1 / 26

Citologie şi Histologie Practică

Citologie şi Histologie Practică. 2009. Scopul cursului. Familiarizarea cu noţiunile de bază ale citologiei Aspectele normale Modificările inflamatorii Tumori Citologia clinică: absentă din curricula medicală din România Criteriile de malignitate celulară

aspen
Download Presentation

Citologie şi Histologie Practică

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Citologie şi Histologie Practică 2009

  2. Scopul cursului • Familiarizarea cu noţiunile de bază ale citologiei • Aspectele normale • Modificările inflamatorii • Tumori • Citologia clinică: absentă din curricula medicală din România • Criteriile de malignitate celulară • Corelarea noţiunilor citologice cu cele histologie şi patologie • Aplicarea lor în diagnosticul patologic • Acumularea noţiunilor: patologia chirurgicală • Clinicianul: utilizarea informaţiilor pe care le primeşte de la patolog • buletinul histopatologic • buletinul citologic

  3. Patologia chirurgicală şi non-patologii • Acurateţea rezultatului depinde atât de clinician cât şi de patolog • Cunoaşterea de către patolog a datelor clinice, paraclinice şi procedurilor terapeutice • Avizaţi asupra limitei specialităţii lor • Examinarea microscopică este uneori subiectivă

  4. Raportul patologic • Document medical important • Descrierea concisă a aspectelor macro/microscopice relevante pentru caz • Se vor evita descrierile microscopice exhaustive • Se va evita “jargonul” histologic: nu are consecinţe clinice • Concentrat pe diagnostic, prognostic, terapie • Importantă colaborarea clinician-patolog

  5. Componentele raportului • Date clinice, aspect intraoperator, biopsii anterioare • Decrierea macroscopică (anomalii, localizare, mărime, culoare, dimensiuni, greutate • Fără comparaţii “plastice” (“cât o cireaşă”)

  6. Componentele raportului • Descrierea microscopică: • pentru clinician în majoritatea cazurilor inutilă • neinteresat de tipul nucleilor, caracterul citoplasmei • Diagnosticul: • cel mai important capitol; • ex: Carcinom ductal infiltrativ (varianta clasică) G2, pT2N1MX, cod ICD-O: • Comentarii: diagnostic diferenţial, interpretare, elemente prognostice şi cu impact terapeutic • Prezent: raportul patologic standardizat pentru fiecare organ şi tip de leziune

  7. Biopsia • Fragmentul prelevat pentru examinarea microscopică • Incizională: prelevă doar o parte din leziune • Excizională: prelevată întreaga leziune cu strat de ţesut normal • Biopsia excizională: valoare diagnostică şi terapeutică • Prelevare: cu bisturiul “rece”, cauterul, acul, endoscopic • Atenţie la cauter!

  8. Recoltare • Fragmente multiple: se trimit toate • Strivire cu pensa, incluzionarea incorectă: artefacte • Fixarea imediată, fără manipulare de către chirurg • La multe cazuri sunt necesare metode adiţionale (“speciale”)

  9. Examenul intraoperator(extemporaneu) • Pentru examenul extemporaneu nu se pun fragmentele în fixator • Important/dificil • Experienţă, cunoaştere, capacitatea de a lua rapid decizii • Limitele metodei • Trebuie sau nu să fac “extemporaneu”?

  10. Examenul intraoperator(extemporaneu) • Practicat pentru: • Prezenţa şi natura leziunii • Diagnosticul marginilor • Prezenţa elementelor diagnostice în material • Diagnostic microscopic sofisticat: inutil • Durata medie: 20 minute • Acurateţea: 89-98.9% • Fals negative: erori de interpretare, absenţa elementelor diagnostice • Diagnostic de certitudine la parafină

  11. Prelucrarea primară • Laborator în proximitatea sălii de operaţie • Specimen proaspăt, trimis imediat • Transport: container de plastic • NU se adaugă lichide! • Întârzierea trimiterii: păstrare la 4 C (ore, nu zile)

