Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS)

1. Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS) Prof. dr. Panaite NICAUniversitatea “Al. I. Cuza” Iaşi

2. Şase direcţii ale Declaraţiei de la Bologna (1999) • Adoptarea unui sistem de diplome lizibile şi comparabile şi crearea unui supliment la diplomă, pentru a favoriza integrarea cetăţenilor europeni pe o piaţă europeană a muncii. • Adoptarea unui sistem pe două cicluri: undergraduate (studii universitare – licenţă) şi postgraduate (postuniversitare - masterat, doctorat), cu durate similare. • Implementarea sistemului de credite transferabile (ECTS) pentru a îmbunătăţi mobilitatea studenţilor. • Promovarea mobilităţii studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor. • Promovarea cooperării europene în materie de asigurarea calităţii, în perspectiva elaborării unor criterii şi metodologii comparabile. • Promovarea dimensiunii europene a programelor de studii şi a cercetării.

3. ECTS este axat pe student • Sistemul European de Credite Transferabile (The European Credit Transfer and Accumulation System - ECTS) este un sistem centrat pe student, fiind bazat pe volumul de munca necesar cerut de atingerea obiectivelor programului de studii. • Sistemul presupune precizarea: • Obiectivelor, ca efecte ale invatarii si • Competentele ce vor fi dobandite de studenţi. (ECTS USERS' GUIDE, p. 4)

4. Tipuri de activităţi didactice, de învăţare şi de evaluare • Tipuri de activităţi didactice: cursuri, seminarii, seminarii ştiinţifice, cursuri practice, laboratoare, studiu personal dirijat, tutoriale, studiu independent, lucru pe echipe, stagii practice ori de documentare în diferite domenii de lucru, elaborarea de proiecte, etc. • Tipuri de activităţi de învăţare: audierea cursurilor, activităţi specifice de învăţământ, lucrări practice cu caracter tehnic, laboratoare de dobândire a abilităţilor, lucrări scrise, citirea bibliografiei, conferinţe, etc. • Tipuri de evaluare: examinare orală, examinare scrisă, prezentare orală, teste, lucrări, portofolii, teze, evaluare continuă, etc.

5. Volumul de muncă al studentului • În cele mai multe ţări din Europa, un student dintr-un program full-time munceşte în jur de 1500-1800 ore/an.

6. Volumul de muncă al studentului pentru un credit ECTS • ECTS se bazează pe principiul că60credite măsoară timpul total de muncă normal al studentului într-un an universitar. • Dacă timpul de muncă al studentului este de 1500-1800 ore pe an, rezultă că: 1 credit = 25 - 30ore de muncă a studentului. • Un curs de 5 credite = 125 - 150 ore de muncă a studentului (ECTS USERS' GUIDE, p. 4)

7. Alocarea creditelor • Alocarea de credite se face în conformitate cu practica univ. internaţională, urmând metodologia ECTS: • 60 de credite reprezintă echiv. numeric pentru cantitatea normală de muncăspecifică unui an univ. • 30 de credite corespund, unui semestru. • Alocarea de credite vizează toate disciplinele (obligatorii, opţionale şi facultative) oferite în cadrul planurilor de învăţământ, inclusiv activitatea de proiectare şi stagiile de practică. • Având în vedere finalitatea formativă distinctă a programelor de masterat, nu se recomandă aglomerarea studentului cu activităţi complementare.

8. Numarul de credite pentru lucrarea de licenţă/disertaţiei de masterat • Elaborarea şi susţinerea cu succes a lucrării de licenţă/disertaţiei de masterat poate fi la rândul ei apreciată cu un număr de până la 10 de credite, potrivit deciziei fiecărei instituţii de învăţământ superior şi se adaugă la cele: • 180 sau 240 de credite acumulate până la susţinerea licenţei; • 60 sau 120 de credite acumulate în cadrul programului de studii de masterat până la susţinerea disertaţiei.

9. Alocarea numărului de credite pe discipline (1) • În alocarea numărului de credite pentru fiecare disciplină/ activitate se are în vedere, în exclusivitate, cantitatea de muncă (workload)pe care o solicită disciplina/ activitatea respectivă, raportată la totalul cantităţii de muncă necesară pentru a promova un an întreg de studiu. • Cantitatea de muncă vizează: • orele de prezenţă fizică la cursuri, seminarii, laboratoare, • orele de studiu individual, • elaborarea de lucrări, cercetare etc. necesare pentru pregătirea şi promovarea disciplinei. • Importanţa disciplinei în cadrul planului de învăţământ sau gradul de dificultate a conţinutului nu reprezintă criterii pentru sporirea numărului de credite alocate.

10. Alocarea numărului de credite pe discipline (2) • Aceeaşi disciplină poate fi prevăzută cu număr diferit de credite în structura planurilor de învăţământ ale diferitelor facultăţi din aceeaşi universitate sau din diferite universităţi, în măsura în care respectiva disciplină are funcţie de: • formare fundamentală, • specialitate sau • complementară.

