Subproduse din industria uleiurilor vegetale

1. Subproduse din industria uleiurilor vegetale Pop Cecilia Stoica Andreea CEPA IV Coordonator: prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuta

2. In procesul de obtinere si prelucrare a uleiurilor vegetale rezulta o serie de subproduse si deseuri, care se utilizeaza astazi pe scara mare.

3. Valorificarea complexa a intregii game de subproduse si deseuri are ca urmare o sensibila reducere a pretului de cost al uleiului finit si mareste rentabilitatea intreprinderilor din ramura industriei de uleiuri vegetale. In plus, cantitati importante de subproduse si produse de valorificare a deseurilor sunt livrate la export.

4. COJILE SEMINTELOR In industria uleiurilor si grasimilor vegetale a tarii noastre cojile semintelor de floarea - soarelui constituie primul deseu valoros pentru economia nationala, deseu care apare in procesul tehnologic de prelucrare a semintelor in vederea obtinerii uleiului, in urma operatiei de decorticare.

5. La decorticare, insa nu toate cojile se indeparteaza din miezul oleaginos, ci in functie de procesul tehnologic aplicat in miez se lasa 8 – 12 % coaja. Semintele de floarea – soarelui cu continut ridicat de ulei, asa cum este cazul soiului romanesc “Record” care se prelucreaza curent in fabricile noastre contin 22 – 27 % coji. Masa hectolitrica a cojilor este 15 – 20 kg/hl.

6. Folosirea cojilor semintelor de floarea – soarelui drept combustibil Compozitia chimica elemetara a cojilor ( in % ): • carbon 51,0 • hidrogen 5,9 • oxigen si azot 45,0 • sulf 0,1

7. Prin ardere cojile furnizeaza 3500 – 4000 cal/kg. Cenusa rezultata prin combustibil reprezinta 0,8 – 1,2 % fata de coji, contine 10 – 12 % saruri de potasiu si este folosita in agricultura ca ingrasamant pe terenurile cultivate cu floarea – soarelui sau in industria chimica pentru obtinerea K2CO3.

8. Piroliza cojilor semintelor de floarea – soarelui Prin piroliza cojilor semintelor de floarea – soarelui, proces de descompunere termica si distilare uscata se obtin : • gaze combustibile 35 % • reziduu carbonizat 35 % • gudroane cca 7 % • oxid acetic cca 5 % • alcool metilic cca 1,5 %

9. Folosirea cojilor semintelor oleaginoase in sectorul zootehnic In ultimul timp cojile semintelor de floarea – soarelui sunt foarte solicitate in sectorul zootehnic pentru a fi folosite ca asternut in marile crescatorii de galinacee.

10. Pasarile din acest ordin avand insusirea ereditara de a racai si ciuguli, consuma in acest caz si ultimele fractiuni de miez oleaginos care apar in coji sub forma de sparturi in proportie de sub 0,5 %.

11. Folosirea cojilor semintelor de floarea – soarelui la fabricarea placilor aglomerate Cojile semintelor de floarea – soarelui pot fi folosite cu succes la fabricarea placilor aglomerate utilizate ca materiale de constructie. Placile aglomerate din coji de floarea – soarelui pot fi folosite ca panouri, lambriuri, tablii de usi si ca alte elemente de constructii care nu sunt supuse la eforturi.

12. Folosirea furfurolului din coji de seminte de floarea – soarelui Furfurolul corect zis furfuralulse obtine prin distilare uscata sau hidroliza acida a pentozanilor continuti in diferite deseuri vegetale. Furfuroluol este un lichid uleios, incolor, cu miros specific aromatic, putin solubil in apa, usor solubil in alcool si eter.

13. Furfurolul are multiple intrebuintari in industria petrochimica : • dizolvant selectiv pentru compusii nesaturati, substante aromatice si rasini, in anumite conditii fiind si desulfurant; - dizolvant selectiv la rafinarea uleiurilor minerale; extractele de furfurol bogate in produse aromatie formeaza uleiuri solubile in produsele petroliere si pot fi folosite pentru obtinere prin hidrogenare a carburantilor;

14. ca materie prima la fabricarea maselor plastic “nylon”; - ca tanant in tabacarie, etc.;

15. In industria alimentara furfurolul se foloseste ca dizolvant selectiv la separarea uleiurilor vegetale in doua fractiuni : una bogata in gliceride saturate, cealalta bogata in gliceride nesaturate (cazul uleiului de soia). De asemenea se foloseste ca dizolvant selectiv la cresterea continutului de vitamine A si D a uleiului de peste.

16. SROTURILE OLEAGINOASE Sroturile sunt subprodusele cele mai importante ale industriei uleiurilor vegetale.

17. In ce priveste compozitia calitativa a sroturilor ele contin totdeauna aceleasi component principale si anume : proteine, glucide, ulei, apa,celuloza si saruri minerale.

18. Valorificarea sroturilor in zootehnie Sroturile se folosesc in zootehnie ca unul din componentele de baza ale furajelor concentrate pentru hrana animalelor. Unele sroturi contin substante cu caracter toxic sau cu gust neplacut ceea ce impune ca la desolventizare si toastare sa se faca un tratament hidrotermic suplimentar.