  12. Fixarea • Întreruperea evoluţiei, previne autoliza, păstrează structurile • Formalina tamponată 10% • Compatibilă cu majoritatea coloraţiilor speciale • Păstrare specimen perioade îndelungate • Excepţie: IHC, 48 ore • Retracţia: datorată ţesutului muscular, nu formalinei (e.g. Biopsii colice, retracţie 57%) • Alte soluţii fixatoare: Zencker (B5), Bouin, Carnoy • Volumul de fixator: 10x volumul piesei

  13. Fixarea - proceduri • T camerei • 4 C (formalina îngheaţă la -3 C) • Viteza de penetrare a fixatorului: 1 mm/h • Biopsia: 1,5/0.3 cm • Microunde: 300 MHz-300 GHz, 55 C, 1-2 min (poate induce artefacte)

  14. Marginile de rezecţie • Identificare • Marcarea marginilor • Suprafaţă netedă, consistenţă dură: identificare uşoară • Includ limita periferică de rezecţie a specimenului • Dacă se găseşte tumoră: precizare anatomică

  15. 1. orientarea 2. măsurarea 3. Marcarea marginilor cu cerneală 4. specimenul, evaluarea ,marginilor

  16. Coloraţii “speciale” • HE este coloraţia uzuală • Informaţii interpretate de patolog/citolog • Subiectivismul examinatorului • Introduse numeroase metode noi

  17. Metode de colorare • Morfologice (HE, tricrome) • Histochimice(PAS, AA, AT) • Histoenzimologice • Imunohistochimice • Metode cantitative • Citologice (Papanicolaou, APT-Drăgan, MGG)

  18. Metode histochimice • Reacţia PAS: glicogen, glicoproteine, fungi, paraziţi, mucine neutre • Impregnări argentice • fibre de reticulină • celule neuroendocrine • neuroni şi celule gliale • Coloraţii pentru microorganisme (Giemsa pt HP) • Coloraţii pentru amiloid (roşu de Congo) • Coloraţii pentru fibre elastice (orceină) • Coloraţii pentru mucine (AA, AA-PAS) • Sialomucine : AA+ la pH 2,5 şi negative la 0,5 • Sulfomucine : AA+ la ph 0,5 şi 2,5

  19. Histoenzimologie • Aplicare considerabil redusă • Tehnici complexe • Necesită material proaspăt • Enzimele pot fi identificate şi IHC • Aplicare: • Miopatii • Megacolon (Ach-aza) • Seria mieloidă: cloroacetat esteraza • Fosfataza acidă

  20. Imunohistochimia • Esenţială calitatea procesării primare • Importantă acurateţea tehnicii • Necesară standardizarea procedurilor • Preparate control • Stabilirea indicaţiilor : • în special pentru tumorile slab diferenţiate • tumori cu origine neprecizată • evaluarea ratei de proliferare • evaluarea receptorilor • Panel de anticorpi: • Imunofenotipizare primară • Imunofenotipizare secundară • Semnalează diferenţierea celular tisulară • Preţ de cost relativ crescut • Utilizare limitată în citologie

  21. HER-2/neu ER ChrA Ki67

  22. Metode cantitative • Măsurarea obiectivă a aspectelor microscopice • Indexul proliferativ: Ki67 • Densitatea celulelor pozitive pentru receptori hormonali (ER, PR, AR etc) • Valoare prognostică pentru rata de succes la terapia adjuvantă.

  23. Microscopia electronică • Utilizată în general pentru cercetare • Identificarea histogenezei şi diferenţierii • Patologia renală, tegumentară • Contribuţie diagnostică: • Tu celule granulare • Tu teacă nerv periferic • Histiocitoză Langerhans • Mezoteliom • Carcinoid • Carcinom cu celule mici

  24. Limitele ME • Examinarea de fragmente foarte mici • Absenţa criteriilor de mare specificitate • Erori de interpretare: ţesut non-neoplazic inclus • Dificultăţi de evaluare spaţială

  25. Cursul următor: • Diagnosticul citologic. • Buletinul citologic. • De unde facem citologie? • Cum se efectuează un frotiu? • Criteriile de malignitate celulară. • Clasificarea Papanicolaou a frotiurilor.

More Related