenit din activitatea umana se degaja in atmosfera, prin migrare si transformare ajungand in mediul acvatic, acumulandu-se in produsi toxici. • in ecosisteme se pot produce fenomene de intoxicare cu mercur in urma utilizarii fungicidelor organomercurice.

6. Plumbul (Pb) – este un metal foarte toxic si e folosit de multe industrii . Plumbul rezulta din liniile unor intreprinderi industriale si din arderile motoarelor cu explozie ale autovehicolelor (fiind adaugat in benzina ca moderator de explozie). Ajunge in atmosfera odata cu gazele de esapament ale motoarelor cu explozie, iar din atmosfera ajunge in sol si apa, de aici fiind absorbit de plante, acumulandu-se in radacini, in frunze, de unde e preluat de animalele ce se hranesc cu plante . Zincul (Zn)- este un element indispensabil tuturor organismelor, dar poate deveni si toxic in unele imprejurari si conditii. Este introdus in atmosfera din diferite procese industriale si din alte activitati umane atat sub forma stabila cat si sub forma radioactiva. Zincul este necesar datorita faptului ca intra in alcatuirea unui numar mare de enzime. Multe organisme concentreaza zinc in cantitati mult mai mari decat cele necesare functionarii lor normale. Cadmiul (Cd) – este un metal cu o puternica actiune toxica asupra organismelor. Patrunde in organisme prin hrana si prin suprafata corpului acumulandu-se selectiv in diferite tesuturi, crescand temperatura si scazand salinitatea .

7. Monitoringul integrat al solului reprezinta o componenta a unui sistem de supraveghere continua a starii mediului care furnizeaza date privind componentele structurale: apa, aer, sol, date ce sunt transformate in informatie . Sistemul privind monitoringul calitatii solurilor are trei niveluri de intensitate a investigatiilor . • Nivelul I - efectueaza circa 960 de profiluri de sol cu coordonate bine stabilite (720 amplasate pe terenuri agricole si 210 in soluri forestiere). • Nivelul II - consta in investigatii mai detaliate in zonele in care s-au constatat concentratii sporite de poluanti. • Nivelul III - se mareste numarul punctelor de colectare in zonele afectate pentru a elabora recomandari in scopul combaterii proceselor de poluare . Pentru nivelul I de investigare, probele de sol colectate pe orizonturi genetice sunt supuse tipurilor de analiza :

8. Fizice: • granulometrie • continut de apa • densitate aparenta • rezistenta de penetrare • porozitate • conductivitate hidraulica Chimice: • PH • continut de humus • azot total • fosfor mobil • potasiu mobil • saruri solubile • metale grele • reziduuri de pesticide • alti poluanti Biologice: • numar de bacterii • indice de colonizare

9. Pentru nivelurile II si III se detaliaza indicatori specifici . Sistemul national de monitorizare a solurilor agricole cuprinde subsisteme de supraveghere pentru : • starea de calitate a solurilor privind valorile dehidrogen , continutul de fosfor si potasiusiindicele de azotpentru intreaga suprafata a tarii. • stabilirea evolutiei proceselor de inmlastinire si saraturare in marile sisteme de desecare si irigatii . • poluarea cu nitrati a solurilor si apelor freatice in zonele cu soluri nisipoase . • poluarea cu reziduuri de la insecticidele organoclorurate , ape uzate , namoluri. • evolutia degradarii solurilor prin eroziune si alunecari .

10. Conceptul de calitate a solului. Expresia acţiunii integrate a factorilor care favorizează cresterea plantelor, care fac un sol ’’productiv’’; Atribut intrinsec al solului, dedus din caracteristicile lui sau din observatii indirecte, definitie bazata pe, si fiind echivalenta cu, ’’productivitatea solului’’; Conceptul largit cu includerea atributelor securitatii si calitatii elementelor, sanatatii umane si animale, precum si ale calitaţii mediului înconjurător respectiv: «capacitatea unui sol de a produce culturi asigurate si nutritive intr-un mod durabil pe termen lung şi de a creşte gradul de sănătate umană şi animală fără deteriorarea bazei de resurse naturale sau efectuarea calităţii mediului inconjurator».