11. Transferabilitatea creditelor de studii între facultăţile aceleiaşi instituţii de învăţământ superior sau între instituţii diferite • se recomandă instituţiilor de învăţământ superior să asigure, pe calea consultării colegiale, armonizarea la nivel naţional a sistemelor proprii de credite transferabile cu prilejul reuniunilor pe: • consorţii universitare • grupuri de facultăţi care gestionează acelaşi domeniu de studii de licenţă.

12. Pachetul informational • Fiecare instituţie de învăţământ superior elaborează un Pachet informaţional conceput sub forma unui ghid de studii pentru proprii studenţi, dar şi pentru informarea partenerilor potenţiali de cooperare interuniversitară. • Pachetul informaţional cuprinde, în primul rând elementele de identificare a fiecărei facultăţi sau instituţii de învăţământ superior. • Pachetul informaţional are caracter anual şi este făcut public prin difuzare gratuită în rândul studenţilor şi cadrelor didactice sub forma unui Ghid de studii şi prin afişare pe site-ul universităţii cu cel puţin două săptămâni înainte de începerea anului universitar.

13. Conţinutul pachetului informational (1): • Scurtă prezentare a structurii instituţionale a universităţii şi a facilităţilor oferite în campus; • Calendarul anului universitar; • Procedurile de înmatriculare; • Prezentarea sintetică a planului/planurilor de învăţământ din fiecare an de studiu; • Perioada /perioadele din fiecare semestru/an universitar în care se fac opţiuni pentru (pachete de) discipline opţionale şi facultative cuprinse în planul de învăţământ al semestrului /anului următor;

14. Conţinutul pachetului informational (2): • condiţiile în care aplică sistemul opţiunilor multiple la nivel disciplinar sau la nivel de grup de discipline (regulile care permit transferul de credite obţinute prin promovarea unei / unor discipline la alte facultăţi / universităţi), chiar dacă aceasta/acestea figurează în programul de predare al propriei facultăţi. • setul de reguli pe baza cărora se asigură coerenţa formării de cunoştinţe şi competenţe definitorii pentru domeniul de pregătire atât în ciclul de studii de licenţă, cât şi în cel de studii de masterat. • sistemul unitar de codificare a disciplinelor la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior.

15. Conţinutul pachetului informational (3): • descrierea schematică a fiecărei discipline cuprinse în planul de învăţământ: • denumirea disciplinei în limba română şi în limba engleză; • numele titularului sau titularilor fiecărei discipline la fiecare facultate. • statutul disciplinei (obligatoriu, opţional, facultativ); • precizarea eventualelor cerinţe de cunoaştere /promovare prealabilă a unor alte discipline (pre-requisites); • enumerarea principalelor secţiuni / capitole / teme ale disciplinei; bibliografia minimală obligatorie; • numărul de ore de curs / seminar / lucrări aplicative / proiectare; • procedura de evaluare a cunoştinţelor (examen, colocviu sau verificare pe parcursul semestrului); • numărul de credite cumulate prin promovare.

16. Centrele de consiliere si orientare în cariera • Universităţile înfiinţează Centre de consiliere şi orientare în carieră, care asistă studenţii în alegerea rutei de studii prin valorificarea optimală a conţinutului informativ al Ghidului de studii.

17. Regulament pentru transferul creditelor • Fiecare instituţie de învăţământ superior elaborează propriul regulament pentru transferul creditelorîntre facultăţile instituţiei, precum şi între instituţii similare din ţară sau din străinătate, astfel încât: • să asigure finalitatea formativă la nivelul fiecărui ciclu de studii universitare, • să faciliteze individualizarea traseelor de studii prin încurajarea liberei opţiuni a studenţilor pentru disciplinele de specialitate şi cele complementare. • transferul de credite poate fi operat numai în cadrul aceluiaşi ciclu de studii universitare datorită finalităţii formative distincte a ciclurilor de studii universitare de licenţă şi de masterat.

18. Scala calificativelor ECTS

19. Coordonatori ECTS • Coordonatorul ECTS la nivel de Universitate, reponsabil cu principiile de implementare a ECTS la nivel instituţional, cu mecanismele de transfer şi acumulare a creditelor. • Este persoana care se preocupă de supervizarea mecanismelor şi de aplicarea corectă a instrumentelor ECTS. • Coordonează pregătirea, elaborarea şi distribuirea Pachetului informaţional, a Cataloagelor de cursuri • Coordonează modul în care se realizează transferul / acumularea creditelor la nivel de facultăţi. • Coordonatorul ECTS la nivel de Facultate, catedrăeste o persoană de contact pentru studenţi şi personalul didactic pentru aspecte concrete ale ECTS.

