Două loturi de Ion Luca Caragiale

1. Două loturi de Ion Luca Caragiale Prof. Chereji Sabina

2. Căpitanul Pandele se oferă să-i împrumute bani domnului Lefter Popescu ca să cumpere două bilete de loterie, urmând ca acesta să-i dea parte din sumă, în caz că vor ieşi câştigătoare.

3. Căpitanul îl anunţă pe Lefter că biletele s-au extras şi că lozurile sunt câştigătoare.

4. Negăsind lozurile, domnul Lefter răscoleşte toată casa. Îşi aminteşte la un moment dat că a pus biletele în jacheta cenuşie, pe care soţia o vânduse, obţinând nişte farfurii de porţelan de la o chivuţă.

5. Înfuriat, bărbatul sparge toate farfuriile din casă spre groaza soţiei sale.

6. Domnul Lefter pleacă în căutarea ţigăncilor împreună cu căpitanul Pandele şi comisarul Turtureanu, cointeresaţi şi ei în găsirea biletelor.

7. Ţigăncile locuiesc în mahalaua Farfurigiilor, într-o modestă căsuţă de pământ.

8. Ţigăncile sunt agresate, jacheta este recuperată, dar biletele nu se găsesc.

9. Presupusele vinovate sunt duse la secţia de poliţie unde sunt cercetate, dar nu ştiu nimic despre bilete.

10. Femeile sunt eliberate de un inspector venit în control.

11. După ce deja se întâlnise cu şeful în berărie,un coleg de la minister îl anunţă că acesta îl somase să se prezinte la serviciu, de unde Lefter lipsise, pretextând că este bolnav.

12. Lefter are remuşcări pentru felul în care s-a comportat cu ţigăncile şi încearcă, după o noapte de nesomn prin oraş, să negocieze cu acestea.

13. De această dată este el însuşi agresat de femeile pe care le lovise şi insultase.

14. Ajuns la minister, funcţionarul deschide un sertar ca să caute dosarul afacerii Goldstein şi găseşte cele două lozuri.

15. Fericit peste măsură, Lefter îşi înaintează demisia, considerându-se la adăpostul grijilor materiale şi dorind să scape de duritatea şefului său, turbatul, pe care îl înfruntă.

16. Mergând să-şi încaseze câştigurile cele mari, bancherul îl anunţă că numerele sunt inversate, ceea ce provoacă reacţii disperate din partea domnului Popescu, care este îndepărtat cu ajutorul forţelor publice.

17. După această deziluzie puternică, naratorul propune două variante pentru soţii Popescu, iar apoi precizează că nu ştie de fapt ce s-a întâmplat cu aceştia.

18. Coordonatele acţiunii • Stabiliţi,într-un text narativ de maim 10 rânduri, analizând citatele următoare, spaţiul şi timpul unde se desfăşoară acţiunea lecturii: • O birje trece în goana mare prin strada Emancipării din Farfurigii; • Iacată şi Ţâca, d-abia ducându-şi coşul plin cu vechituri nouă, foarte obosită de alergătura zilii-ntregi; • Un domn a intrat în berărie şi trece pe lângă masa lor spre fund. Este şeful său de la minister; • După 10 minute, omul (…) intră la bancherul unde au fost depuse biletele en gros; • Ş-anceput să se jelească, (…) făcând aşa un tărăboi, încât a trebuit bancherul să ceară ajutorul forţei publice ca să scape de dl. Lefter.

19. Derularea faptelor Stabileşte modurile de expunere utilizate arătând rolul acestora in desfăşurarea acţiunii: DIALOGUL DESCRIEREA • Leftere!... Nu ştii nimica? • Ce? Frumoase farfurii! Cu chenar dublu, unul conabiu lat pe muchie, şi altul pembé îngust pe buză. MONOLOGUL NARAŢIUNEA Musafirul se scoală-n picioare, tuşeşte şi pune mâna pe borul pălăriei. În acelaşi moment uşa se deschide. Toţi zeii! toţi au murit! toţi mor! numai Norocul trăieşte şi va trăi alături cu vremea, nemuritoare ca şi ei!... Sunt aci!... Aici, biletele!

20. Instanţele naraţiunii OPERA LITERARĂ Narator omniscient şi omniprezent Punctul culminant Dna Popescu Comisarul Turtureanu Lefter Popescu Desfăşurarea acţiunii O ţigancă bătrână Bancherul Intriga Turbatul Un inspector Ţica Căpitanul Pandele Expoziţiune Deznodământ Naraţiunea la persoana a III-a. Un prieten O fetică Sergenţii Un aprod Precizează care dintre momentele subiectului sunt inversate faţă de ordinea lor normală, povestind conţinutul operei.

