1 / 40

REFORMA (sec. al XVI-lea)

REFORMA (sec. al XVI-lea). REFORMA reprezintă o mişcare de protest îndreptată împotriva bisericii catolice, în vederea reorganizării instituţiei şi, îndeosebi, a clerului catolic. NU are un caracter anticreştin ci un caracter anticlerical !. CAUZELE REFORMEI. a) CAUZE ECONOMICE.

Download Presentation

REFORMA (sec. al XVI-lea)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. REFORMA (sec. al XVI-lea)

  2. REFORMA reprezintă o mişcare de protest îndreptată împotriva bisericii catolice, în vederea reorganizării instituţiei şi, îndeosebi, a clerului catolic. NU are un caracter anticreştin ci un caracter anticlerical !

  3. CAUZELE REFORMEI

  4. a) CAUZE ECONOMICE

  5. Progresul economic de tip capitalist, urban întâmpină blocaje din cauza ritualului încărcat al bisericii catolice.

  6. CAUZE SOCIALE • Nemulţumirile ţăranilor, orăşenilor faţă de conduita clerului catolic.

  7. CAUZE SOCIALE • Rivalitatea dintre cler şi nobilimea laică.

  8. CAUZE POLITICE • Criza autorităţii bisericii, pe fondul luptei dintre puterea temporală şi puterea spirituală

  9. De la penitenţa de la Canossa din 1077 –împăratul Henric al IV-lea şi papa Grigore al VII-lea - …

  10. …La mutarea sediului papalităţii la Avignon (1309), când papa Clement al V-lea este adus sub controlul regelui Filip al IV-lea cel Frumos al Franţei. PAPA CLEMENT V (1304 – 1314) AVIGNON PALATUL PAPILOR

  11. CAUZE POLITICEInstaurarea monarhiei absolute HENRIC al IV-lea (1589 – 1610) HENRIC al VIII-lea (1509 – 1547)

  12. CAUZE IDEOLOGICE • Apariţia şi răspândirea Umanismului

  13. CAUZE IDEOLOGICE • Schimbarea concepţiei despre om, despre locul său în lume. • Schimbarea concepţiei despre relaţia dintre Dumnezeu şi om

  14. Comentaţi: “…Şi zic aşa, că de-am văzut eu bine, n-am întâlnit pe-acolo (la Roma) nici urmă de sfinţenie, cucernicie, faptă creştinească sau pildă grăitoare; ci pretutindenea desfrâu, zgârcenie, lăcomie şi alte multe încă… încât aş zice că întreaga curte e mai degrabă un furnicar de uneltiri drăceşti decât lăcaş de făpturi creştine…” ( G. Boccaccio – Decameronul)

  15. Comentaţi: “…Nimeni nu poate deveni cleric decât cu preţul banilor, iar mâinile celor care caută îndurarea sfinţilor nu se pot împreuna decât dacă au dat mai înainte bani […] Mulţi episcopi n-au intrat niciodată în oraşele lor, n-au văzut bisericile şi n-au vizitat diocezele lor […] Eu îi numesc mercenari străini, pentru că ei nu caută binecuvântarea credincioşilor ci numai veniturile lor…” (N. de Clamanges – Tratat despre ruina şi redresarea bisericii)

  16. Comentaţi: “…Pe unii îi apucă tremuriciul când văd bani şi mai bine ar pune mâna pe un şarpe veninos decât pe vreun gologan. Dar când e vorba de vin şi fetişcane, sfinţii părinţi uită de canon… Ce să mai zic de aceia al căror cuget fericit se mângâie cu credinţa în acele mincinoase iertări de păcate [ ... ] care cred că, aruncând o mică monedă provenită din atâtea jafuri, li s-a iertat toată haznaua de păcate, [ … ] în aşa fel încât ei se simt îndreptăţiţi să înceapă din nou un alt şir de nelegiuiri.” (Erasmus din Rotterdam – Elogiul nebuniei )

  17. COMPARAŢI: PAPA ALEXANDRU AL VI-LEA SFÂNTUL APOSTOL PETRU

  18. CAUZE MORALE • Încălcarea valorilor creştine de către înalţi reprezentanţi ai clerului; • Slăbirea încrederii populaţiei în ierarhii bisericii.

  19. MODALITĂŢI DE PERCEPERE AINSTITUŢIEI PAPALE ÎN EPOCĂ NAŞTEREA ŞI ORIGINEA PAPILOR MUZA ÎNCORNORATĂ A DIAVOLULUI

  20. PRECURSORI AI REFORMEI

  21. Combate imoralitatea clerului; • Solicită secularizarea bunurilor bisericii; • Consideră Biblia singurul izvor al adevărurilor creştine. JOHN WYCLIFFE (1320 – 1384)

  22. Condamnă corupţia clerului; • Exprimă principiul predestinării; • Consideră Biblia drept singură sursă a credinţei creştine. JAN HUS (1368 – 1415)

  23. Preot, călugăr • Profesor la Universitatea din Wittenberg • Doctor în teologie • Primul reformator protestant MARTIN LUTHER (1483 – 1546)

