1 / 12

l e respect des peuples dits barbares,

Michel de Montaigne , né le 28 février 1533 et mort le 13 septembre 1592 à Saint-Michel-de-Montaigne (Dordogne), est un écrivain, philosophe, moraliste et homme politique français de la Renaissance, auteur d’un livre qui a influencé toute la culture occidentale : les Essais.

abril
Download Presentation

l e respect des peuples dits barbares,

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Michel de Montaigne, né le 28 février 1533 et mort le 13 septembre 1592 à Saint-Michel-de-Montaigne (Dordogne), est un écrivain, philosophe, moraliste et homme politique français de la Renaissance, auteur d’un livre qui a influencé toute la culture occidentale : les Essais. • Bien des grandes révolutions dans l’histoire de l’humanité ont été le fait des écrivains. Les idées de "Liberté-Fraternité-Egalité" de la Révolution Française ont été injectées dans la masse par desécrivains. Montaigne -pionnier dans l’Histoire et la pensée d’une déstructuration de toute systématisation philosophique, à la base d’une véritable liberté de pensée et promoteur des idées démocratiques en est la preuve. Il s'est engagé, a mené une action publique, a risqué sa vie.

  2. Michel de Montaigne, născut la28 februarie1533 și mort la13 septembre 1592 la Saint-Michel-de-Montaigne (Dordogne), este un scriitor, filosof, moralistși om politicfrancezal Renașterii, autor al unei cărți care a influențat toatăcultura occidentală : Eseurile • Multe din marile revoluții ale lumii au fost rezultatul acțiunilor scriitorilor . Ideilede "Libertate-Fraternitate-Egalitate" ale Revoluției franceze au fost inoculate maselor de către marii scriitori. Montaigne - pionierîn istoria și gândirea unei destructurări a oricărei sistematizări filozofice , pe baza unei veritabile libertăți a gândirii și promotor al ideilor democratice este în acest sens o dovadă incontestabilă. El s-a angajat, a condus o acțiune publică, și-a riscat viața.

  3. Dans son œuvre on peut découvrir des idées fondamentales qui ont nourri avec force les idées révolutionnaires et ont renforcé fortement le désir de dépasser une société enfermée sur elle-même et sur des dogmes qui la détruisent de l’intérieur : • le respect des peuples dits barbares, • l’engagement en faveur de la liberté des cultes en pleine guerre de religion, • l’idée très moderne d’un décentrement du moi pour accéder à Autrui • la démythification des privilégiés comme simples jouets des vanités sociales, • la condamnation de l’asservissement des esprits à cause de la religion chrétienne et de sa croyance aux miracles et aux martyrs. François Dubois, Le massacre de la Saint Barthélemy

  4. În opera sa putem descoperi idei fundamentale care au hrănit cu vigoare ideile revoluţionare şi au consolidat puternic dorinţa de a depăşi o societate blocată în sine şi dogmele care o distrug din interior • respectul popoarelor barbare, • angajamentul în favoarea a libertății de cult în plin război religios, • ideea modernă a renunțării la sine pentru a accede la celălalt, • demistificarea privilegiilor ca simple jucării a vanităților sociale, • condamnarea înrobirii spiritelor de către religia creştină şi credinţa sa în miracole şi martiri. François Dubois, Masacrulde la Saint Barthélemy

  5. La liberté de conscience • Dans le chapitre XIX du livre II des Essais, Montaigne développe une notion fondamentale qui sera à la base de la construction de la laïcité : la liberté de conscience, titre même de son chapitre. Citons deux passages : • « Il est ordinaire de voir les bonnes intentions, si elles sont conduites sans modération, pousser les hommes à des effets très vicieux. [ …] Il est certain qu’en ces premiers temps que notre religion commença de gagner autorité avec les lois, le zèle arma plusieurs contre toute sorte de livres païens, de quoi les gens de lettres souffrent une merveilleuse perte. J’estime que ce désordre ait plus porté de nuisance aux lettres que tous les feux des barbares. » (Montaigne : 430) Le tableau de Millais, Un Huguenot le jour de la Saint-Barthélemy

  6. Libertatea de conștiință • În capitolul 19 din cartea a II-a Eseurilor, Montaigne dezvoltă un concept fundamental, care va fi la baza deconstrucţiei secularismului: libertatea de conştiinţă, titlul capitolului. Include două pasaje: "Este o obișnuință să vezi bunele intenţii, dacă acestea sunt efectuate fără moderație , împingând oamenii spre consecințe foarte vicioase. [ …] Cert este că, în aceste zile de început, religia noastră a început să câştige autoritatea cu legile, zelul înarmându-i pe mulți împotriva a tot felul de cărți păgâne, prin aceasta oamenii de litere suferă o mare pierdere. Credcăaceastătulburare a adusmult mai multădistrugereliterelordecâttoateflăcărilebarbarilor. "(Montaigne) Tabloul de Millais, Un Huguenot în ziua de Sfântul Bartolomeu

