910 likes | 3.65k Views
SISTEMUL MUSCULAR. Sistemul muscular este format din mu şchii scheletici . Muşchii se prind de capetele oaselor scheletului.
E N D
SISTEMUL MUSCULAR Sistemul muscular este format din muşchii scheletici. Muşchii se prind de capetele oaselor scheletului. Muşchii scheletici sunt formaţi din ţesut muscular striat. O proprietate fundamentală a muşchilor este contracţia. Datorită acestei însuşiri, muşchii sunt consideraţi organele active ale sistemului locomotor – determină mişcarea. Totalitatea muşchilor formează sistemul muscular.
Alcătuirea internă a muşchiului • La exterior, muşchii prezintă o teacă membranoasă, numită epimisium. Ea îi separă de organele învecinate, făcând însă corp comun cu ţesutul conjunctiv subdermic, periost, aponevroze, tendoane etc. În interior, muşchiul prezintă o structură fasciculată, fiecare fascicul fiind delimitat de o teacă colagenic – conjunctivă (perimisium). Fasciculele sunt împărţite în fibre, de asemenea, acoperite de o teacă conjunctivă, endomisium. Aceste trei teci au legătură între ele, fiind mai bine vizibile la muşchii biceps, triceps, cvadriceps etc. Ele sunt constituite din fibre colagenice, reticulare, elastice, celule fibroblastice, histiocite, adipocite etc.
TIPURI DE ŢESUT MUSCULAR • Tipuri de ţesut muscular: • STRIAT DE TIP CARDIAC • STRIAT DE TIP SCHELETIC • NETED
TIPURI DE MUŞCHI Fotografie la microscopul electronic
Muschii capului: Muschii mimicii (cutanati), frontali si occipitali; Muschii din jurul orificiilor nazale si bucale, constrictori si dilatatori; Muschii masticatori. • Muschii gatului si cefei: Pielos al gatului; Sterno-cleido-mastoidieni; Hioidieni. • Muschii Trunchiului: Pe fata posterioara a trunchiului sunt muschii trapezi, marii dorsali si muschii santurilor vertebrale (in plan profund); Pe fata antero-laterala sunt muschii toracici (pectorali, dintati, intercostali) si abdominali (drepti si oblici); Prin contractie, muschii abdominali participa la defecatie, mictiune si expiratie; Intre torace si abdomen se gaseste muschiul diafragma care este boltit spre torace.
Musculatura membrelor superioare: Muschii de pe centura scapulara; Muschii membrului propriu-zis: brat (biceps, triceps), antebrat (flexor si extensori ai mainii, pronatori si supinatori), muschii mainii. • Musculatura membrelor anterioare: Muschi de pe oasele centurii pelviene (fesierii); Musculatura membrului propriu-zis: musculatura coapsei (cvadricepsul, croitorul, aductorul, bicepsul femural), musculatura gambei (muschii gambei extensori ai piciorului, ponatori supinatori iar posterior se gaseste tricepsul sural.
Muşchii scheletici se inseră pe oase, pe care le pun în acţiune. Un muşchi are două sau mai multe puncte de inserţie, dintre care unul este de origine, iar celălalt (celelalte) sunt de inserţie, reprezentat, de cele mai multe ori printr-un tendon. Între ele se găseşte masa (corpul) muşchiului. • După dispoziţia fibrelor masei musculare în raport cu tendonul, muşchii scheletici se împart în: - Muşchi fusiformi, cu fibre lungi, paralele pe lungime, permiţând mişcări diverse, dar cu forţă scăzută (sternocleidomastoidian, croitor etc.); - Muşchi penaţi, cu tendonul în centru sau lateral şi fibrele musculare dispuse oblic pe acesta şi pe lungime, executând mişcări cu forţă crescută (brahial etc.); - Muşchi cu mai multe origini şi un singur tendon terminal (biceps, triceps, cvadriceps, sternocleidomastoidian). Sunt muşchi mari, puternici; - Muşchi cu intersecţii tendinoase (drepţii abdominali). • În raport cu modul de funcţionare, muşchii pot fi: - agonişti, care realizează aceeaşi mişcare (apropie două oase), - antagonişti, care participă la mişcări pe aceeaşi direcţie, dar în sensuri opuse (unul apropie două oase, celălalt le depărtează; de exemplu, bicepsul şi tricepsul).
Compoziţia chimică a muşchiului (%) • Substanţa Conţinut procentual per 100 gr. ţesut proaspăt • Apă 72 - 80 • Substanţe organice, din care: 20 – 26 Proteine 16,5 – 20,9 Glicogen 0,3 – 3 Lipide 1 – 3 Creatină + Creatin-Fosfat 0,2 – 0,55 Creatinină 0,003 – 0,005 Carnozină 0,25 – 0,4 Carnitină 0,02 – 0,05 Baze purinice 0,07 – 0,23 Aminoacizi liberi 0,1 – 0,7 Uree 0,04 – 0,14 Acid lactic 0,01 – 0,02 • Săruri minerale 1 – 1,5