PROIECTUL DESCOPERIREA LITERATURII P OPULARE CUM DESCOPERĂ OMUL MODERN IZVOARELE CREAȚIEI?

1. PROIECTUL DESCOPERIREA LITERATURII POPULARECUM DESCOPERĂ OMUL MODERN IZVOARELE CREAȚIEI?

2. Aspecte introductive • La începutul sec. al XVIII-lea se manifestă un interes deosebit pentru obiceiurile și credințele populare; • Spre sfârșitul sec. al XVIII-lea are loc “descoperirea” literaturii populare de către scriitorii preromantici, care considerau folclorul “arhiva vie a popoarelor”, expresia nemijlocită a trăsăturilor sufletești ale fiecărei națiuni.

3. Oamenii de cultură ai timpului considerau că fără literatură populară, cultura națională ar fi fost lipsită de ce avea ea mai de preț. • În prima jumătate a sec. al XIX-lea culegătorii de folclor nu au fost preocupați de păstrarea autenticității, intervenind adesea în texte pentru a le “îndrepta”.

4. Dimitrie cantemir • (n. 26 octombrie1673 - d. 21 august1723), domn al Moldovei (martie - aprilie 1693 și 1710 - 1711), autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, compozitor, om politic și scriitor român. • A fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714. În opera lui Cantemir, influențată de umanismul Renașterii și de gândirea înaintată din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. • Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisă în latină (1714 - 1716), când trăia în Rusia, la cererea Academiei din Berlin.Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. • Dimitrie Cantemir a fost primul nostru cărturar care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul.

5. „Jocurile sunt la moldoveni cu totul altfel decât la celelalte neamuri. Ei nu joacă doi sau patru inși laolaltă, cala franțuji și leși, ci mai mulți roată sau într-un șir lung.Altminteri, ei nu joacă prea lesne decât la nunți. Când seprind unul pe altul de mânăși joacă roata, mergând de ladreapta spre stânga cu aceiași pași potriviți, atunci zic că joacă hora”. D. Cantemir, Descrierea Moldovei • „Norodul lesne crezător pune pe sama călușarilor puterea de a izgoni boli îndelungate. Vindecarea o fac în acest chip: bolnavul îl culcă la pământ, iar călușarii încep să sară și, la un loc știut al cântecului, îl calcă, unul după altul, pe cel lungit la pământ începând de la cap și până la călcâie; la urmă îi mormăie la urechi câteva vorbe alcătuite într-adins și poruncesc boalei să slăbească. După ce au făcut aceasta de trei ori în trei zile, lucrul nădăjduit se dobândește de obicei și cele mai grele boli, care s-au împotrivit lungă vreme meșteșugului doftoricesc, se vindecă în acest chip, cu puțină osteneală. Atâta putere are credința până și în farmece.” D. Cantemir, Descrierea Moldovei

6. VASILE ALECSANDRI • Mărturiestăchiartitlulceleimaicunoscuteculegeri de folclor din sec. XIX, a lui V. Alecsandri, “Poeziipoporale. Balade (Cântice bătrânești), adunateșiîndreptate” (I,II, Iasi, 1852-1853) din care fac parteși poeziile populare Toma Alimoș, Blestemul, Șerb sărac, Mioara, Mihu Copilul. • Miorița este un poem folcloricromânesc, răspândit în peste 1500 de variante în toate regiunile României. Este o creație populară specific românească, nefiind cunoscută la alte popoare. Cântecul a fost zămislit în Transilvania, având la bază un rit de inițiere și interpretat sub forma de colindă, în timpul sărbătorilor de iarnă. S-a transformat în baladă (în regiunile din sudul și estul țării), în această versiune fiind socotit un text literar desăvârșit din punct de vedere compozițional și stilistic. A fost analizat și comentat de cei mai de seamă oameni de cultură români. Motivul mioritic a constituit sursă de inspirație pentru scriitori, compozitori și artiști plastici români și străini. A fost tradus în peste 20 de limbi străine. Este socotit unul din cele patru mituri fundamentale ale literaturii românești, iar în prezent este un brand cultural național.

