Ce înseamnă traficul de persoane

2. MINISTERUL AFACERILOR INTERNEAgenţia Naţională împotriva Traficului de PersoaneCentrul Regional Craiova • ANITP este o instituţie guvernamentală înfiinţată în anul 2005, având din 2006 - 15 centre regionale • Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane are ca scop coordonarea si evaluarea activităţilor de prevenire a traficului de persoane si monitorizarea asistenţei acordate victimelor acestuia.

3. Ce înseamnă traficul de persoane • Traficul de fiinţe umane/traficul de carne vie/traficul de persoane este o infracţiune gravă în care victimele sunt tratate ca bunuri şi vândute pentru obţinerea de profit. Pentru unii este considerată a fi o afacere, de cele mai multe ori controlată de crima organizată, care încearcă să obţină maximum de profit din ceea ce ei consideră a fi bunul lor, dar care afectează sănătatea, bunăstarea şi securitatea persoanelor.

4. Etapele traficului de persoane • Recrutarea 1) există trei categorii de recrutori şi transportatori: bărbaţi, femei, familii.2) cine sunt recrutorii: - vecin, soţ/concubin, cunoştinţă/ prieten- persoane în contact publicul (vânzători, barmani, taximetrişti etc.)- angajaţi ai unor firme false- membrii ai unor reţele de trafic.3) metode de recrutare: - metoda “LOVERBOY”- oferte false de locuri de muncă în străinătate, în special profesii care nu implică o muncă calificata (chelneriţă, bucătăreasă, dansatoare, baby-sitter, menajeră etc.) facute direct victimelor sau prin intermediul cunostintelor, rudelor sau a altor persoane apropiate.- anunturi la mica publicitate de tipul: tinere fete pentru dansatoare, balerine in tara X. Plecare imediata. - anunţuri sau contacte/persoane găsite pe internet- rapire

5. Etapele traficului de persoane • Transportul 1) Traficul de fiinţe umane se desfăşoară pe anumite rute, din ţara de origine, spre ţara de destinaţie. Vânzarea se poate face şi în ţările de tranzit, dar şi ulterior recrutării chiar în ţara de origine.2) Trecerea frontierei spre ţara de destinaţie (de cele mai multe ori alta decât cea promisă victimei) se face cu autorul recrutorilor sau al călăuzelor şi poate fi:- legală, sub pretextul unei excursii, în cazul fetelor care au paşaport- ilegală, în cazul persoanelor minore sau fără paşaport, situaţie în care călăuzele promit trecerea graniţei în siguranţă în schimbul unei sume de bani sau chiar fără plată.- în cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, mai ales în ţara de origine, victimele sunt tratate civilizat, li se oferă cazare şi masă, pot lua legătura cu familiile etc.

6. Etapele traficului de persoane • Vânzarea - are loc în ţările de destinaţie (în cazul vânzărilor repetate, pot fi doar ţări de tranzit), fără ştirea victimelor care devin proprietatea unor patroni. Aspectul fizic şi vârsta sunt cele care fixează preţul de vânzare (de regulă, între o mie şi patru mii de dolari), dar depinde şi de numărul vânzărilor de la momentul recrutării la cel al destinaţiei de exploatare. • Sechestrarea şi exploatarea De cele mai multe ori victimele realizează că au fost vândute în momentul în care sunt sechestrate şi exploatate, etapă caracterizată prin:- sechestrarea în locuri bine izolate, închise.- lipsa totală a posibilităţilor de comunicare (li se reţin actele de identitate, telefoanele mobile etc.)- tratamentul administrat victimelor: de la izolare, viol comis de una sau mai multe persoane, maltratare, ameninţare, până la, în unele cazuri crimă, în momentul în care încearcă să evadeze sau ameninţă traficanţii cu deconspirarea.

7. Etapele traficului de persoane • Revânzarea - victimele intră într-un ciclu al falselor datorii, deoarece cei care le cumpără pretind că trebuie să-şi recupereze banii din munca lor.- în majoritatea cazurilor, în momentul în care victima a reuşit să-şi plătească datoria, urmează o revânzare către un alt patron care, la rândul său, vrea să-şi recupereze suma plătită. • Evadarea - se face în conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienţi, al poliţiei (razii) etc.- victimele se adresează ambasadelor sau consulatelor României din ţara respectivă. De ce cele mai multe ori, victimele nu apelează la ajutorul acestor instituţii.