11. Indicatori ai calitatii solului — Fizici; — Chimici; — Biologici care, din cauza dificultatilor in cuantificarea si prognozarea comportarii biologice a solului, au fost neglijati. Proprietatile biologice ale solului sunt inca slab intelese desi relatiile lor cu proprietile fiie si chimice ale solului, cu sanatatea plantelor si calitatea alimentelor sunt evident importante: • microoganismele si nevertebratele din sol joaca un rol vital in descompunerea materiei organice si in ciclul elementelor nutritive si ar putea constilui indicatori importanti ai calitatii solului ; • schimbarile in biodiversitatea organismelor din sol (microorganisme, insecte, rime etc.) pot furniza indicii ale deteriorarii sau reabilitarii solului. Recoltarea culturilor (boabe, fructe, biomasa etc.) vigorarea plantelor, dezvoltatrea sistemului radicular, ca si calitatea apei de suprafata si subterane pot constitui alti indiatori potentiali ai calitatii solului.

12. Cerintele majore fata de indicatorii de calitate a solului sa poata fi masurabili si cuantificabili; sa poata fi folositi cu siguranta la monitoringul calitatii solului si la predictia efectelor sistemelor de agricultura si practicilor gospodaresti asupra productivitatii terenului agricol, calitatii mediului inconjurator, securitaii si calitati alimentelor si sanatatii umane si animale; sa semnalizeze din timp deteriorarea calitatii solului si cerintele de prevenire si remediere; sa caracterizeze schimbarile in propietatile solului care ar refeleta amploarea masurilor de rebilitate sau regenerare a solului ; sa permita eleborarea de relatii sau modele matematice care sa cuantifice diferitele atributii ale calitatii solului din care sa se deduca unul sau mai multi indici pentru simulare si predictie.

13. Indicele de calitate a solului:f (PS, P, FM, S, E, DB, CA, IG), in care : • PS – proprietatile solului • P – productivittea potentiala • FM – factorii mediului inconjurator • S – sanatatea umana/animala • E – erodabilitatea • DB – diversitatea biologica • CA – calitatea/securitatea alimentelor • IG – inputurile de productie Problema deschisa stabilirea interactiunii acestor indicatori si a ponderii relative a fiecaruia. Informatii foarte valoroase  cercetarile pe soluri reprezentative si de la experientele de lunga durata privind lucrarile si fertilitatea solurilor.

14. Sistemul naţional de monitoring integrat al solului supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi Actiuni: • reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi stabilirea secţiunilor de prelevare pentru monitoring şi control, reprezentative pentru sursele difuze şi punctiforme din agricultură; • identificarea şi delimitarea cât mai exactă a zonelor vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (împreună cu Administraţia Naţională «Apele Române») şi revizuirea acestora;

15. supravegherea şi monitorizarea concentraţiei azotaţilor şi a altor compuşi ai azotului din sol şi apele subterane (acvifere), pecum şi a altor poluanţi din surse agricole, avertizare şi prognoză (împreună cu Administraţia Naţională «Apele Române») ; • întocmirea cadastrului şi a hărţilor cu zonele poluate, vulnerabile şi potenţial vulnerabile; • stabilirea frecvenţei de prelevare a probelor, a tehnicilor şi a seturilor de analiză; • organizarea, realizarea şi gestionarea reţelei de monitoring ; • transmiterea datelor către centrul focal, evaluarea, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute;

16. organizarea şi gestionarea Sistemului naţional de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi; • identificarea şi controlul surselor poluatoare; • participarea la procesul decizional de reducere a poluării şi eliminare a surselor poluatoare; • evaluarea riscului de poluare; • stabilirea planurilor şi programelor de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi; • stabilirea managementului terenurilor agricole în zonele vulnerabile şi potenţial vulnerabile; • stabilirea măsurilor de limitare şi combatere a poluării solului, plantelor, apelor de suprafaţă şi freatice; stabilirea cadrului tehnic de elaborare a planurilor de acţiune şi planurilor de fertilizare în zonele vulnerabile şi potenţial vulnerabile;

17. organizează şi realizează instruirea formatorilor, a producătorilor agricoli şi a fermierilor pentru conştientizare şi implementare a programelor de acţiune; • participă la elaborarea programelor de acţiune pentru zonele vulnerabile şi identificare a măsurilor specifice pentru fiecare din aceste zone şi la coordonarea implementării acestora; • raportarea periodică către ministerele organismele de resort .