  7. Il montre que la liberté de conscience peut devenir aussi une manipulation politique à des fins d’asservissement et dedivision. • « […] On peut dire, d’un côté, que lâcher la bride aux parts [partis] d’entretenir leur opinion, c’est épandre et semer la division ; c’est prêter quasi la main à l’augmenter, n’y ayant aucune barrière ni coercition des lois qui bride et empêche sa course. Mais d’un autre côté, on dirait aussi que de lâcher bride aux parts [partis] d’entretenir leur opinion, c’est les amollir et relâcher par la facilité et l’aisance, et que c’est émousser l’aiguillon qui s’affine par la rareté, la nouvelleté et la difficulté. » (Montaigne : 434) • Cette idée paradoxale est fondatrice : il s’agit de dépasser une instauration rudimentaire de la liberté de cultes pour créer une assise philosophique universaliste et humaniste forte dépassant les différences culturelles et les différences religieuses, et les communautarismes pour employer un vocabulaire moderne. Il s’agit de trouver le ciment qui rassemblerait les Hommes et les conduirait à la paix au-delà de leur appartenance

  8. El arată că libertatea de conştiinţă poate deveni, de asemenea, o manipulare politică pentru scopuri de înrobire şi diviziune. • . « […] Se poate spune, pe de o parte, că lăsând frâu liber părţilor [partidelor] de ași menţine opinia lor, aceasta duce la răspândirea şi semănarea discordiei ; este aproape o consimțire la creșterea sa, neavând nici o barieră sau constrângere a legilor care să-i i mărginească sau să-i împiedice cursa. Dar pe de altă parte, se pare, de asemenea, că lăsând frâu liber părţilor [partidelor] de ași întreţine opinia lor, aceasta le înmoaie şi le destinde prin ușurință și comoditate , şi că aceasta diminuează imboldul care se rafinează prin raritate, noutate şi dificultate . "(Montaigne: 434) • Această idee paradoxală este fundamentală: este vorba despre depășirea unei instaurări rudimentare a libertății cultelor pentru a crea o fundație universală şi umanistă puternică depășind diferenţele culturale şi diferenţele religioase, şi formele de identitate comunitară pentru a utiliza un vocabular modern. Este vorba de a găsi liantul care ar reuni oamenii şi le-ar aduce pacea dincolo de apartenența lor .

  9. « Les autres façonnent l’homme ; moi je le raconte, et je peins un homme particulier bien mal formé. » :Dans sesécrits il nous apprend aussi : • suivre la nature, • à savoir rester libre, • à ne pas se prendre au sérieux, • à se méfier de tous les extrémismes, • à être tolérant , • et surtout à aimer la vie telle qu’elle est et à la goûter pleinement.

  10. "Alții șlefuiesc oamenii; eu îl expun , eu pictez un anumit om prost format. " • În scrierile sale, el ne învață, de asemenea: • să urmam natura, • Să știm să rămânem liberi, • Să nu avem o părere prea bună despre sine, • Să ne ferim de orice extremism, • Să fim toleranți • Si mai ales să iubim viața așa cum este si să o gustăm din plin.

  11. La liberté de conscience peut servir, non seulement à la paix sociale si elle est encadrée, mais aussi au ralentissement des revendications religieuses ou politiques de nature parfois virulentes ou même violentes. La pensée de Montaigne est très importante car elle pose les limites mêmes de cette liberté de conscience et préparerait l’idée d’une séparation entre sphère publique et sphère privée. Si les libertés de conscience religieuses et de cultes envahissent l’espace du pouvoir, elles provoquent la discorde et l’implosion de l’État.

  12. Libertatea de conştiinţă poate fi folosită nu numai păcii sociale în cazul în care este înglobată, dar de asemenea la încetinirea revendicărilor religioase sau politice, uneori virulente sau chiar violente. Gândirea lui Montaigne este foarte importantă deoarece ea pune însăși limitele acestei libertăți de conştiinţă şi va pregăti ideea unei separare între sfera publică şi sfera privată. În cazul în care libertatea de conştiinţă religioasă şi de cult invadează spaţiul puterii, ele provoca discordie şi implozia statului.

More Related