8. Etapele traficului de persoane • Repatrierea - se realizează cu sprijinul OIM- Misiunile din alte ţări, al ambasadelor/ consulatelor României care se ocupă de formalităţile de repatriere şi cu sprijinul organizaţiilor neguvernamentale din statul de destinaţie.- victimelor li se eliberează paşaport consular şi documente de călătorie.- primirea în ţară se face de reprezentanţii ANITP (Centrul Regional din aria de competenţă), care a fost contactat şi informat în prealabil şi care va referi victima către serviciile specializate de asistenţă, în funcţie de opţiunea acesteia.In cazurile legate de repatrierea victimelor române ale traficului de persoane, ANITP este prima instituţie care trebuie informată.

9. Campania ,,Foloseşte Internetul cu grijă...! Traficul de minori are Feţe Ascunse’’ ! s-a desfăşurat în cadrul proiectului - • “Creşterea gradului de conştientizare şi responsabilizare împotriva traficului de copii”. Proiectul este coordonat de către ONG ,,Salvaţi Copiii Italia’’, cu fonduri prin grantul de finanţare ,,DAPHNE’’ având caracterul unui proiect transnaţional implementat în 4 ţări: • Italia, Bulgaria, România şi Danemarca. Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane a avut calitatea de partener în cadrul proiectului şi a fost instituţia responsabilă de implementarea acestuia pe teritoriul României.

10. Campania a urmărit creşterea conştientizării la nivel naţional cu privire la riscurile aferente utilizării necorespunzătoare a mijloacelor tehnologice (internetul, telefonul mobil, aparate video şi foto, etc.).

11. Internetul şi telefonia mobilă • Sunt cele mai rapide mijloace de comunicare fiind un lucru obişnuit în viaţa noastră de zi cu zi. • În România comparativ cu restul Europei constatăm (conform cu Studiul MCDC-Marketers&Consumers, Digital&Connected realizat de IAB Europe, publicat în februarie 2010) că avem cea mai tânără populaţie ce utilizează internetul:40% sunt tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani, dar cu experienţa cea mai mică în utilizarea internetului. Românii au tendinţa de a petrece mai mult timp pe internet şi au o încredere mai mare în informaţiile pe care le găsesc pe internet.

12. Avantajele Folosirii Internetului • Comunicare Rapidă la maridistanţe • Resurăimensă de informaţie • Jocuri educative online • AccesareInstantanee a Informaţiei

13. Lecţiile(muzică, natura, sport, ştiinţă, descoperiri, călătorii, romane); • Programe distractive; • Site-ulşcolii şi e-mail-ulprofesorului; • Instituţiile (parlament, guvern, primării, şcoli, spitale), ONG-uri • Discuţii cu prietenii despre teme comune

14. Riscuri • Pe lângă cele evidente de natură medicală: usturimea ochilor, creşterea dioptriilor - există altele de natură mai sensibilă dar mai gravă • Un pericol evident poate veni prin camera de chat. Acolo utilizatorul se expune de multe ori în faţa unui alt utilizator, care, în spatele unei porecle sau al unui nickname, poate ascunde o personalitate dubioasă, poate ascunde intenţii criminale, poate ascunde intenţii de natură sexuală. Copiii în special trebuie învăţaţi să nu îşi dea datele de identificare sau numărul de telefon unor necunoscuţi. Copiii sunt vulnerabili la lucrurile murdare ale Internetului pentru că reprezintă o categorie uşor de influenţat şi manipulat.