7. ALECU RUSSO 1847 - Scrie articolulPoezia populară, care devine o operă fundamentală de cercetare a folclorului. „Datinile, poveştile, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor. Cu elese poate oricând reconstitui trecutul întunecat. Din studiul lor ne vom lămuri despre originea limbii noastre, de naşterea naţionalităţii române, de plecările naturii cu care este înzestrat poporul, şi de luptele ce le-au susţinut coloniile romane pân-a nu se preface în locuitorii de astăzi ai vechii Dacii.” „Poezia poporală este întâia fază a civilizaţiei unui neam ce se trezeşte la lumina vieţii, iar când acest neam cade din vechea sa civilizaţie, poezia poporală devine paladium al limbii şi al obiceiurilor strămoşeşti.” „Poporul împarte poeziile sale în cântece bătrâneşti, în cântece de frunză, în doine şi hore. Cele mai multe balade ce le avem datează de la secolii XVI, XVII şi XVIII, precum: Toma Alimoş, Gruia Grozovan, Codreanul, Ghimciu, Novac etc.” „Iată poezie! iată adevărata literatură, de care se pot mândri românii! Fie forma versurilor uneori defectuoasă, ele îmi par mie poleite cu razele geniului. Privighetoarea nu e frumoasă, dar cântecul ei este din rai!”

8. ApariȚii editorialeÎn sec. al XIX-lea • 1844 – balada “Zburătorul”, de I. Heliade-Rădulescu, ce valorifică o credință populară. • 1851-1852 – Anton Pann tipărește “O șezătoare la țară”, “Culegere de proverburi sau Povestea vorbii” culegeri de snoave, proverbe și zicători.

9. MITUL ZBURĂTORULUI

10. 1852-1853 – V. Alecsandri tipărește “Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești)”, “Poezii populare ale românilor adunate și îndreptate”; face cunoscute pentru prima dată baladele Miorițași Meșterul Manole. • 1861 – A. Odobescu publică primul studiu de folclor comparat din cultura română, “Cântece poporane ale Europei răsăritene mai cu seamăîn raport cu țara, istoria și datinile românilor”

11. 1868 – I.C.Fundescu publică colecția de “Basme, orații, păcălituri și ghicitori”; • 1869 – în cadrul Societății Orientul, M. Eminescu este numit responsabil cu strângerea folclorului din Moldova. Textele culese de Eminescu i-au folosit ca sursă de inspirație pentru poemele “Călin Nebunul”, “Fata-n grădina de aur”, “Miron și mireasa fără corp” și basmele în proză “Făt-Frumos din lacrimă”, “Frumoasa lumii”, “Finul-lui-Dumnezeu” etc.

12. 1870 – Miron Pompiliu publică colecția de “Basme populare române”; • 1872 – P. Ispirescu publică cea mai cunoscută culegere de basme populare românești “Legendele sau basmele românilor”

13. 1873-1875 – Apare culegerea “Poezii poporale romane”, a lui Simeon Florea Marian, conținând, pânăîn acel moment, cea mai bogată colecție de balade din Moldova de Sus; • 1880 – Bogdan Petriceicu Hasdeu editează “Cărțile poporane ale românilor în sec. al XVI-lea în legătură cu literatura poporană cea nescrisă”;

14. 1883 – Apare prima sinteză despre folclorul românilor publicată de Moses Gaster “Literatura populară română”; • 1885 – G.Dem. Teodorescu editează culegerea “Poezii populare române”; • 1895 - Iuliu A. Zanne începe editarea colecției “Proverbele românilor”, în 10 volume.

15. 1895 – Lazăr Șăineanu publică “Basmele române”, un vast studiu de folclor comparat de aproape o mie de pagini, care are în vedere cvasi-totalitatea poveștilor românești cunoscute pânăîn momentul apariției volumului.