19. Rezultat în urma extragerii grăsimii din seminţele de floarea soarelui Calitatea acestor şroturi depinde de cantitatea de coji pe care o conţin, acestea fiind bogate în celuloză şi chiar în lignină Srotul de floarea soarelui

20. Srotul de soia netratat hidrotermic contine factori antinutritionali care inhiba cresterea : - inhibitorul tripsinic (factor antitripsinic) - Hemaglutininei • Saponinei - au mai fost semnalate substante cu efect anticuoagulant, diuretic.

21. Şrotul de soia are un conţinut ridicat în proteină brută 41-48% şi în lizină de 2,6%, dar este deficitar în metionină, motiv pentru care reţetele pe bază de cereale şi şrot de soia necesita completarea cu sursă de metionină.

22. Sroturile de rapita si mustar (Fam. Cruciferae) se caracterizeaza prin prezenta in compozitia lor a triglicozidelor care prin hidroliza enzimatica elibereaza o serie de principii active condimentare.

23. Sroturile din fam. Cruciferae se administreaza in ratia animalelor in cantitati mici, daca continutul de crotonil neneval nu depaseste 0,035 %.

24. Srotul de canepa netratat hidrotermic nu se recomanda in cazul animalelor gestante, provoaca avorturi.

25. Srotul de in netratat hidrotermic contine livomorina, un heterozid cianogenic care prin hidroliza enzimatica da alaturi de glucoza si aglicon acid cianhidric. Nu se recomanda in cazul vitelor de lapte deoarece confera laptelui gust specific de ulei oxidat.

26. Srotul de ricin netratat hidrotermic este extrem de toxic, toxicitate ce se datoreaza in principal unei fitotoxine de natura proteica, numita ricina

27. Srotul de bumbac netratat hidrotermic contine gosipol, substanta toxica polifenolica care se inactiveaza termic si se leaga cu substante proteice din srot fara a mai fi toxice.

28. Fabricarea cleirotului din srot de ricin Brokenul si srotul de ricin contin peste 30 % proteine, substante caracterizate prin insusirea lor de a forma, in anumite conditii produse adezive numite cleiroturi. Cleirotul se foloseste in industria lemnului, la fabricarea placajului.

29. Obtinerea cleirotului consta in macinarea fina a brokenului sau a srotului de ricin, cernerea macinaturii si indepartarea ca refuz a particulelor de natura celulozica. Macinatura fina se ambaleaza in saci de hartie si se livreaza intreprinderilor de prelucrare a lemnului.

30. Fabricarea cazeinei vegetale din sroturi oleaginoase In SUA brochenul si srotul de ricin in prealabil macinate se macereaza intr-o solutie apoasa de 0,4 % NaOH timp de 4-5 ore la temperatura de 30°C. Solutia obtinuta se purifica prin centrifugare si apoi se precipita proteinele prin schimbarea pH-ului cu ajutorul HCl.

31. Fabricarea hidrolizatelor proteice pe baza de sroturi oleaginoase La fabricarea hidrolizatelor proteice se folosesc materiile prime ieftine de multe ori necomestibile : carne, subproduse de abator, cazeina, faina de carne, jumari, etc.

32. SOAPSTOCKUL Soapstockul sau sapunul de rafinare este un subprodus care rezulta la neutralizarea alcalina a uleiului.

33. Soapstockul rezultat in rafinariile cu functionare discontinua in care separarea se face prin sedimentare contine 50 -80 % materii grase neutre sub forma unor sfere cu dimensiuni 1 – 4 µ.

34. FOSFATIDELE Toate uleiurile vegetale dizolvate contin asa numitele substante de insotire, care in procesul rafinarii, in urma operatiei de desmucilaginare se separa in cea mai mare parte din ulei, sub forma unui concentrat de fosfatide impropriu numit lecitina.

35. Operatia de desmucilaginare este o etapa obligatorie in procesul rafinarii uleiurilor vegetale, insa numai uleiurile de la presarea a II a si uleiurile de extractie care au un continut mai mare de fosfatide se desmucilagineaza in vederea obtinerea lecitinei.

36. Lecitina comerciala asfel obtinuta are urmatoarele caracteristici : - culoare : bruna sau galben-brun; - aspect : omogen; - gust si miros : caracteristic placut, fara gust amar, acru sau alterat; - compozitia : fosfatide 65 – 70%; ulei inglobat 30 – 35%; umiditate 1 – 2%; impuritati 1 – 2%; - aciditate libera : 12 -15%.

37. Utilizarea lecitinei in industria alimentara - emulgator la fabricarea margarinei - antioxidant pentru stabilizarea uleiurilor vegetale, a uleiurilor de peste si animale marine, a grasimilor si a sapunurilor; - agent de dispersare a materiilor grase in siropul fierbinte la fabricarea caramelelor - emulgator si agent de inmuiere la fabricarea ciocolatei si a produselor de ciocolata

38. - in produsele de panificatie - in sroturile furajere - in cazul inchetatei - in pastele fainoase si biscuit

39. Utilizarealecitinei in industriausoara - agent de inmuiere si lustruire, lubrefiant al firelor textile, dispersant in baile de vopsire; - agent de inmuiere in industria pielariei, conferind suplete pieilor la tabacire.

40. Utilizarealecitinei in industriapetrochimica - stabilizator al benzinelor de plumb tetraetilate; - agent de inmuiere si dispersare la fabricarea unor insecticide; - lubrefiant la formele de presare a cauciului; - incorporata in lacuri si vopsele; - incorporata in sapunuri si produse cosmetice; - in fabricareaunorprodusefarmaceutice, etc.