STUDIU ASUPRA VECHIMII AMPRENTELOR DIGITALE CREATE DE PERSOANE CU GRUPE SANGUINE DIFERITE

1. STUDIU ASUPRA VECHIMII AMPRENTELOR DIGITALE CREATE DE PERSOANE CU GRUPE SANGUINE DIFERITE Gheorghe Popa1, Romică Potorac2, Nicolae Preda3 1 Inspectoratul General al Poliţiei Române, Bucureşti, România 2 Departmentul ADN, Institutul de Criminalistică, Bucureşti, România 3 Serviciul Criminalistic, Giurgiu, România

2. Prezentul studiu de cercetare a avut, ca punct de plecare, necesitatea soluţionării problemelor complexe existente în practica criminalistică de zi cu zi pentru a anihila sau susţine afirmaţiile subiecţilor despre propriile urme create în perimetre ce constituie o arie infracţională.

3. OBIECTIVE STUDIULUI Determinarea şi cuantificarea evoluţiei procesului de îmbătrânire din punctul de vedere al: - grosimii crestelor - lăţimii şanţurilor - numărului de elemente dactiloscopice macroscopice - numărului de pori - numărului de celule epiteliale - cuantificării ADN-ului total

4. Criterii studiate pentru stabilirea cronologiei amprentelor digitale şi apartenenţei persoanei creatoare la un grup sanguin Pori Creste papilare Material biologic încorporat – celule epiteliale Şanţuri papilare Elemente de identificare dactiloscopică ADN – conţinut de materialul biologic încorporat

5. Grupele de subiecţi folosiţi pentru studiu au fost compuse din studenţi ai Şcolii de poliţie Câmpina, fiind grupe omogene din punct de vedere social şi al pregătirii şi reprezentative în ceea ce priveşte caracteristicile studiate. • Studiul de cercetare a fost extins şi repetat pe perioade de 180 de zile, durata totală fiind de peste 2 ani, folosindu-se peste 800 de amprente.

6. Exemplu comparativ de degradare macroscopică a unei amprente papilare c prima zi după 90 zile după 180 zile

7. Exemplu comparativ de degradare a numărului de pori si a lăţimii şanţurilor unei amprente papilare

8. Exemplu de degradare macroscopică şi microscopică a unei amprentei papilare

9. “Morfogeneza” degradării unei amprente papilare

21. Degradarea celulelor epiteliale latente în amprentele papilare, după 180 zile, este de 93,43% pentru grupa de sânge O şi de 99,85% pentru grupa de sânge B. • Există o stabilitate crescută a celulelor epiteliale care aparţin grupei de sânge O, urmate de cele ale grupelor de sânge A, AB şi, în final, B.

22. Diminuarea(%)cantităţii de ADN, exprimatăîn pg/μl, este prezentată mai jos:

23. Prin compararea amprentei ridicate de la locul faptei cu un etalon, va fi posibilă aproximarea vechimii unei amprente digitale cu +/- 5 zile.

24. Elementele noi aduse de acest studiu se referă la stabilirea vârstei amprentelor digitale prin interpretarea nivelurilor de degradare în timp şi a manierei în care grupa de sânge influenţează procesul de îmbătrânire a amprentei.

25. - Estimarea vechimii amprentelor prin folosirea acestor metode este, în fapt, o relaţie matematică între rezultatele morfologice şi biochimice ale elementelor examinate. - Această metodă oferă avantajul standardizării bazate pe relaţiile dintre caracteristicile morfologice şi biochimice, în funcţie de timp, precum şi posibilitatea de a atribui, cu titlu informativ, o grupă sanguină persoanei care a creat o amprentă papilară.

26. Vă mulţumim pentru atenţie!