NOUA ECONOMIE–ECONOMIA DIGITALĂ

1. NOUA ECONOMIE–ECONOMIA DIGITALĂ • Societatea informaţională şi noua economie • Caracteristicile noului tip de economie bazată pe cunoştinţe • Economia digitală – o provocare naţională şi o oportunitate globală • Factorii de succes ai economiei digitale

2. 1.1 Societatea informaţională şi noua economie • Naisbitt, John- “Megatrend.Ten new directions transforming our lives” “...prima din cele zece tendinţe majore şi cea mai importantă , ca arie de cuprindere, ca impact, estetrecerea de la societatea industrială la cea informaţională.” • Simon, Herbert -"The Steam Engineand the Computers“ (What makes the Technology Revolutionary ) “aşa cum motorul cu aburia reprezentat declanşatorulRevoluţiei Industriale, calculatorula declanşatRevoluţia Informaţiei”.

3. Evoluţia spre Era Informaţională

4. Caracteristicile erei informaţionale Apariţia societăţii bazate pe informaţie; Organizaţiile devin dependente de I.T. în desfăşurarea activităţilor lor specifice; Au loc transformări ale proceselor de muncă cu scopul creşterii productivităţii muncii; Succesul unei afaceri este determinat în mare măsură de eficacitatea cu care este folosită I.T; IT este încorporat în numeroase prod. şi servicii;

5. Date - Informaţii - Cunoştinţe Datelereprezintă fapte, însuşiri care descriu oameni, obiecte, locuri şi evenimente. Informaţiile sunt datele despre un anumit element sau aspect de interes grupate şi sintetizate într-o formă utilă. Cunoştinţele reprezintă conştientizarea şi înţelegerea unui set de informaţii şi a modului în care aceste informaţii pot fi folosite în cel mai bun mod.

6. Dateledevin informaţii atunci când se pot încadra într-un anumit context sau li se poate da un anumit sens. Informaţiilesunt date care devin utile, adică le putem folosi într-un mod util. Informaţiile devin cunoştinţe atunci când cel care le foloseşte este capabil de a înţelege modelele care există în informaţii pentru a le putea folosi imediat sau de a le aplica în viitor. E vorba de fapt de a înţelege cum lucrează informaţiile şi cum pot fi ele folosite cu succes. Înţelepciunea / raţiunea (wisdom) rezultă atunci când cineva înţelege principiile fundamentale care răspund de modelele care reprezintă cunoştinţele ca fiind ceea ce sunt. Iar raţiunea, chiar mai mult decât cunoştinţa, tinde să îşi creeze propriul său context. Aceste principii fundamentale mai pot fi referite ca fiind adevăruri general valabile (eternal truths)[

7. Viitorul Ceea ce trebuie făcut ÎNŢELEPCIUNE Inţelegere: De ce ? CUNOAŞTERE Instrucţiuni: Cum ? INFORMAŢII Ceea ce s-a făcut Trecut Descriere:Ce ? DATE Informaţiile se referă la descriere, definire sau perspectivă (ce, cine, când, unde). Cunoştinţele includ strategii, practici, metode sau abordări (cum). Înţelepciunea cuprinde principii, judecăţi, morale sau arhetipuri (de ce).

8. 1.2. Caracteristicile noului tip de economie bazată pe cunoştinţe • Mahatma Gandhi "You must be the change you wish to see in the world“- altfel spus să conştientizăm că schimbarea fiecăruia din noi contribuie la schimbarea întregii lumi • Romano Prodi - preşedintele Comisiei Europene „... aceste schimbări, cele mai semnificative de la revoluţia industrialăpână în prezent, sunt profunde şi globale. Ele nu se referă doar la tehnologie. Ele afectează toată lumea, peste tot”. „... managementul acestor transformări reprezintă una din provocările economice şi sociale cele mai importante cu care se confruntă Europa de astăzi”

9. Economia bazată pe cunoştinţe Revoluţia cunoştinţelor constă în schimbarea fundamentală de la economia bazată predominant pe resurse fizice la economia bazată predominant pe CUNOŞTINŢE. Rezultatul revoluţiei cunoştinţelor îl constituieeconomia bazată pe cunoştinţe– un nou tip de economie!.