20. Deficienţe în aplicarea ECTS • Criteriile de aplicare a ECTS sunt uneori confuze, volumul de muncă al unui student mediu pentru a acumula competenţele aferente unei discipline fiind uneori înlocuit de numărul de ore de predare propriu-zisă. • Nu există o percepere uniforma a modului în care poate fi măsurat volumul de muncă al studentului. • Deşi în majoritatea cazurilor este implementat sistemul ECTS, exista încă serioase probleme in ceea ce priveşte recunoaşterea. • Probleme privind funcţionarea ECTS ca un sistem de acumulare a creditelor. • Varietatea metodelor de acumulare a creditelor, şi implicit de alocare a punctului de credit ECTS de către fiecare facultate, face sistemul mai puţin transparent şi creează obstacole atât pentru mobilitatea orizontală, cat şi pentru cea verticală.

21. Suplimentul la Diploma Conform Legii nr. 288/2004 şi Ordinului MEdC Nr. 3714 / 2005

22. Suplimentul la Diplomă: • redactat bilingv (în limba română şi engleză) pentru a asigura transparenţa sistemului de formare universitară iniţială din România şi pentru a facilita comparabilitatea internaţională a titlurilor, diplomelor şi certificatelor obtenabile în învăţământul superior românesc. • trebuie redactat încât să asigure o cât mai mare transparenţă pentru cunoştinţele şi competenţele dobândite de absolvent pentru aşi spori şansele de inserţie ale absolvenţilor pe piaţa naţională şi internaţională a muncii, vine atât în sprijinul angajatorului, cât şi al absolventului. • are la bază schema-tip elaborată de un grup de experţi de la Comisia Europeană, Consiliul Europei şi CEPES/UNESCO.

23. Sectiunile Suplimentului la Diploma 8 sectiuni: Sectiunea 1: Date de identificare a titularului calificarii: • numele, prenumele, data de naştere, codul numeric personal, • anul înmatriculării în instituţia de învăţământ superior.

24. Sectiunile Suplimentului la Diploma Sectiunea 2: Informatii privind definirea calificarii: • denumirea calificării academice obţinute şi, acolo unde este cazul, titlul acordat, domeniul de studiu şi, respectiv, specializarea / specializările absolvite. • instituţia care acordă calificarea, • instituţia care administrează studiile (poate fi derulează în franşiză sau prin cooperare internaţională) • statutul fiecărei instituţii (publică sau privată, acreditată sau autorizată să funcţioneze provizoriu, dacă franşiza sau cooperarea internaţională este legal autorizată pentru a funcţiona în ţară).

25. Sectiunile Suplimentului la Diploma Sectiunea 3: Informatii privind nivelul calificarii academice: • detalii care permit încadrarea corectă a calificării pentru licenţă sau masterat, • se face menţiunea „studii universitare de licenţă”, „studii universitare de masterat”, • durata oficială a programului (3 ani, sau după caz, 4 ani pentru studiile de licenţă; 5 sau 6 ani pentru studiile integrate de licenţă şi masterat; 1 - 2 ani pentru programele de masterat etc), • criteriul / criteriile de admitere la ciclul de studii.

26. Sectiunile Suplimentului la Diploma Sectiunea 4: Informatii privind programul de studii si rezultatele obţinute: • forma de învăţământ (zi, seral, frecvenţă redusă, învăţământ la distanţă). • cerinţele programului (condiţiile de promovare a probelor, numărul minim de credite transferabile necesare absolvirii, condiţionalităţi de înscriere la examinarea finală. • detaliile programului absolvit (disciplinele studiate, notele obţinute şi creditele transferabile acumulate) • sistemul de notare (specificarea scalei de notare şi / sau de acordare de calificative, cu menţionarea notei / calificativului de promovare. (Se recomandă să menţioneze fie distribuţia propriilor absolvenţi, pe niveluri de performanţă (… %: în intervalul 8-10; … în intervalul 6-8, etc.) sau media generală a promoţiei, astfel încât titularul diplomei să poată fi corect clasificat în cadrul promoţiei sale).

27. Sectiunile Suplimentului la Diploma Sectiunea 5: Informatii privind drepturile conferite de calificare: • valoarea titlului obţinut din punct de vedere al accesului la continuarea studiilor, iar acolo unde este cazul, statutul profesional al absolventului. Sectiunea 6: Informatii suplimentare: atunci când titularul a efectuat o parte din studiile sale într-o altă instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate; se recomandă să se indice o adresă poştală sau electronică la care pot fi obţinute şi alte lămuriri cu privire la diploma emisă.

28. Sectiunile Suplimentului la Diploma Sectiunea 7: Certificarea Suplimentului la Diploma: • dată, semnătură, funcţia semnatarului şi ştampila instituţiei Sectiunea 8: Informatii privind sistemul national de învatamânt: • o descriere standardizată a studiilor universitare, precum şi o diagramă pentru a facilita înţelegerea rapidă a structurii sistemului.