16. Spresfârșitul sec. al XIX-lea, loculamatoriloreste luat de profesioniștipreocupați să conserve autenticitateacreațiilorpopulare. Etnografiași folcloruldevinobiect de cercetareștiințifică. • Simeon Florea Marian (n. 1 octombrie1847, Ilișești, Suceava - d. 11/24 aprilie 1907, Suceava) a fost un folclorist și etnograf român, preot, membru titular al Academiei Române. • Alexandru Voevidca (n. 27 mai1862, satul Vaslăuți, Bucovina, Imperiul Austro-Ungar — d. 6 iunie1931, Cernăuți) a fost un folclorist și muzicolog român, dirijor de cor și orchestră din zona Bucovinei. • Dumitru Caracostea (n. 10 martie1879, Slatina – d. 2 iunie1964, București) a fost un critic, istoric literar și folclorist român. • Harry Brauner (n. 1908, Piatra Neamț — d. 11 martie1988, București) a fost un folclorist român și fratele pictorului Victor Brauner. A fost căsătorit cu artista plastică și folclorista Lena Constante.A fost profesor universitar la București, colaborator al lui Constantin Brăiloiu. Harry Brauner a fost întemeietorul Institutului de Folclor din București (1949) și al orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru” (1946).

17. Mihai Pop (n. 18 noiembrie1907, satul Glod, comuna Strâmtura, Județul Maramureș - d. 8 octombrie2000, București), a fost un folclorist și etnologromân, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). • Ovidiu Bârlea (n. 13 august1917, localitatea Bârlești, Alba, m. 7 ianuarie1990, localitatea Cluj-Napoca) este culegător, exeget, metodolog, istoric al folcloristicii și editor român • Silviu Angelescu (n. 24 ianuarie1945, București) este un profesor universitar de etnologie și folclor, folclorist și romancier român. • Irina Nicolau (29 ianuarie1946 - 3 iulie2002) a fost folclorist, eseist, director al Muzeului Țăranului Român. • Lucia Ofrim (Lucia Terzea-Ofrim) (n. 22 noiembrie1962, Brașov) este un antropolog, filolog și folclorist român.

18. Mesterul Manole(balada populara) • Varianta din manual a fost culeasă de G.Dem. Teodorescu de la Petre Crețul Solcanul, lăutarul Brăilei, in 1883. Este o varianta complexa și autentică ce curpinde 824 de versuri. • Personajul Manole apare în circa 170 de variante ale baladei. • Varianta lui V. Alecsandri, “Monastirea Argesului” este doar “o varianta mai scurtă a acestui vechi cântec”, dupa cum afirmă editorul cărtii.

19. Povestea baladei este fixată pe meșterul zidar Manole și pe mănăstirea de la Curtea de Argeș.

21. Mormantul Anei lui Manole

22. Statuia lui Neagoe Basarab

23. Catapeteasma bisericii de la Curtea de Arges

24. Intrarea in curtea Manastirii Curtea de Arges

25. Fantana lui Manole

26. ÎNTREBĂRILE UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE • De ce e nevoie de creație? • Care sunt sursele de inspirație ale unui creator? • Cum ne putem înțelege mai bine pe noi înșine prin intermediul literaturii (populare/culte)?

27. ÎNTREBĂRI DE CONȚINUT • Care sunt trăsăturile literaturii populare? • Care sunt genurile, speciile literare populare? • Care sunt miturile fundamentale românești? • Ce semnificație are jertfa pentru creație din baladă? • Care sunt deosebirile dintre textul baladei și drama lui L. Blaga? • Ce sens capătă drama lui Blaga, analizând viziunea sa despre creație? • Cum se justifică necesitatea creației? Dar a jertfei?

28. PROF. STĂNICĂ LAURALICEUL DE ARTĂ GEORGE GEORGESCU TULCEAHTTP://LAURASTANICA.PBWORKS.COMHTTP://STANICALAURA.BLOGSPOT.COM BIBLIOGRAFIE : - manual - platforma cursului IntelTeach: http://masterteachtulcea.pbworks.com - imagini – search: www.google.com - informații – www.wikipedia.com