15. Riscuri • Jocurile şi dependenţa de ele constituie de asemenea un risc al utilizatorului Internetului. În reţea pot fi găsite atât jocuri individuale, cât şi jocuri care leagă mai mulţi utilizatori. Jocurile în reţea între mai mulţi utilizatori sunt cele care creează cel mai rapid dependenţă, pentru că au la dispoziţie şi posibilităţi de chat şi cunoaştere a unor persoane noi. Dependenţa de Internet stă sub imperiul efectului „bulgăre de zăpadă”, căci se insinuează pe nesimţite, treptat, apoi merge spre definitiv, cu consecinţe grave. Când copilul tău îţi spune: „Hai că mai joc o rundă şi gata!”, avem un semn clar al dependenţei de acel joc şi de Internet în general.

16. Sfaturi pentru copii şi tineri • Informează-te mereu care sunt riscurile utilizării internetului. Ca şi în cazul viruşilor, modurile prin care poţi ajunge într-o situaţie de exploatare sau de abuz se schimbă periodic. Există site-uri specializate care vorbesc despre astfel de lucruri • Verifică orice informaţie de pe Internet! Înainte de a-ţi forma o opinie despre o problemă, despre o persoană întâlnită on line, despre o companie sau ofertă de muncă, încearcă să cauţi informaţii şi pe alte site-uri.

17. Sfaturi pentru copii şi tineri • Selectează cu atenţie persoanele pe care le adaugi în lista ta de contacte! Chiar şi atunci când imporţi liste de la prietenii apropiaţi, se pot strecura printre contacte persoane cu intenţii rele. Încearcă să afli de la prietenii de la care imporţi liste care sunt persoanele pe care le cunosc direct şi elimină din lista de contacte persoanele total necunoscute sau despre care ştii că au avut un comportament negativ.

18. Sfaturi pentru copii şi tineri • Nu posta prea multe informaţii personale în profilul vizibil tuturor! Informaţii precum şcoala la care mergi, cartierul în care stai, numărul de telefon, poza pot fi folosite de persoane cu intenţii rele pentru a te hărţui. De asemenea, informaţii despre problemele tale personale cu părinţii, pasiunile tale care pot fi exploatate de anumite persoane cu intenţii rele pentru a-ţi câştiga încrederea şi a te manipula.

19. Sfaturi pentru copii şi tineri • Nu trimite poze provocatoare prin intermediul Internetului! O dată trimise nu mai ai nici un control asupra modului în care vor fi folosite sau persoanelor la care vor ajunge. Acestea pot fi folosite oricând pentru a te şantaja, ameninţa sau hărţui. • Nu merge niciodată singur/ă la o întâlnire cu o persoană necunoscută online! Convinge o prietenă/prieten să te însoţească şi să participe la întâlnire. Indiferent cât de multă încredere ai căpătat într-o persoană în discuţiile online, realitatea poate fi diferită.

20. Evită pericolele • 1. Să fii întotdeauna atent când navighezi pe Internet! • 2. Să nu dai niciunei persoane întâlnite pe Internet informaţii personale despre tine sau familia ta (numele, vârsta, numărul de telefon, fotografii, adresa, şcoala la care înveţi, locul de muncă al părinţilor, date de pe cartea de credit etc). • 3. Să utilizezi cu atenţie parolele de acces! • 4. Să nu fii singur/singură la întâlnirea cu o persoană necunoscută contactată pe Internet sau de la care ai primit mesaje pe telefonul mobil! • 5. Să postezi cu mare grijă fotografii cu tine sau cu familia ta! • 6. Să nu acorzi încredere totală informaţiilor culese pe Internet! • 7. Să fii atent la programele sau jocurile gratuite pe care le downloadezi, deoarece acestea pot conţine viruşi sau programe spyware. • 8. Să renunţi ori de câte ori te simţi inconfortabil în comunicarea online! • 9. Să dai dovadă de respect, chiar dacă nu-i cunoşti pe cei cu care comunici! • 10. Să ceri ajutor, în orice situaţie, persoanelor în care ai încredere, părinţi, profesori sau prieteni apropiaţi.

21. Linkuri şi telefoane utile • http:// anitp.mai.gov.ro – site-ul ANITP • www.sigur.info - site despre siguranţa pe internet • www.safernet.ro - poţi raporta materiale sau situaţii dăunătoare copiilor pe internet • 0800 800 678 - infoline gratuit • 116 111 – telefonul copilului • 0251/594033-tel/fax al Centrului Regional Craiova-ANITP