170 likes | 427 Views
Românii în contextul raporturilor internaţionale în sud-estul Europei. Prima jumătate a secolului al XIX-lea GRUPA V. Contextul general. Evoluţia societăţii româneşti în prima jumătate a sec al XIX-lea a fost influenţată de raportul de forţe din sud-estul Europei.
E N D
Românii în contextul raporturilor internaţionale în sud-estul Europei Prima jumătate a secolului al XIX-lea GRUPA V
Contextul general • Evoluţia societăţii româneşti în prima jumătate a sec al XIX-lea a fost influenţată de raportul de forţe din sud-estul Europei. • Ţările române s-au aflat la confluenţa intereselor Austriei, Rusiei şi Turciei. • Au depus eforturi susţinute pentru menţinerea autonomiei şi identităţii statale.
Revoluţia din 1821 A avut ca rezultat înlăturarea domniilor fanariote din Moldova şi Ţara Românească şi revenirea la domniile pământene Tudor Vladimirescu
Problema Orientală • Constă în: • Decăderea Imperiului Otoman • Slăbirea autorităţii sultanului • Interesul Austriei şi Rusiei faţă de moştenirea teritorială a I.Otoman • Implicarea Angliei care nu dorea ca Rusia să ajungă până la strâmtori (Bosfor şi Dardanele)
Problema Orientală • Se manifestă prin războaie: • Afectarea popoarelor subjugate, teritoriile lor devenind teatre de război. • Pierderi teritoriale de către I.Otoman şi preluarea lor de către Austria şi Rusia. Lupta pentru "moştenirea" I.Otoman
Anul 1829 • Tratatul de la Adrianopol: • Instaurarea protectoratului rusesc în Ţările române. • Slăbirea suzeranităţii turceşti asupra Principatelor. • Desfiinţarea monopolului turcesc asupra comerţului→deschiderea spre Occident. • Ţara Românească redobândea Turnu, Giurgiu, Brăila, foste raiale turceşti.
Principatele Române România între 1829-1856
Aspecte negative: Amestecul Rusiei în treburile interne, în domeniul apărării şi al politicii externe→ încălcarea autonomiei. Aspecte pozitive: Modernizarea Bucureştiului şi a altor oraşe. Realizarea unui sistem sanitar modern. Elaborarea şi aplicarea Regulamentelor Organice. Protectoratul rusesc
Generalul Pavel Kiseleff, guvernator al Principatelor (1829-1834) Regulamentul Organic, 1832
Reglementări conservatoare: –Întăreau puterea marii boierimi. –Păstrau sistemul de privilegii existent. –Intensificau dependenţa ţăranilor. Reglementări moderne: + Principiul separării puterilor în stat + Reorganizarea sistemul financiar prin desfiinţarea vămilor interne, introducerea impozitului unic şi a bugetului +Înfiinţarea de şcoli +Organizarea armatei +Constituirea corpului de avocaţi ai procuraturii Regulamentele Organice
Importanţa Regulamentelor • Sunt primele documente cu caracter constituţional. • Au fost valabile între 1831/1832 – 1858. • Prin reglementările asemănătoare, au făcut un pas important pe calea omogenizării societăţii româneşti, a unificării Principatelor. • Caracterul contradictoriu: • Înlesneau evoluţia lentă spre capitalism a societăţii româneşti, dar consolidau privilegii şi agravau dominaţia străină. Arderea Regulamentului Organic şi a Arhondologiei, 1849
Statutul Transilvaniei, Bucovinei şi Banatului în I.Habsburgic
Statutul politic al provinciilor Stema Banatului • Transilvania era principat autonom • Banatul era încorporat Ungariei • Bucovina era alipită Galiţiei Stema Bucovinei Stema Marelui Principat al Transilvaniei
Dominaţia habsburgică • Ca provincii de graniţă aveau o bună organizare militară • Regimul politic – absolutist • Asuprirea naţională: • Românii erau nesocotiţi ca naţiune, fiind consideraţi toleraţi • Lipsiţi de drepturi şi libertăţi • Religia ortodoxă era marginalizată
Lupta de emancipare naţională • Formă:memorii adresate Curţii de la Viena • Scopuri: • Egalitatea românilor cu celelalte naţionalităţi • Dreptul de a folosi limba română în administraţie şi învăţământ • Recunoaşterea Bisericii ortodoxe
Reprezentanţi ai luptei de emancipare Simion Bărnuţiu George Bariţiu Fraţii Hurmuzachi: Alexandru, Constantin, Eudoxiu
Dicţionar • Autonomie= drept al unui stat de a se administra singur, de a-şi păstra organizarea şi libertatea în politica internă • Protectorat=control exercitat de un stat asupra altui stat, mai ales în domeniul apărării şi al politicii externe • Suzeranitate= stare de dependenţă impusă de un stat altui stat (considerat vasal)