  24. CRITICA VÂNZĂRII INDULGENŢELOR PAPALE • “21. Greşesc […] acei pre- dicatori de indulgenţe care spun că prin indulgenţele papei omul e dezlegat de orice pedeapsă […] • 27. Ei predică spunând că îndată ce banul sună în cutie, sufletul se ridică în zbor. • 28. E un lucru sigur, că prin banul ce sună în cutie poate să crească câştigul şi lăcomia de bani […]” (M. Luther – Cele 95 de teze)

  25. Papa Leon al X-lea l-a de- clarat pe M. Luther eretic şi l-a excomunicat. În cadrul Dietei de la Worms, convocată în1521, Carol al V-lea l-a declarat indezirabil. Principele Frederic de Saxa i-a asigurat protecţia în castelul din Wartburg. PAPA LEON X DIETA DIN WORMS - 1521

  26. PRINCIPII ALE REFORMEI LUTERANE • Biblia este singura sursă a credinţei autentice. • Suspendarea ceremoniilor şi instituţiilor care nu se regăsesc în Biblie. • Simplificarea ceremonialului. • Caracterul facultativ al celibatului preoţilor. • Păstrarea a doar două din cele şapte sacramente: botezul şi împărtăşania. • Secularizarea bunurilor Bisericii . • Desfiinţarea ordinelor monastice.

  27. ALTE VARIANTE ALE REFORMEIZWINGLIANISMUL Doctrina sa este asemănatoare cu luteranismul. Deosebiri: • Respinge teoria realistă cu privire la pâine şi vin ca manifestări ale trupului şi sângelui lui Iisus Hristos. • Nu recunoaşte ca sacramente nici botezul nici împărtăşania. ULRICH ZWINGLI (1484-1531)

  28. ALTE VARIANTE ALE REFORMEI CALVINISMUL Relaţia cu luteranismul Asemănări: • Primatul absolut al Biblieica sursă a adevărului. • Simplificarea ritualului bisericii. Deosebiri: • Principiul predestinării; • Societatea teocratică; JEAN CALVIN (1509-1564)

  29. PRINCIPIUL PREDESTINĂRII “[…] Numim predestinare Voinţa eternă a lui Dumnezeu, prin care El hotărăşte ce vrea să facă din fiecare om. Căci nu toţi sunt creaţi în condiţii egale, ci unii sunt făcuţi pen-tru viaţa eternă, iar alţii pentru pedeapsa veşnică …”

  30. ALTE VARIANTE ALE REFORMEI ANGLICANISMUL Este instituit, la început, ca variantă formală a reformei prin “Actul de Supremaţie”, adoptat în anul 1534 de regele Henric al VIII-lea. Forma sa doctrinară se realizează abia în timpul reginei Elisabeta I, prin “Cele 39 de Articole” stabilite în Adunarea Clerului din anul 1562. ELISABETA I (1558-1603)

  31. CONTRAREFORMA Mişcare religioasă desfăşurată cu scopul reabilitării Bisericii Catolice. Iniţiată în mod programatic de Papa Paul al III-lea, în cadrul Conciliului de la Trento. Este îndreptată în două direcţii: • Reorganizarea Bisericii Catolice din interiorul ei. • Stăvilirea şi combaterea pro- testantismului. CONCILIUL DE LA TRENTO (1545 – 1563)

  32. REORGANIZAREA BISERICII • Sfânta Scriptură – fundamentul dogmei catolice; • Meţinerea primatului papei. • Celibatul este obligatoriu. • Menţinerea celor 7 sacra- • mente. • Menţinerea cultului Fecioarei Maria şi al sfinţilor. • Obligaţia episcopilor de a-şi vizita periodic diocezele. • Interzicerea simoniei şi, în general, redresarea morală a clerului PAPA PAUL al III-lea (1534 – 1549)

  33. COMBATEREA REFORMEI Crearea Congregaţiei Indexului, care întocmea lista cu cărţile laice sau religioase, interzise catolicilor. INDEX LIBRORUM PROHIBITORUM

  34. COMBATEREA REFORMEI Reintensificarea activităţii Inchiziţiei. • Ex. anul 1600 – condamnarea lui Giordano Bruno la ardere pe rug.

  35. COMBATEREA REFORMEI Înfiinţarea ordinului religios COMPANIA LUI IISUS, de către IGNATIU DE LOYOLA (1540) Ordinul Iezuit se remarcă prin: • Prozelitism catolic; • Înfiinţarea şcolilor iezuite; • Misionarism. IGNATIU DE LOYOLA (1491 – 1556)

  36. URMĂRILE REFORMEIAccentuarea fărâmiţării crştinismului BISERICĂ REFORMATĂ BISERICA NEAGRĂ-BRAŞOV DOMUL DIN MILANO MĂNĂSTIREA MERA

  37. URMĂRILE REFORMEIRĂZBOAIELE RELIGIOASE Războiul dintre hughenoţi şI catolici din Franţa (1562 – 1598) NOAPTEA SF. BARTOLOMEU (23 / 24 august 1572)

  38. RĂZBOIUL ŢĂRĂNESC GERMAN (1524 – 1525) THOMAS MUNTZER (1489 – 1525)

  39. LUPTELE DINTRE PRINCIPII CATOLICI ŞI CEI PROTESTANŢI DIN CUPRINSULIMPERIULUI ROMANO-GERMAN PACEA DE LA AUGSBURG (1555) “CUIUS REGIO, EIUS RELIGIO” CAROL QUINTUL (1519 – 1556)

More Related