10. Managementul cunoştinţelor „Managementul cunoaşteriifurnizează elementele necesare în rezolvarea problemelor critice legate de adaptareaorganizaţiei, supravieţuireşi competenţă pentru a face faţă schimbărilor care au loc în mediu. El cuprinde în esenţă procesele organizaţionale care caută o combinaţie sinergistică între date, capacitatea de procesare a informaţiei pe care o au tehnologiile informaţionale şi capacitatea oamenilorde a crea şi inova.” definiţie (Malhotra, 1997)

11. “Lumea veche” a afacerilor (Old Business World) “O activitate managerială performantă se bazează pe creareaşi diseminarea deCUNOŞTINŢE” “Un managerera tot atât de bunpe cât INFORMAŢIApe careo deţinea” Reconceptualizare MC “Noua lume” a afacerilor (E-Business World)

12. Crearea cunoştinţelor Procesarea informaţiilor Lecţia japoneză Adaptarea MC la noua lume a e-business-ului a dus la dărâmarea unor MITURI : • Tehnologiile MC pot furniza informaţia adecvată persoanei adecvate la momentul oportun. • Tehnologiile MC pot înmagazina/stoca inteligenţa umană şi experienţa umană. • Tehnologiile MC pot distribui inteligenţa umană.

13. Managementul cunoştinţelor (MC) nu este o modă, vestea “morţii” sale fiind super-exagerată. • Este necesar un mod de înţelegere mai bun şi mai clar al MC, acesta putând facilita strategia informaţională pentru noua lume electronică a afacerilor. • Noua conceptualizare a MC se bazează pe nevoia de sinergie între posibilităţile oferite de TI avansate şi puterea de creaţie şi inovaţie umană pentru a realiza acea “agilitate” cerută de noul mediu de afaceri aflat în continuă transformare. • Înţelegerea însemnătăţii strategice a cunoştinţelor şi a MC va contribui la strategii de e-business mai eficiente care vor conduce la o performanţă ridicată a afacerilor.

14. Caracteristicile economiei bazate pe cunoştinţe Primordialitatea cunoştinţelor în economie Concentrarea activităţilor economice asupra cunoştinţelor şi producerii bunuri-cunoştinţe; Fundamentarea activităţilor economice pe resurse intangibile; Specificitatea pronunţată a capitalului de cunoştinţe; Proliferarea echipamentelor şi produselor simbolice;

15. continuare Demasificarea producţiei Dispariţia treptată a frontierelor organizaţiei; Amplificarea conceperii şi importanţei tehnologiilor; Dezvoltarea exporturilor; Ponderea majoritară a serviciilor în economie; Multiplicarea rapidă a firmelor mici, care vor predomina treptat în economie; Proliferarea şi diversificarea formelor de asociere economică între organizaţii;

16. 1.3. Economia digitală – oportunitate globală şi provocare naţională „ All the world’s stage And all the men and women merelyplayers.” Shakespeare, W., As you like it

17. Noua Economie Internet

18. 1.4. Factorii de succes ai economiei digitale (situaţie comparativă: lider mondial vs. medie)

19. Studiul asupra afacerilor în cadrul erei informaţionale (vezi graficul) relevă următorii factori de influenţă asupra cererii în cadrul economiei digitale: • cultura • preţurile • nivelurile de îndemânare a utilizatorilor • infrastructura • macroeconomia Pe de altă parte, parteneriatul în cadrul erei informaţionale pune în evidenţă următorii patru factori de influenţă asupra aprovizionării în cadrul economiei digitală: • competitivitatea industriilor furnizoare • dorinţa şi abilitatea de a investi • accesul la forţa de muncă calificată • legislaţia

20. Dintre toţi aceşti factori care au un impact mai mare sau mai mic asupra economiei digitale (vezi scala de la 1 la 10), evidenţiem doi dintre ei: • cultura ar putea fi cel mai semnificativ factor de succes. Într-o cultură pot exista câteva din barierele cheie pentru o folosire mai mare a tehnologiilor digitale. În acest sens, populaţia, la toate nivelurile (la domiciliu, la nivel de afaceri mici sau consilii de administraţie) ar trebui să realizeze beneficiile şi să nu fie indiferentă sau ezitantă în ceea ce priveşte tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. • îndemânarea (aptitudinile) utilizatorilor în folosirea echipamentelor TI în mod eficace este de asemenea foarte importantă. CONCLUZIA: “Going digital” is not a luxury buta necessity !