21. Drumuri întortocheate Personajul principal este provocat de-a lungul acţiunii la diverse atitudini în raport cu interesele proprii. Stabileşte, într-o descriere de maxim 30 de rânduri, ce tip de relaţii se leagă şi care sunt actanţii: CONFLICTE Revoltă surdă Agresiune fizică Lefter Popescu – dl. Georgescu Violenţă verbală dl. Lefter - chivuţe dl. Lefter – soţia sa dl. Popescu - chivuţe

22. Sherlock Holmes • Precizează care dintre variantele ajutătoare prezentate în continuare te ajută să localizezi în timp şi spaţiu acţiunea, fiind elemente de culoare locală: • Modul de a vorbi al personajelor; • Realităţi sociale (colectarea hainelor vechi, întâlnirea cu prietenii la berărie); • Existenţa mahalalelor în care trăiesc categoriile defavorizate ale societăţii; • Gradele în poliţie; • Abuzurile în diverse sectoare; • Existenţa bancherilor; • Numele străzilor.

23. Personajul principal – caracterizare I Statul social şi • Nume • EleutheriuPopescu,zis Lefter • locuinţa • - N-ai fost tu în strada Pacienţei numărul 13(…), casele verzi cu geamlâc? • Omul şedea la masă cu consoarta sa în săliţa de intrare, vorbind în ticnă despre cum se scumpeşte viaţa din zi în zi. • Impiegatul iese împleticindu-se. • Caracterizare directă făcută de: • - Narator: • Când a cumpărat biletele, d. Lefter a râs pesimist; • Bun gust ai!zice rânjind sardonic; • Domnul Popescu intră foarte umilit; • Mă rog - zice d. Popescu cu voce răspicată; • Arată de departe biletele, ţinându-le graţios între două degete. • - Alte personaje: • - De mare belea mi se pare că mi-ai dat, nene Popescule, cu ipohondriile dumitale! • - Iar ai venit, nebunule? • Caracterizeayă personajul principal. • Autocaracterizare • - … se tot plângea că nu are noroc la joc; • Aşa sunt eu, galant, cucoană!

24. Personajul principal – caracterizare II Descoperă trăsăturile de caracter (portretul moral) care rezultă din felul în care se comportă şi vorbeşte personajul, prin caracterizare indirectă: • Şi a făcut învoială, pe onoare, faţă de martori, să dea din câştig (…) zece la sută căpitanului; • D. Lefter habar n-avea că se trăseseră ieri amândouă loteriile; • … a trimes turbatului o scrisoare, cerând, cu tot respectul, un congediu de două-trei zile, pe motiv că nu se simte deloc bine; • - Taci! strigă crunt Lefter; • Când am chef sparg, sparg, cucoană; • - Dezbracă-te! porunceşte d. Lefter; • - Să-mi scoţi biletele, hoaţo! Că te omor, mă-nţelegi?; • Şi-i trage Ţâchii o palmă s-o năucească; • D. Lefter şezu meditând un discurs bine simţit pentru a convinge pe chivuţe; • Se aşază bine în jeţul său (…) şi aşterne următoarea compoziţie, care, sub formă laconică, ascunde atâta bogată ironie; • Ş-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi şi cu pumnii în cap şi să tropăie din picioare.

25. Schema caracterizării personajului • Felul personajului şi tipologia sa – personaj principal (participă la toate momentele acţiunii), complex (dotat atât cu defecte cât şi cu unele calităţi), tipul slujbaşului umil, al omului modest urmărit de ghinion. • Portret fizic – absent; • Portret moral – realizat prin: • Caracterizare directă făcută de narator sau de alte personaje (exemplificări), cu indicarea procedeelor artistice utilizate – epitetul (intră foarte umilit ) şi comparaţia (cade alb ca porţălanul) ; • Caracterizare indirectă, rezultată din felul de a vorbi şi a se comporta al protagonistului (povestire pe scurt, cu precizarea trăsăturilor rezultate); • Autocaracterizare; • Numele personajului.

26. Nuvela – caracteristicile speciei literare Dezvoltă următoarele trăsături ale lecturii Două loturi pentru a demonstra apartenenţa acesteia la specia nuvelă, ţntr-o compunere de aproximativ 35 de rânduri: Modul dominant de expunere este naraţiunea care se poate împleti cu celelalte moduri Multe personaje Operă epică Personajul principal este complex Acţiune gradată după momentele subiectului Timpul este relativ îndelungat Spaţiul este diversificat Apar conflicte Acţiune mai complicată Prezintă fapte de viaţă veridice Există elemente de culoare locală Are dimensiune mai mare decât schiţa